Decizia civilă nr. 2890/2013. Obligatie de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 2890/R/2013
Ședința publică din 31 mai 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. -M. CONȚ JUDECĂTORI: I. -D. C.
A. -A. POP GREFIER: A. -A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții O. T., B. I. și
L. L. L., împotriva deciziei civile nr. 521/A/_ a T. ului C., pronunțată în dosar nr._, privind și pe reclamanții intimați B. I. M., B. ANA, B. A., B. E., B. E., B. E., B. E., B. K., B. A., B. A. C., B. A., B. F., B. T., B. V., B. ANA, B. M., B. E., B. A., B. F., B. I., B. S., B. S., C. C.
E. | , F. | I., F. |
. G., G. |
, C. I. D., C. C. F., C. M. M., E. I., C. E., D. T., D.
R., F.
V., G
I., F. I., F. V., F. V., G. C., G.
M., G. F., G. E., G. S., G. A., G.
Ș. A., H. A., H. E., I. M., K. F., K. E., K. E. ,
K. M., K. E., K. I., L. C., L. E. I., L. E., L. K.
, L. P. I., B. A. și L. E. (moștenitoare după S. Ana - decedată), L. C., L. R., L. E., M. ANA, M. E., M. I. ,
M. L. F., M. P., M. E., M. A., N. C. S., O. L. D. ,
O. C., O. E., O. T., P. L., P. ELISA-BETA, P. E., P. E., P. M., P. M., P. Ș., P. E., P. J., R. A. -M. și R. F. G. (moștenitori după R. F. - decedată), R. C., R. A.
, R. P., R. R., SA, S. E., S. I., S. F., S. R., S. I.
, S. Ș., T. V., T. M., T. R., T. A., T. D. M., T. M., T.
R., T. V., U. D. I., V. V., V. ANA, V. A., V. E., V. E.
, V. | G. | , V. |
G. | , V. | Ș. |
G. E., V. H. E. V., V. I., V. I., V. P.
și Z. G., precum și pe pârâtul intimat C. U.
V., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamanții recurenți O. T. și L. L. L., asistați de domnul avocat O. I., care arată că îl reprezintă și pe reclamantul recurent B. I., precum și pe reclamanții intimați indicați în tabelul nominal depus la f. 153 - 156 din dosar, în baza împuternicirii avocațiale care se află la f. 151 din dosar; lipsă fiind celelalte părți persoane fizice și reprezentantul pârâtului intimat C.
V., domnul avocat A. -Valer Mare.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu toate părțile.
Recursul declarat de reclamanții O. T., B. I. și L. L. L. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat pârâtului intimat și a fost timbrat cu o taxă judiciară de timbru, în cuantum de 19 lei (f. 6 din dosar) și cu timbre judiciare, în valoare de 0,30 lei (verso-ul f. 2 din dosar).
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea lasă cauza la a doua strigare, pentru a da reprezentantului pârâtului intimat C. U. V. posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanții recurenți O. T. și L. L. L., asistați de domnul avocat O. I., care arată că îl reprezintă și pe reclamantul recurent B. I., precum și pe reclamanții intimați indicați în tabelul nominal depus la f. 153 - 156 din dosar, în baza împuternicirii avocațiale care se află la f. 151 din dosar și reprezentantul pârâtului intimat C. U. V., domnul avocat A. - Valer Mare, cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 152 din dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Curtea aduce la cunoștința reprezentantului pârâtului intimat împrejura- rea că prezenta cauză a fost lăsată la a doua strigare, pentru a se da acestuia posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.
Curtea constată că la data de_, reprezentantul reclamanților recurenți a înregistrat la dosar un înscris olograf, prin care a indicat adresa completă a reclamantului intimat V. A. și moștenitorii părților decedate în cursul procesului, respectiv a arătat următoarele: moștenitoarea defunctului D.
R. este D. Ana, în calitate de soție, cu domiciliul în sat V., nr. 230, com. C.
, jud. C. ; moștenitoarea defunctului E. I. este Czapo I., în calitate de fiică, cu domiciliul în C. -N., str. B. nr. 52, ap.15; moștenitoarele defunctei S. Ana, sunt fiicele acesteia, respectiv L. E., cu domiciliul în sat V., nr. 88, com. C., jud. C. și B. A., cu domiciliul în C. -N., str. L., nr. 6, iar cu privire la moștenitorii defunctei R. F., arată că a depus în dosarul
instanței de apel documentele care atestă că R. F. G. și R. A. -M.
