Decizia civilă nr. 98/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 98/R
Ședința publică din data de 2O februarie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: Ț. D.
J. ecător: P. M. B.
J. ecător: P. G. G.
G. ier: O. V.
Pe rol este soluționarea recursului civil formulat de petentul B. Ș., cu domiciliul în V. de S., str. M., nr.32/C, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 827 din_ pronunțată de Judecătoria V. de S. în dosarul nr._
, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul B. Ș. personal și intimatul S. I., personal, lipsă fiind intimatele C. locală V. de
de aplicare a legilor fondului funciar, C. județeană M. de aplicare a legilor fondului funciar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care se constată că s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, la data de_, răspuns la întâmpinare din partea recurentului B. Ș., din care un exemplar s-a comunicat intimatei Comisiei locale V. de S. de aplicare a legilor fondului funciar, conform dovezii de citare existentă la fila54 din dosar.
Recurentul B. Ș. depune la dosar înscrisurile, în copii certificată pentru conformitate cu originalul reprezentând: adeverința nr. 4417/1991, în copie ilizibilă, adresa nr. R/425018, R/425029/_ emisă de Poliția Orașului
V. de S., adresa nr. 15.531/_ emisă de Primăria Orașului V. de S., adresa nr. 17133/2012 emisă de C. locală de aplicare a legilor fondului funciar V. de S. ..
Intimatul Ș. I. prezentându-i-se spre vedere înscrisurile depuse la dosar de recurent, arată că nu recunoaște aceste înscrisuri. Solicită a se avea în vedere Registrul agricol din 1959-1962 existent la Primăria Orașului V. de S.
.
Recurentul B. Ș. arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Intimatul Ș. I. de asemenea arată că nu mai are alte cereri de formulat.
constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra recursului.
Recurentul B. Ș. solicită admiterea recursului, modificarea în întregime a sentinței pronunțate. Reținerea cauzei spre rejudecare în fond, în sensul anulării titlului de proprietate nr. 612 din 29 ianuarie 1996 emis în favoarea lui S. I., obligarea pârâtelor la punerea în posesie a recurentului pentru o suprafață de 0,55 ha la locul numit "După Vârf";, iar dacă faptic nu este posibil acest lucru, obligarea acestora la o justă despăgubire, cu cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea transportului la instanță pe ruta V. de S. -B. M., la 3 termene de judecată în cuantum de 20 lei/drum. Depune la dosar un bilet de călătorie.
Intimatul Ș. I. solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond, cu obligarea recurentului la cheltuieli de judecată în cuantum de 100 lei reprezentând contravaloarea transportului la instanță cu mașina pe ruta V. de S. -B. M. la 3 termene de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 827 din_ pronunțată de J. ecătoria V. de S. s-a respins acțiunea civilă formulată de petentul B. Ș. în contradictoriu cu intimații Ș. I., C. locală V. de S. de aplicare a legilor fondului funciar și C. județeană M. pentru aplicarea legilor fondului funciar.
În considerentele sentinței se reține că: Acțiunea de față, în anularea parțială a titlului de proprietate nr. 6012/37/_, emis pe numele pârâtului intimat Ș. I., cu privire la terenul denumit "După Vârf"; în suprafață de 2500 mp, este întemeiată pe dispozițiile art. III al.1, lit "i "; din Legea 169/1997 potrivit cărora sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri.
Conform art. 2, nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Reconstituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim .
În speță, petentul reclamant B. Ș., în calitate de moștenitor al defunctului B. Gavrilă, a făcut demersuri în vederea punerii în posesie asupra suprafeței de 6,85 ha reconstituită în baza Legii 18/1991 conform Hot., 939/_ .
Interesul său a fost legat în mod special de terenul denumit "După Vârf"; în suprafață de 0,55 ha care a făcut obiectul cererii de restituire din_ și cu care antecesorul său s-a înscris în CAP .
Întrucât C. L. V. de S. i-a comunicat că nu poate efectua punerea în posesie decât pe suprafața de 2500 mp, diferența fiind atribuită pârâtului- intimat Ș. I., se justifică interesul legitim în promovarea acțiunii de față.
Pe fond, instanța de fond a constatat că acțiunea nu este întemeiată.
Din adeverința nr. 4418/1991, emisă de Primăria orașului V. de S., rezultă că autorul pârâtului-intimat a figurat în Registrul Agricol din anul 1959-1963, vol II, fila 131, cu suprafața de 0,15 ha pășune, în locul numit
"După Vârf"; (filele 15-16), suprafața care a fost comasată la CAP . Cererea de restituire a fost formulată la_ de soția autorului.
