Decizia civilă nr. 223/2013. Obligatie de a face
| Comentarii |
|
cod operator 4204
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ *
DECIZIA CIVILĂ NR.223/R
Ședința publică din_ Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. S. -T.
J. ECĂTOR: Brîndușa G.
J. ECĂTOR: P. G.
GREFIER: Roman M.
Pe rol este pronunțarea soluției asupra recursului civil declarat de către reclamantul P. D., cu domiciliul în B. S., str. G., nr. 4, ap.19, județul
M. și S. I., cu domiciliul în B. M., str. A. S., nr. 2, ap.154, județul
M., împotriva încheierii nr. 296 din data de_, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, având ca obiect obligația de a face.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de_, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța în aceeași constituire, pentru a da posibilitate reprezentantului intimaților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea soluției pentru astăzi_, când a decis următoarele.
T.
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea nr.296/2012 din_, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._ * s-a luat act, în temeiul art. 246 Cod procedură civilă, de renunțarea reclamanților P. D., P. I. și P. G., moștenitori ai reclamantului decedat P. D., cu ultimul domiciliu în comuna
I. nr.528/616, județul M., în contradictoriu cu pârâții D. A. și D. V.
, la judecarea cererii având ca obiect obligația de "a face"; - demolare. S-a respins cererea pârâților de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut că prin cererea inițială înregistrată pe rolul instanței la data de_ sub nr._, iar ulterior la data de_ sub nr._ * reclamanții P. D., P. I., P.
G. și C. P., în calitate de moștenitori ai reclamantului decedat P. D.
, cu ultimul domiciliu în comuna I. nr.528/616, județul M. au chemat în judecată pe pârâții D. A. și D. V., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună obligarea pârâților să demoleze construcțiile de natură colejnă din lemn și cotețe pentru porci, situate pe terenul său, iar în caz de opunere din partea acestora să fie autorizat reclamantul să le desființeze pe cheltuiala părților.
S-a arătat că prin Sentința civilă nr.453/_ a Judecătoriei Dragomirești, pronunțată în Dosarul nr.1425/2003, s-a admis acțiunea în revendicare formulată de reclamantul inițial, fiind obligați pârâții să îi predea în deplină proprietate și liniștită folosință terenul în suprafață de 867 m.p., pe care s-a constatat, cu prilejul executării silite, existența construcțiilor descrise în cerere, ce aparțin pârâților și cu privire la care s-a solicitat a fi obligați cei din urmă să le desființeze.
Pârâții nu au depus inițial întâmpinare, înfățișându-se prin reprezentantul lor legal și au solicitat a se respinge acțiunea reclamantului, motivând că acele construcții - colejnă și cotețe, au fost edificate de socrii săi, părinții pârâtei D.
A., în urmă cu 100 de ani.
Reclamanta C. P., moștenitoarea reclamantului decedat a fost prezentă la acest termen de judecată, iar instanța a apreciat că se impune administrarea probei cu interogatoriul acesteia. Prin interogatoriu, reclamanta
C. P. a arătat că terenul ce a aparținut tatălui său în prezent este folosit de un frate al său care este plecat în Italia. A mai arătat reclamanta că renunță la judecata acestui proces având ca obiect demolare, dorind doar servitutea de trecere, iar din câte a discutat cu frații ei care sunt plecați din țară și ei doresc să renunțe la judecarea acțiunii având ca obiect demolarea construcțiilor. La termenul de judecată, reclamanta a solicitat a se lua act că renunță la judecarea cererii.
Întrucât în cauză nu s-a intrat în dezbaterea fondului, moment procesual care începe odată cu admiterea probelor și nu a fost necesar consimțământul expres al pârâtului cu privire la renunțarea reclamantului la judecată, în temeiul art. 246 C.pr.civ., instanța a luat act de renunțarea reclamantului la judecata cererii.
Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de către pârâți, instanța a constatat că moștenitorilor reclamantului inițial care a decedat, P. D., nu li se poate reproșa vreo culpă procesuală pentru a putea fi obligați la plata cheltuielilor de judecată deoarece C. P. a renunțat expres la judecată, iar ceilalți moștenitori, fiind legal citați nu au mai susținut acțiunea antecesorului lor, nemaidorind continuarea procesului, motiv pentru care instanța a respins cererea.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs reclamanții P. D. și S.
I., solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiași instanțe.
În motivare, recurenții au învederat că prin acțiunea civilă înregistrată sub dosarul nr._ la Judecătoria Dragomirești, tatăl lor, defunctul P. D. a chemat în judecată pârâții D. A. și D. V. și a solicitat ca instanța de judecată să oblige pârâții să demoleze construcțiile de natură colejnă din lemn și cotețe pentru porci situate pe terenul lor, iar în caz de opunere să fie autorizați să le demoleze pe cheltuiala pârâților. Prin sentința civilă nr.1077 din_ s-a admis acțiunea apelanților și au fost obligați pârâții conform sentinței. Împotriva acestei sentințe pârâții au formulat apel, apel ce a fost admis prin decizia T. ui, casându-se hotărârea și trimițând dosarul pentru o nouă judecată, formându-se dosarul cu nr._ .
Prin sentința civilă nr. 551 din_ s-a respins acțiunea reclamanților, iar împotriva acestei sentințe au formulat apel. Prin decizia civilă nr.255 din 22 decembrie 2011 s-a admis apelul, s-a anulat hotărârea primei instanțe și s-a trimis cauza spre rejudecare. Motivul de nulitate a hotărârii a fost că pe parcursul judecării cauzei după casare reclamanții nu au fost citați în mod procedural de la domiciliile lor, ci au fost citați din I. de la domiciliul tatălui lor.
În al treilea ciclu procesual, instanța de judecată i-a citat tot de la domiciliul tatălui lor, deși au arătat domiciliile lor. Instanța de judecată la termenul din 31 mai 2012, dată când era lipsă de procedură cu reclamanții, fiind prezentă doar sora lor C. P., ia act de renunțarea la judecată formulată de către sora lor, deși renunțarea la judecată este personală. Comunicarea încheierii de renunțare la judecată se face tot pe adresa tatălui lor din I., iar apelanții au formulat o cerere separată pentru comunicarea încheierii la domiciliul lor, cum el a fost arătat în al doilea ciclu procesual.
Recurenții au susținut încălcarea prevederilor art. 90 alin.1 Teza I, art.
92 alin.1, art. 107 Cod procedură civilă.
În drept s-au invocat prevederile art. 312 alin.2-5 raportat la art. 304 pct.5 Cod procedură civilă.
Intimații D. V. și D. A. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Intimații au arătat că, prin recurs pârâții solicită casarea hotărârii, iar în motivarea acestuia se referă la nulitatea hotărârii, invocându-se dispozițiile art.90, 92 și 107 Cod procedură civilă.
De asemenea, intimații au invocat inadmisibilitatea recursului raportat la prevederile art. 246 Cod procedură civilă potrivit cărora renunțarea la judecată se constată prin încheiere dată fără drept de apel.