, în calitate de fiu, sunt moștenitorii acesteia. La înscrisul anterior arătat au fost anexate următoarele: o xerocopie de pe C.I. seria BV nr. 5., eliberată de SPCLEP B. la data de_, privind pe reclamantul intimat V. A. ; declarația dată de D. Ana, prin care arată că este moștenitoare de drept a defunctului D. R. ; o xerocopie de pe actul de deces nr. 844 din_ eliberat de Primăria mun. C. -N., privind pe reclamantul intimat D. R. ; o xerocopie de pe actul de identitate al numitei D. Ana, C.I. seria KX nr. 4., eliberată de SPCLEP H., la data de_ ; o xerocopie de pe certificatul de căsătorie și o xerocopie de pe certificatul de naștere, privind pe numita D. Ana, fostă Roșu Ana; declarația dată de numita C. I., prin care arată că este moștenitoare de drept a defunctului E. I. ; o xerocopie de pe actul de deces nr. 718 din_ eliberat de Primăria mun. C. -N., privind pe reclamantul intimat E. I. ; o xerocopie de pe actul de identitate al numitei C. I., C.I. seria KX nr. 6., eliberată de SPCLEP C. -N., la data de_ ; o xerocopie de pe certificatul de naștere și o xerocopie de pe certificatul de căsătorie, privind pe numita C. I. ; declarația dată de numita L. E., cu domiciliul în sat
, nr. 88, jud. C., prin care arată că este fiica defunctei S. Ana cu ultimul domiciliu în sat V. nr. 213, pe care o moștenește împreună cu sora sa, B. A.
, cu domiciliul în C. -N., str. L., nr. 6; o xerocopie de pe actul de deces nr. 3026 din_, eliberat de Primăria mun. C. -N., privind pe reclamanta intimată S. Ana; o xerocopie de pe certificatul de naștere și o xerocopie de pe certificatul de căsătorie, privind pe L. E. ; o xerocopie de pe actul de
identitate al numitei L. E., C.I. seria KX nr. 4., eliberată de SPCLEP H.
, la data de_ ; declarația dată de numita B. A. cu domiciliul în C. -N.
, str. L., nr. 6, prin care arată că este fiica defunctei S. Ana cu ultimul domiciliu în sat V., nr. 213, pe care o moștenește împreună cu sora sa, L.
E. cu domiciliul în sat V., nr. 88, jud. C. ; o altă xerocopie de pe actul de deces privind pe defuncta S. Ana; o xerocopie de pe certificatul de naștere și o xerocopie de pe certificatul de căsătorie, privind pe numita B. A. (f. 165 - 185).
De asemenea, Curtea constată că la data de_, reprezentantul reclamanților recurenți, domnul avocat O. I. a înregistrat la dosar un înscris olograf, prin care arată că depune la dosar, în probațiune, copii legalizate de pe următoarele înscrisuri: procesul-verbal al adunării generale din_ ; tabelul nominal cu cetățenii care au solicitat înscrierea în Composesorat.
Reprezentantul reclamanților recurenți și al reclamanților intimați indicați în tabelul nominal care se află la f. 153 - 156 din dosar, arată că reclamantul intimat G. A. a decedat la data de_, iar moștenitorul acestuia este numitul G. A. Ș., în calitate de fiu, iar pentru a dovedi acest aspect, depune la dosar declarația dată de numitul G. A. Ș., prin care acesta arată că este moștenitorul de drept al defunctului G. A., cu ultimul domiciliu în sat V., nr. 19, com. C., jud. C., la care au fost anexate xerocopii de pe următoarele acte: actul de deces nr. 12 din_, eliberat de Primăria com. C., privind pe defunctul G. A. ; C.I. seria KX nr. 9. eliberată de SPCLEP H., la data de_ și certificatul de naștere, privind pe numitul G. A. Ș. cu domiciliul în sat V. nr. 147, com. C., jud. C. .