Conform procesului verbal din_ s-a efectuat punerea în posesie în condițiile prev. de art. 27 al.2 din Legea 18/1991 nemodificată, după care, s-a procedat la emiterea titlului de proprietate nr. 6012/37/_ .
Pe de altă parte, autorul petentului -reclamant (B. Gavrilă), s-a înscris în CAP cu suprafața de 0,55 ha în locul numit "După Vârf"; din care 0,50 ha pășune și 0,05 ha neproductiv.
Același autor a formulat cerere de restituire la_ și i s-a eliberat adeverința nr. 501/_ .
În vederea punerii în posesie, la cererea petentului reclamant și a fratelui său, în anul 2010, C. L. s-a deplasat la fața locului pentru măsurători.
Petentul-reclamant a indicat două terenuri distincte din care unul este în suprafață de 0,80 ha iar celălalt este cel cuprins în titlul de proprietate al pârâtului intimat .
Potrivit notei de constatare din_, suprafețele de teren din locul numit "După Vârf"; sunt mai mari decât cele declarate în actele de înscriere în CAP. Acest lucru, nu-l îndreptățește pe petentul -reclamant să solicite anularea în parte a titlului de proprietate al pârâtului-intimat, pentru 2500 mp, pentru ca el să fie pus în posesie, atât pe parcela de 0,80 ha, cât și pe cea de 0,25 ha, în condițiile în care justifică 0,55 ha.
Dispozițiile art. 27 al.22 din Legea 18/1991 și art. III al.1 lit "a pct. "i"; din Legea 169/1997 nu sunt aplicabile în situația pârâtului intimat .
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs B. Ș. care a solicitat admiterea recursului, modificarea în întregime a sentinței pronunțate. Reținerea cauzei spre rejudecare în fond, în sensul anulării titlului de proprietate nr. 612 din 29 ianuarie 1996 emis în favoarea lui Ș. I., obligarea pârâtelor la punerea în posesie a recurentului pentru o suprafață de 0,55 ha la locul numit
"După vârf";, iar dacă faptic nu este posibil acest lucru, obligarea acestora la o justă despăgubire, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului se arată că, prin adeverința 501 din 4 februarie 1991 și prin Hotărârea 939 a Comisiei J. ețene M. s-a stabilit că în baza Legii 18/91 tatălui său, B. Gavrilă, îi revine suprafața totală de 6,85 ha, din
care 0,50 ha pășune și 0,05 ha teren neproductiv de la locul numit "După vârf";. Tatăl lui a fost căsătorit de două ori, astfel că în locul numit "După Vârf"; avea teren și după prima soție B. I. născută Urda, precum și după cea de-a doua soție B. M. (mama recurentului).
Sentința recurată a fost dată cu greșita aplicare a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă). Instanța de fond reține faptul că din adeverința 4418/91 emisă de Primarul Orașului V. de S. rezultă că autorul pârâtului-intimat a figurat în Registrul agricol din anul 1959-1963 cu suprafața de 0,15 ha pășune în locul numit "După Vârf";, suprafață care a fost comasată la CAP. Cererea de restituire a fost formulată de soția autorului.
În aceste condiții, respectiv faptul că pârâtul a făcut dovada comasării la CAP a unei suprafețe de 0,15 ha în locul numit "După Vârf";, iar din răspunsul Comisiei rezultă faptul că pe suprafața de 2500 mp s-a efectuat punerea în posesie a numitului S. I. conform titlului de proprietate 6012/37 din 29 ianuarie 1996 este evident că hotărârea recurată este nelegală.
Instanța de fond nu a ținut cont de faptul că tatăl său a fost căsătorit de două ori, acesta fiind motivul pentru care a solicitat punerea în posesie asupra a două terenuri, recurentul după mamă și fratele B. V. după mama acestuia. Din răspunsul Comisiei locale rezultă faptul că din suprafața totală de 5059 mp, intimatul Ș. I. a fost pus în posesie pentru 2500 mp, iar pentru diferența de 2500 mp a fost pus în posesie B. Gavrilă. Prin urmare recurentul nu a fost pus în posesie pentru 0,80 ha și nici pe o suprafață de 0,55 ha ce i se cuvenea de drept, motiv pentru care a formulat prezenta acțiune.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 299, 304, 312 alin. 3 Cod procedură
civilă.