Intimații au invocat tardivitatea recursului potrivit art. 301 indice 1 termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, iar în baza art.306 indice 2 Cod procedură civilă recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal. Au solicitat a se observa că la filele 46 și 47 din dosarul de fond se află dovezile de "comunicare încheiere finală (dezinvestire) civilă"; din_ pe care semnează reclamanta C. P. . Din acel moment se poate aprecia că
recurenții au luat la cunoștință despre încheierea civilă nr.296/2012. Începând din acel moment,_, ar putea curge termenul de recurs. Recursul a fost înregistrat pe data de_, la aproximativ patru luni de la data comunicării. Totuși pe data de_, aceiași recurenți formulează cerere prin care solicită comunicarea hotărârii judecătorești (fila 53 din dosarul de fond). Este evident că atunci, în_, recurenții știau despre încheierea civilă prin care s-a luat act de renunțarea la judecată. Începând din_, reclamanții-recurenți puteau promova recurs în termen de 15 zile. Au făcut acest lucru abia după trei luni de zile, pe data de_ . Mai mult, pe data de_, recurenții reiterează cererea de "comunicare a încheierii civile nr. 296/2012";. Prin indicarea concretă a numărului încheierii civile nr. 296/2012, rezultă fără dubii că, cel puțin, în_, recurenții au luat la cunoștință despre încheiere. Din acel moment,_, curge termenul de 15 zile care se împlinește pe data de_ . A se observa că recursul este înregistrat pe data de_ după împlinirea termenului de 15 zile.
Intimații au relevat că este adevărat că recurenții nu locuiesc în localitatea I. unde a fost comunicată încheierea civilă, la domiciliul antecesorului lor, P. D., dar rezultă cu certitudine că au cunoscut că s-a pronunțat o încheiere civilă, sora lor C. P. le-a adus la cunoștință acest aspect. A susține contrariul nu ar fi corect, din moment ce s-au făcut două cereri de comunicare a actului.
În ședința publică din data de_ T. a constatat că recursul este calea de atac exercitabilă în cauză, raportat la împrejurarea că s-a atacat o încheiere prin care s-a luat act de renunțarea la judecată. Potrivit prevederilor art. 246 alin.2 Cod procedură civilă, renunțarea la judecată se constată prin încheiere dată fără drept de apel. Din interpretarea pe a contrario a textului legal, rezultă că încheierea prin care se constată renunțarea la judecată este atacabilă cu recurs, fiind în ipoteza art. 282 indice 1 Cod procedură civilă partea finală ("și în alte cazuri prevăzute de lege";). Ori de câte ori legiuitorul a dorit să excludă calea de atac a recursului (evident, în sistemul Codului de procedură civilă de la 1864) a utilizat formulări de genul "irevocabilă"; sau
"fără cale de atac";.
Apoi, din dispozițiile art. 299 alin.1 Cod procedură civilă rezultă că sunt supuse recursului "hotărârile date fără drept de apel";, iar încheierea, alături de sentință și decizie, este o hotărâre judecătorească.
Analizând excepțiile invocate, precum și hotărârea recurată, se rețin
următoarele :
Demersul procesual ce face obiectul dosarului de față a fost promovat de reclamantul P. D. .
În ședința publică din data de_, în fața primei instanțe în cea de a doua rejudecare a cauzei, apărătorul pârâților a indicat faptul că reclamantul a decedat, indicând că moștenitorii acestuia sunt P. D., fiu, P. I., fiică, P.
G., soție supraviețuitoare, toți cu domiciliul în I., nr. 528 și C. P. ,
fiică, domiciliată în I., nr. 167. Din dispoziția instanței de judecată aceștia au fost citați la domiciliile indicate, ulterior pronunțându-se sentința civilă nr. 551/2011 din_, prin care s-a respins cererea ca neîntemeiată.
Apelul declarat de moștenitorii P. G., domiciliați în I., nr. 528/616, județul M., S. I., domiciliată în B. M., str. S., bl.2 apt.154, județul
M., P. D., domiciliat în B. S., str. G., bl.4, apt.25, județul M. și C. P., domiciliată în I., nr. 167, județul M. a fost admis prin decizia civilă nr. 255/A din_ a T. ui M., cu consecința anulării sentinței și trimiterii cauzei spre rejudecare.