La întrebarea instanței, adresată domnului avocat O. I., referitoare la împrejurarea dacă îl reprezintă și pe numitul G. A. Ș., fiul reclamantului intimat G. A., care figurează la poziția 1 din tabelul nominal care se află la f. 153 - 156 din dosar, acesta arată că îl reprezintă pe numitul G. A. Ș., având în vedere că acesta este deja parte în dosar, și, totodată, arată că din punctul său de vedere, pentru acest termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
În urma verificărilor efectuate, Curtea constată că numitul G. A. Ș., fiul defunctului G. A., figurează la poziția 58 din tabelul nominal care se află la f. 153 - 156 din dosar, care cuprinde numele, adresele și semnăturile persoanelor cu care domnul avocat O. I. a încheiat contract de asistență juridică pentru reprezentarea în instanță.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 316 C.pr.civ., raportat la art. 137 alin. 1 C.pr.civ., coroborat cu art. 282 alin. 1 C.pr.civ. și art. 299 alin. 1 C.pr.civ., invocă și pune în discuție excepția inadmisibilității criticilor din recurs, formulate direct împotriva hotărârii pronunțată de către instanța de fond.
Reprezentantul pârâtului intimat, domnul avocat A. -Valer Mare reiterează următoarele excepții:
excepția lipsei de interes a reclamantului O. T. în promovarea recursului pendinte, în raport de împrejurarea că apelul declarat de acesta a fost admis în parte;
excepția lipsei de interes a reclamantului O. T. în promovarea recursului în numele celorlalți reclamanți, în condițiile în care, acesta nu a făcut dovada mandatului său de reprezentare;
excepția lipsei de interes a reclamanților B. I. și L. L. L. în promovarea recursului în numele celorlalți reclamanți, în condițiile în care, aceștia nu au făcut dovada mandatului lor de reprezentare;
excepția inadmisibilității acelor motive de recurs, prin care se invocă motive de netemeinicie a hotărârii atacate, având în vedere că în recursul pe care l-au promovat, reclamanții recurenți au indicat și motive de recurs care se circumscriu art. 304 pct. 10 C.pr.civ., iar acest text de lege a fost abrogat.
Reprezentantul recurenților arată că dintr-o eroare materială a indicat punctul 10 al art. 304 C.pr.civ. în motivele de recurs.
Reprezentantul reclamanților recurenți și al reclamanților intimați indicați în tabelul nominal care se află la f. 153 - 156 din dosar și reprezentantul pârâtului intimat arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantului reclamanților recurenți și al reclamanților intimați indicați în tabelul nominal care se află la f. 153 - 156 din dosar și reprezentantului pârâtului intimat asupra recursului care formează obiectul prezentului dosar și, totodată, pune în vedere acestora ca odată cu concluziile pe fond să se refere și la excepțiile invocate în cauză.
Reprezentantul reclamanților recurenți și al reclamanților intimați indicați în tabelul nominal care se află la f. 153 - 156 din dosar solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris. Arată că recursul a fost formulat în temeiul art. 304 pct. 9 C.pr.civ., dar dintr-o eroare s-a menționat pct. 10.
De asemenea, solicită instanței să nu considere că prin recurs a formulat critici împotriva hotărârii instanței de fond, întrucât s-a referit la rolul activ al instanței de fond în raport cu numărul mare de petenți, care nu au avut cunoștințe juridice și care doar și-au apărat drepturile în situația în care un număr mare de săteni din satul V., com. C., jud. C. sunt deja înscriși în Composesorat.
Totodată, arată că reclamanții din prezenta cauză au dorit măcar o soluție corectă și foarte explicită din partea instanței de judecată.
De asemenea, reprezentantul reclamanților recurenți și al reclamanților intimați indicați în tabelul nominal care se află la f. 153 - 156 din dosar, solicită respingerea excepțiilor lipsei de interes invocate de reprezentantul pârâtului intimat, cu privire la reclamanții O. T., B. I. și L. L. L., având în vedere că acești reclamanți au fost prezenți la fiecare termen de judecată. Mai arată că instanța de apel nu a lămurit pe deplin problema din prezenta cauză, având în vedere că a respins cererea formulată de reclamanți, dar nu a menționat motivul pentru care a respins cererea și, totodată, arată că atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au clarificat acest aspect. Solicită obligarea pârâtului intimat la plata cheltuielilor de judecată în fond, în apel și în recurs.