Intimata C. J. M. prin întâmpinarea depusă (f. 11) a precizat
că lasă la aprecierea instanței soluționarea cauzei.
Intimatul Ș. I. prin întâmpinarea depusă (f. 12) a solicitat respingerea ca nefondat a recursului formulat, cu cheltuieli de judecată. În motivare se arată că situația descrisă în acțiune nu corespunde realității. Terenul a fost trecut în CAP în perioada 1962-1989 și cu toate acestea el este cel care a folosit în mod permanent terenul, teren ce se află în extravilanul localității și nu era în perimetrul amenajat al CAP-ului. Cererea a fost aprobată ținându-se cont de registrul agricol din anul 1959-1963. Recurentul folosește o suprafață de două ori mai mare decât ar avea dreptul respectiv 0,81 ha, față de 0,26 ha. Este adevărat că B. Gavrilă a fost căsătorit de două ori, dar niciuna dintre soții nu a adus ca zestre teren situat la locul numit "După Vârf";. Suprafețele de teren aflate în folosința recurentului sunt doar suprafețe distincte, nu se învecinează una cu cealaltă, nu au vecini comuni și au vecinătăți total diferite.
Intimata C. locală de aplicare a legilor fondului funciar V. de S. prin întâmpinarea depusă (f. 20) a precizat că, nu se opune la punerea în posesie a recurentului pentru suprafața de 0,55 ha situat la locul numit "După Vârf"; pe terenul liber, dar consideră că anularea titlului de proprietate al
numitului S. I. nu se justifică în condițiile în care există un teren liber de sarcini cu care poate fi pus în posesie reclamantul.
În probațiune s-a depus adeverința nr. 13144/2012 emisă de Primarul Orașului V. de S., extras din registrul agricol.
Analizând sentința atacată prin prima motivelor de recurs și în considerarea dispozițiilor art. 312, 304¹ Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
În baza Legii nr. 18/91 în anul 1991 soția lui S. I. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și cu privire la suprafața de 0,25 ha pășune. Din adeverința eliberată de Primăria Orașului V. de S. (f. 35) reiese că, în perioada 1959-1963 S. I. a figurat în registrul agricol la locul numit
"După Vârf"; cu suprafața de 0,15 ha pășune-0,10 ha pășune. Acesteia i s-a eliberat titlul de proprietate cu nr. 6012/37 din 29 ianuarie 1996, titlu care cuprinde și terenul situat la locul numit "";Stupi/După Vârf"; în suprafață de 2500 mp.
C. locală de aplicare a legilor fondului funciar V. de S. comunică faptul că în Registrul de evidență a persoanelor care s-au înscris în CAP vol. I la pag. 68 figurează numitul Ș. I. care a deținut la locul numit "După Vârf"; sau "Stupi"; suprafața de 0,25 ha pășune, suprafață cu care a și fost pus în posesie prin procesul verbal din_ . Potrivit aceluiași registru în vol. II pag. 281 apare numitul B. Gavril care a deținut suprafața de 0,55 ha pășune la locul numit "După Vârf"; sau "Stupi";(f. 14).
Aceeași comisie locală precizează că la solicitarea moștenitorilor lui B. Gavril, B. Ș. și B. G. s-a deplasat pentru punerea în posesie a terenului reconstituit în favoarea lui B. Gavril și când moștenitorii au indicat doar terenuri distincte în locul numit "După Vârf";. Unul din aceste terenuri are suprafața de 0,80 ha, teren cu care moștenitorii pot fi puși în posesie, acesta fiind liber (f. 32).
Față de împrejurarea că există teren liber situat la locul numit "După Vârf"; în suprafață de 0,80 ha, din care autorului recurentului îi revine doar 0,55 ha, suprafață cu care recurentul poate fi pus în posesie, precum și față de împrejurarea că aceasta nu a dovedit faptul că porțiune din terenul pentru care are titlu de proprietate intimatul S. I. este cel pe care l-ar fi deținut autorul său B. Gavril, se apreciază că în mod corect instanța de fond a respins acțiunea reclamantului, reținând că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 111 al. 1 lit. a pct. "i"; din Legea nr. 169/97.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de B. Ș. în contra sentinței civile nr. 827 din_ a Judecătoriei V. de S., județul M. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de azi 20 februarie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||
Ț. DP M. | B. | , P. G. G. O. | V. |
Red. P.G.G./_
T.Red. O.V./_
2 ex.
J. . la fond: M. Ș.
| ← Decizia civilă nr. 219/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 732/2013. Fond funciar → |
|---|