Instanța a reținut că rezolvarea dată pricinii afectează în mod esențial dreptul la un proces echitabil, principiu consacrat prin art. 6 alin. 1 din Convenție. Potrivit art. 243 alin. 1 Cod procedură civilă, judecata pricinilor se suspendă de drept pct. 1: prin moartea uneia dintre părți, afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în cauză a moștenitorilor. În cauză nu s-a depus nicio cerere de introducere în cauză a moștenitorilor, nu s-a depus certificatul de deces al defunctului, nu s-a verificat data morții acestuia, în raport de care se impunea analiza incidenței art. 243 alin. 1 Cod procedură civilă, nu s-au indicat moștenitorii în mod corect, numele corect al acestora, nu s-a dovedit calitatea de moștenitor prin depunerea la dosar a certificatului de calitate de moștenitor, a actelor de stare civilă a acestora. Prima instanță soluționează pricina în condițiile în care nu se dovedise decesul reclamantului, a cărui dovadă se impunea a fi făcută cu certificatul de deces, nu exista manifestarea de voință a moștenitorilor în sensul continuării procesului sau cererea de introducere a moștenitorilor formulată în mod procedural și respinge acțiunea, obligând pe reclamant la 5116.00 lei cheltuieli de judecată, în ziua în care -_, reprezentantul reclamantului depusese cerere de amânare pentru motive medicale, justificate cu documente medicale anexate cererii de amânare.
De asemenea, instanța de control judiciar a reținut că în apel, s-au depus acte de stare civilă din care rezultă numele și adresele apelanților respectiv: carte de identitate pe numele S. I., cu domiciliul în B. M., ale S. nr. 154, certificat de deces pe numele P. D., decedat la data de 17 aprilie 2011, carte de identitate pe numele C. P. cu domiciliul în I. nr. 167, carte de identitate pe numele P. D., cu domiciliul în B. S., str. G. nr. 4/19, buletin de identitate pe numele P. G., cu domiciliul în I. nr. 478, certificat de căsătorie dintre P. D. și P. G. . Raportat la considerentele mai sus- expuse, în baza art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul a admis apelul, a anulat hotărârea apelată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.
La filele 18-23 din acel dosar de apel s-au depus așadar în fotocopie actele de stare civilă ale succesorilor reclamantului decedat, din cuprinsul cărora rezultă că S. I., fiica acestuia, domiciliază în B. M., A. S., nr. 2/154, C. P., cu domiciliul în localitatea I., nr. 167, județul M., P.
D., domiciliat în localitatea B. S., str. G., bl.4, apt.19, județul M., iar P. G., domiciliată în localitatea ieud, nr. 478, județul M. .
În noua rejudecare succesorii reclamantului P. D. au fost citați tot la adresa din I., nr. 528/616 respectiv I., nr.167, județul M. .
Prin note de ședință depuse la fila 34 dosar s-a învederat de către avocat
P. C. Liviu, că moștenitorii defunctului P. D. doresc continuarea procesului. Conform declarației semnate de succesoarea C. P., aceasta renunță la judecată, frații săi sunt plecați din țară, nu mai doresc continuarea procesului.
Prin încheierea nr. 296/2012 din_ instanța a luat act de această renunțare la judecată, în condițiile în care P. D. și S. I. fuseseră citați tot la adresa din I. nr. 528/616 (filele 36,37) ca de altfel pe parcursul procesului, și nu la cea pe care o indicaseră. La dosar se depusese o cerere de amânare de către avocat pop C. Liviu căreia instanța nu i-a dat curs, dar existența acestei cereri nu ține loc de procedură legal îndeplinită, dovada acesteia neputându-se face cu probe extrinseci. Citarea se face de principiu la domiciliul persoanei (art. 88 alin.1 pct.4, art. 90 alin.1 Cod procedură civilă), acest domiciliu a fost adus la cunoștința instanței, nu s-a realizat o alegere de domiciliu la adresa din I. nr. 528/616, județul M., iar ipoteza prevăzută de art.89 alin.2 Cod procedură civilă nu este întrunită în speță.