Curtea aduce la cunoștința reprezentantului reclamanților recurenți că prin memoriul de recurs, formulat în termen legal, nu s-au solicitat cheltuieli de judecată nici în fond, nici în apel și nici în recurs.
Reprezentantul reclamanților recurenți arată că solicită cheltuieli de judecată pentru faza procesuală a recursului, conform dovezilor depuse la dosar.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită admiterea celor patru excepții invocate în cauză, respectiv a celor trei excepții pe care le-a invocat și a excepției care a fost invocată, din oficiu, de către Curte.
Cu privire la excepția lipsei de interes, în cele două variante menționate anterior, reprezentantul pârâtului intimat arată următoarele: solicită admiterea excepției lipsei de interes a reclamantului O. T. în promovarea recursului pendinte, având în vedere că în calea de atac a recursului, reclamantul recurent
O. T. a invocat aceleași motive ca și cele invocate în calea de atac a apelului, iar apelul declarat de reclamantul O. T. a fost admis în parte și, totodată, solicită admiterea excepției lipsei de interes a reclamanților recurenți O. T., B.
I. și L. L. L., în promovarea recursului în numele celorlalți reclamanți, având în vedere că aceștia nu au nici un mandat de reprezentare din partea celor 123 de persoane, iar aceste persoane nu au formulat ele însele căile de atac.
Cu privire la excepția inadmisibilității criticilor din recurs, formulate direct împotriva hotărârii pronunțată de către instanța de fond, invocată, din oficiu de către Curte, reprezentantul pârâtului intimat solicită admiterea acestei excepții, întrucât această excepție a fost invocată înainte de închiderea dezbaterilor, iar colegul său trebuia să spună înainte de închiderea dezbaterilor că este vorba de o eroare și nu după închiderea dezbaterilor.
În concluzie, reprezentantul pârâtului intimat solicită admiterea celor patru excepții invocate în cauză și solicită instanței să observe dacă a mai rămas ceva în memoriul de recurs, care să se refere la nelegalitatea hotărârii atacate.
Reprezentantul pârâtului intimat arată că potrivit art. 67 alin. 2 C.pr.civ. "Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume"; și, totodată, arată că la dosarul cauzei nu există nici o dovadă din care să rezulte darea mandatului sub semnătură legalizată, deși președintele de la fondul cauzei a dat nu mai puțin de patru termene pentru a se face dovada mandatului dat anterior promovării cererii de chemare în judecată și nu pentru a se face dovada mandatului dat domnului avocat O. I., în baza unui contract de asistență juridică. De asemenea, arată că nu vede care ar fi mandatul reclamantului O. T. pentru reprezentarea celor 123 de persoane, deși se spune că mandatul acestuia rezultă dintr-un proces- verbal al unei ședințe a adunării generale, care nu există. Totodată, arată că reclamanții în loc să facă demersurile corespunzătoare pentru a intra în C.
U. V., au promovat o acțiune la Judecătorie, deși aceștia trebuiau să întreprindă doar niște demersuri legale pentru a fi înscriși în Composesorat.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată, conform dovezilor de la dosar și, totodată, depune la dosar o xerocopie certificată pentru conformitate, de pe chitanța care atestă plata onorariului de avocat, în cuantum de 5000 lei.
Reprezentantul reclamanților recurenți, arată că în ceea ce privește cheltuielile de judecată, solicită obligarea pârâtului intimat la plata cheltuielilor de judecată pentru recurs, conform dovezilor depuse la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 133/_, pronunțată de Judecătoria Huedin în dosar nr._ , s-a respins excepția nulității cererii, invocată de către pârâtul
C. U. V. .
S-a admis excepția lipsei calității de reprezentant, invocată de către pârâtul
C. U. V. .
S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanții
B. E., K. E., B. Florița, B. A., G. A., B. E., T. R., K.
F., V. Ș., gyorgy st. A., F. E., B. T., S. Ș., L. P. I. ,
R. P., M. A., P. J., K. I., P. E., B. A. C., Kontra E., Z. G., K. M., O. E., B. K., P. M., D. R., P. Ș., B. Ș., B. Ș., V. P. G., B. F., B. Ana, L. L. L., B. I., L.