Pe cale de consecință la termenul de judecată din data de_, când s- a pronunțat hotărârea recurată, procedura de citare a celor doi recurenți nu a fost legal îndeplinită. Dreptul la apărare al acestora fiind afectat prin imposibilitatea de a lua cunoștință de termenul sorocit și a participa la proces, se impune în temeiul prevederilor art. 105 alin.2, art. 304 pct.5, art. 312 alin.3 teza a 2 a și alin.5 teza a 2 a Cod procedură civilă, casarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În ce privește excepția de tardivitate (implicit nulitate pentru nemotivare) a recursului, aceasta a fost respinsă, fiind de altfel în strânsă legătură cu aspectele dezvoltate în precedent.
Comunicarea încheierii s-a făcut în privința celor doi recurenți tot la adresa din I., nr. 528/616 (filele 46, 47 dosar), hotărârea nefiind primită de către aceștia, ci de sora C. P., în data de_ .
În data de_ petenții au formulat o cerere de comunicare a hotărârii, indicând adresele și atașând fotocopiile cărților de identitate. Dovada primirii hotărârii urmare a acestei cereri nu există la dosar.
Ulterior, în data de_ prin avocat, S. I. și P. D. au solicitat a li se comunica un exemplar din încheiere, comunicare făcută în_ conform dovezilor de la filele 57-58 dosar. Recursul s-a înregistrat și motivat în termenul de 15 zile potrivit prevederilor art.301, 303, alin.1 și 2 Cod procedură civilă, în data de_, cu aplicarea art. 101 alin.1 Cod procedură civilă.
Se mai reține că potrivit dispozițiilor art. 102 alin.1 Cod procedură civilă, termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură. Raportat la prevederile art. 92 alin.6 Cod procedură civilă, comunicarea actelor de procedură (hotărârea judecătorească fiind un astfel de act) urmează regulile de
la citare, așadar, trebuie să se efectueze de principiu la domiciliul părții. Dispozițiile art. 102 alin.2 Cod procedură civilă nu se aplică întrucât au în vedere ipoteza în care partea a solicitat a se comunica actul de procedură părții adverse, nu ei. Nici celelalte cazuri de echipolență nu sunt aplicabile. Comunicarea regulară a sentinței în speță s-a efectuat în data de_, fiind irelevant pentru debutul termenului de recurs faptul că partea ar fi cunoscut pe altă cale hotărârea judecătorească.
Raportat la aceste considerente, se va respinge excepția de tardivitate, iar recursul va fi admis conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge excepția de tardivitate a declarării recursului, invocată de intimații D. V. și D. A., ambii domiciliați în I., nr. 96, județul M. .
Admite recursul declarat de recurenții P. D., domiciliat în B. M., strada G. bloc 4, apt.19, județul M. și S. I., domiciliată în B. M. ,
A. S. nr. 2 apt.154, județul M., împotriva încheierii civile nr. 296 din 31 mai 2012, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._ * pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
S. | -T. A. Ana | G. | Brîndușa, P. G. | Roman M. |
Red./S.T.A./_
Tehnred./R.M./_ /2ex.
Red./judecător la fond:V. E. Gavril T.
cod operator 4204
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ *
CĂTRE JUDECĂTORIA DRAGOMIREȘTI
Vă facem cunoscut că prin decizia civilă nr.223/R din data de_ a T. ui M. s-a dispus respingerea excepției de tardivitate a declarării recursului, invocată de intimații D. V. și D. A., ambii domiciliați în I., nr. 96, județul M. .
S-a admis recursul declarat de recurenții P. D., domiciliat în B. M.
, strada G. bloc 4, apt.19, județul M. și S. I., domiciliată în B. M.
, A. S. nr. 2 apt.154, județul M., împotriva încheierii civile nr. 296 din 31 mai 2012, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._ * pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Alăturat vă înaintăm dosarul nostru cusut și numerotat.
PREȘEDINTE GREFIER
S. T. A. Ana Roman M.
| ← Decizia civilă nr. 2890/2013. Obligatie de a face | Decizia civilă nr. 263/2013. Obligatie de a face → |
|---|