K., B. E., T. M., V. G. E., V. Ana, S. Ana, P. M., G. C., L. R., V. E., G. E., O. T., L. E., B. I., E. I., T. M., V. G., L. E., G. F., B. V., T. V., C. C. Fl., V. E., I. M., C. I. D., G. M., G. G., K. E.
, T. D. M., M. Ana, B. A., SA, Rosa C., V. V., V. I.
, B. A., O. T., V. E., T. A., F. V., S. I., V. E., G.
S., G. V., M. E., B. A., C. M. M., F. V., F. I., H.
E., H. A., L. E., P. E., M. I., R. F., B. M. ,
R. A., O. C., B. A., S. R., S. I., B. E., P. L. ,
F., F. I., D. T., S. E., B. Erszebet, V. Huszar E. V., L. E. I., B. Ana, P. E., C. E., M. E., C. C., T. V., L. C., V. A., P. E., O. L. D., B. I. M., M. P.
, R. R., F. I., M. L. F.
, T. R., N. C. S.
, U. dan I., L.
C.
, în contradictoriu cu pârâtul C.
U. V. .
S-a admis în parte cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată și au fost obligați reclamanții la plata, către pârâtul C. U. V., a sumei totale de 3050,12 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 3000 lei onorariu avocat și suma de 50,12 lei cheltuieli transport, fiind respinse restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței următoarele:
"La termenul de judecată din data de_ instanța a reținut cauza în pronunțare, părțile punând concluzii atât pe excepțiile invocate de către pârât prin întâmpinare, cât și pe fondul cauzei.
În ceea ce privește excepțiile invocate de către pârât, instanța reține că prin întâmpinarea de la f. 32-34 pârâtul a invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată, excepției lipsei calității de reprezentant a numitului Oanță
, excepția prematurității și excepția inadmisibilității. La termenul de judecată din data de_ excepțiile au fost unite cu fondul cauzei, astfel cum rezultă din încheierea de la f. 85.
În cadrul dezbaterilor de la data de_, dezbateri consemnate în încheierea de amânare a pronunțării, reprezentantul pârâtului a învederat că nu mai susține excepția prematurității, astfel încât părțile au pus concluzii cu privire la nulității cererii de chemare în judecată, excepției lipsei calității de reprezentant a numitului Oanță T. și excepția inadmisibilității
În ceea ce privește excepția nulității cererii de chemare în judecată, instanța reține că nulitatea este acea sancțiune procedurală care lovește orice act
juridic efectuat cu încălcarea anumitor dispoziții prevăzute de lege pentru validitatea sa.
Potrivit dispozițiilor art. 112 Cod pr. civ., cererea de chemare în judecată va cuprinde: numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților; numele și calitatea celui care reprezintă partea în proces; obiectul cererii și valoarea lui; arătarea motivelor de fapt și de drept; arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere; semnătura.
Motivul invocat de către pârât în motivarea excepției nulității este lipsa semnăturii. Instanța constată că cererea de chemare în judecată poartă o semnătură, astfel încât excepția nulității cererii va fi respinsă.
În ceea ce privește reprezentativitatea persoanei care semnează cererea de chemare în judecată, aceasta va fi analizată de către instanță în cadrul analizei ce urmează a fi făcută pe excepția lipsei calității de reprezentant a numitului Oanță
T. .
Pe excepția lipsei calității de reprezentant a numitului Oanță T., reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 112 alin. 1, punct 2 și 6, cererea de chemare în judecată va cuprinde ,, numele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia și sediul profesional, precum și "semnătura";.
O parte poate participa în procesul civil fie în nume propriu, fie în calitate de reprezentant al uneia dintre părți, cerința enunțată în cuprinsul art. 112 punct.2 Cod pr.civ. fiind necesară ori de câte ori acțiune este introdusă de o altă persoană decât cea care pretinde un drept subiectiv. În toate cazurile de reprezentare, se va alătura la cererea de chemare în judecată și procura, decizia sau delegația avocațială, potrivit dispozițiilor art. 83 Cod pr.civ. Procura, potrivit dispozițiilor art. 68 alin.1 Cod proc.civ., trebuie să fie ad litem, adică să fie dată
,,pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată,, și trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată.
În speță, cererea de chemare în judecată nu a fost însoțită de procura judiciară autentificată .
Cererea de chemare în judecată, potrivit dispozițiilor art. 112 punt.6, trebuie să fie semnată personal de reclamant, cu excepția cazului când acesta a dat mandat de reprezentare unei alte persoane, împrejurare în care din cerere va trebui să rezulte calitatea de mandatar, calitate care, după cum rezultă din argumentele anterior expuse, trebuie să fie dovedită prin procură specială atașată.
Potrivit dispozițiilor art. 161 alin. 1 Cod pr.civ., "când reprezentantul părții nu face dovada calității sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri,,. În speță, instanța a pus în discuție această împrejurare, de fapt chiar excepția invocată de către pârât prin întâmpinare, atât la termenul de judecată din data de_ și a acordat un termen în acest sens, punându-i în vedere în mod expres să depună mandat. La termenul de judecată din data de_, această împrejurare a fost din nou discutată, la acest termen de judecată instanța procedând și la unirea excepțiilor invocate de către pârât - inclusiv a excepției lipsei calității de reprezentant - cu fondul cauzei. De la acea dată au mai trecut două termene de judecată și, cu toate că la termenul de judecată din data de_ a fost acordat un termen, punându-se în vedere în mod expres să se depună mandatul la dosarul cauzei, la nici un termen ulterior de judecată un astfel de mandat nu a fost depus sau dat în ședință publică, în conformitate cu dispozițiile art. 68 alin. 1 sau 2 Cod pr civ.
Lipsa dovezii calității de reprezentant se invocă pe cale de excepție.
Excepția lipsei calității de reprezentant este o excepție de procedură, cu efect peremptoriu, în ipoteza în care nu se face dovada calității de reprezentant în termenul acordat în acest sens.
În condițiile art. 67 alin. 2 Cod pr civ., mandatarul poate să-l reprezinte în instanță pe mandant numai dacă acest drept i-a fost dat anume, pentru un litigiu determinat. Ori, în speță, din actele dosarului nu rezultă că reclamanții l-ar fi împuternicit de mandatarul O. T. pentru exercitarea drepturilor procesuale în cadrul vreunui litigiu în justiție..
Având în vedere argumentele expuse, instanța, față de dispozițiile art. 161 Cod pr. civ, va admite excepția lipsei calității de reprezentant a numitului O. T.
, invocată de către pârât și, în consecință, va respinge cererea de chemare în judecată .
Având în vedere modul de soluționare al excepției lipsei calității de reprezentant, instanța nu se va mai pronunța asupra excepției inadmisibilității cererii, iar în ceea ce privește excepția prematurității, aceasta nu a mai fost susținută de către pârât prin reprezentant în cadrul dezbaterilor judiciare. Aceasta întrucât, pe de o parte în cazul admiterii excepției lipsei dovezii calității de reprezentant, nu se mai poate pune problema admisibilității sau nu a acesteia iar pe de altă parte, reprezentantul trebuie să-și dovedească această calitate pentru a putea pune concluzii pe orice alte excepții.
Pârâtul a solicitat obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu avocațial și cheltuielile efectuate cu transportul, depunând în acest sens chitanțe privind plata onorariului și bonuri de achiziționare a carburantului";.
Împotriva aces te i s en tințe au declarat recurs, recalificat ca fiind apel,
recl amanț ii L. L. L., B. I., O. T., prin care au solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În motivarea apelului au arătat că aplicabil în speță este art.67 alin.1 și 2 Cod procedură civilă, potrivit căruia drepturile procedurale pot fi exercitate personal sau prin mandatar și mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat, ceea ce s-a și realizat prin mandatul de reprezentare dat în adunarea generală a asociației din data de 06 Ianuarie 2008.
Mai mult, în calitate de președinte al Asociației urmașilor foștilor membrii composesori urbariali din V., care au ca scop (art.3 din Actul constitutiv - Anexa nr.2) "recuperarea, identificarea tuturor membrilor fostului composesorat urbarial …, administrarea, gospodărirea acestor terenuri în folosul proprietarilor
…"; a fost mandatat (art.17 din Statut) poate să reprezinte asociația în relațiile cu toate persoanele fizice și juridice.
Aceste argumente le-au prezentat instanței de fond dar nu au fost luate în considerare.
Apreciază că instanța de fond trebuia să elucideze modul în care, prin eventuala admitere a excepției calității de reprezentant, să procedeze la citarea tuturor reclamanților, în conformitate cu art.85 Cod procedură civilă, pentru a-și exprima poziția procesuală în cunoștință de cauză.
Acest aspect procedural încălcat, fundamental în soluționarea unor astfel de cereri și mai ales cu un număr mare de reclamanți, era esențial a fi înfăptuit de către instanță.
Pe fondul cauzei, solicită a se observa că probele administrate în cauză, în special interogatoriul și întâmpinările pârâților, demonstrează că acțiunea lor a fost temeinică și legală, solicitând admiterea apelului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, instanței de fond.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 (5), art.304 (9), art.3041 și art.312 Cod procedură civilă, art.242 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul C. U. V. a solicitat respingerea ca vădit neîntemeiate a apărărilor și susținerilor făcute de către reclamantul O. T. în cuprinsul motivelor de apel.
Tribunalul Cluj, prin decizia civilă nr. 521/A/_, pronunțată în dosar nr. _ , a admis în parte apelul declarat de reclamantul O. T., împotriva sentinței civile nr. 133/_, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei H., care a fost desființată în parte, sub aspectul lipsei calității de reprezentant al reclamantului, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond în ceea ce îl privește pe reclamant.
S-a respins apelul sub alte aspecte.
S-a respins apelul declarat de reclamanții B. I. și L. L. L. împotriva aceleiași sentințe.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Fără cheltuieli de judecată în privința apelantului reclamant O. T. .
Au fost obligați apelanții B. I. și L. L. L. la plata în favoarea intimatului a sumelor de câte 333 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Motivând decizia pronunțată, T. ul a reținut, în considerentele acesteia, următoarele:
"Astfel, instanța de fond a apreciat că în cauză este întemeiată excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantului O. T. în ceea ce îi privește pe toți reclamanții, și, prin urmare, se impune respingerea cererii în baza excepției.
Instanța de fond a scăpat însă din vedere faptul că reclamantul O. T. a semnat cererea de chemare în judecată și în nume propriu și a fost prezent la termenele de judecată, fiind și reprezentat de avocat.
Astfel, cererea promovată la fond nu putea fi respinsă în întregime în baza excepției lipsei calității de reprezentant, cel puțin față de reclamantul O. T.
, cererea fiind necesar a fi soluționată pe fond.
Cu privire la celelalte aspecte invocate în raport cu mandatul reclamantului O. T. acordat acestuia, tribunalul apreciază că instanța de fond a procedat în mod corect atunci când a apreciat că acțiunea în justiție nu poate fi promovată în baza unui mandat general, fiind necesar în scopul judecății un mandat special,în acest sens fiind aplicabile dispozițiile art.68 C.pr.civ și nu 67 C.pr.civ, așa cum au apreciat greșit reclamanții.
Prin urmare, având în vedere aspectele menționate, tribunalul apreciază că se impune în cauză trimiterea cauzei spre rejudecare însă doar în parte pentru soluționarea pe fond a acțiunii promovare de reclamantul O. T. în nume propriu, apelul fiind găsit întemeiat doar sub acest aspect.
Cu privire la ceilalți doi reclamanți care au pretins că au semnat cererea de chemare în judecată, tribunalul constată, de asemenea, că și aceștia au acordat mandat de reprezentare reclamantului O. T., însă mandatul este tot general, nefiind acordat sub semnătură legalizată.
Lipsa mandatului special nu poate fi acoperită nici prin reprezentarea unui avocat în cauză, atâta timp cât nici mandatul acestuia nu a fost dat de părți în scopul introducerii acțiunii.
Referitor la posibilitatea instanței de fond de citare a tuturor reclamanților în situația admiterii excepției lipsei calității de reprezentant, tribunalul apreciază că această citare nu se impunea în cauză.
Tocmai datorită lipsei mandatului în promovarea acțiunii, părțile menționate ca fiind reclamanți nu au dobândit de fapt o calitate procesuală și nu au devenit părți în dosar, astfel încât nu se impunea citarea acestora.
În consecință, raportat la aspectele menționate, în baza art. 296, 297 alin.1 Cod Procedură Civilă, tribunalul va admite apelul declarat, va desființa în parte sentința atacată si va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare în ceea ce privește acțiunea promovată de către reclamantul O. Todor, respingând apelul sub alte aspecte și menținând celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În temeiul art. 274 Cod Procedură Civilă, față de admiterea doar în parte a apelului, tribunalul va obliga apelanții B. I. și L. L. L. la plata în favoarea intimatului a sumelor de câte 333 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel";.
Împotriva acestei decizii au decl ar at rec urs, în ter men leg al, recl amanț ii O.
T ., B. I. ș i L. L. L. , solicitând, în conformitate cu prevederile art. 304 pct. 9 și 10, art. 312 pct. 5 C.pr.civ., admiterea recursului și casarea în parte a hotărârii atacate ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului s-a arătat că prin hotărârea recurată Tribunalul Cluj nu a analizat in profunzime împrejurările in care a fost promovata si susținuta acțiunea la instanța de fond, rezumându-se la a o respinge in cea mai mare parte pe excepția lipsei calității de reprezentant a reclamanților, precum si cererea de chemare in judecata formulata de toți ceilalți petenți.
Atât la instanța de fond, cât si la instanța de apel, reclamanții au reiterat faptul ca obiectul principal al acțiunii a fost obligația de a face, in sensul de a fi primiți in condiții de legalitate ca membrii ai C. ui U. V., cu drepturile depline ce li se cuvin reclamanților, acțiunea fiind probata cu documentele necesare admiterii in asociație, așa cum au fost primiți si funcționează si in prezent C. .
Recurenții consideră că atât instanța de fond, cât și de apel, au nesocotit modul in care reclamanții au fost reprezentați, in sensul semnării si susținerii acțiunii, in condițiile in care toți cei trei recurenți au participat la fiecare termen
de judecata, unde puteau fi îndeplinite condițiile legale de promovare a unei astfel de acțiuni, respectiv îndeplinirea condițiilor de semnare a cererii inițiale si de reprezentare, fata de care si acum ca instanța de apel a avut o poziție ușor diferita de cea de fond, admițând in parte apelul.
În ambele faze ale judecații recurentul O. T. a fost asistat si reprezentat de avocat dr. O. I., cu delegație la dosarul cauzei, iar B. I. si L. L. au fost prezenți la fiecare termen de judecata, susținându-și primirea in Composesorat, neavând alte pretenții, față de care instanța nu s-a pronunțat in niciun fel; aici nu puteau interveni aspecte legate de reprezentare sau de o alta natura, ci doar a fi primiți sau nu in asociație.
Reclamantul O. T. a reprezentat pe toți intimații, in baza împuternicirii date de aceștia la adunările generale din_ si, respectiv,_ (conform tabelului de la dosar), prin care este mandatat sa reprezinte interesele in toate organismele abilitate, inclusiv in justiție, pentru primirea reclamanților in Composesorat.
La data respectiva nu exista o alta varianta de împuternicire, in condițiile in care s-a procedat similar si la constituirea C. ui, procedura contencioasa (tot Judecătoria Huedin a decis acest lucru, iar la dosarul cauzei exista aceste documente).
Mai mult, la data respectiva reclamantul O. T. era și președinte al Asociației urmașilor foștilor membrii composesori urbariali din V., asociație constituita tocmai in scopul menționat mai sus.
Recurenții considera ca aplicabil in speța este art. 67 alin. 1 și 2 C.pr.civ., care reglementează instituția mandatului, pe care a îndeplinit-o, având in vedere numărul foarte mare de reclamanți dornici de a-si redobândi drepturile antecesorilor lor.
Toate aceste aspecte au fost prezentate atât la instanța de fond, cât si in apel, fiind dovedite cu acte, iar prin comparație, la dosarul cauzei, s-au aflat si documentele de constituire a C. ui, care a fost validat de o instanța
judecătoreasca cu argumente infinit mai puțin relevante, așa cum s-a arătat mai sus.
Instanțele trebuiau sa elucideze concret modul in care măcar pentru reclamanți, cei trei recurenți, sa se pronunțe explicit asupra solicitării inițiale de a fi sau nu a fi primiți in Composesorat, întrucât condițiile admiterii unei astfel de cereri erau perfect legale.
Trebuia sa se clarifice modul in care, prin întreaga desfășurare a procesului la instanța de fond, cei 126 de reclamanți nu au fost niciodată citați, așa cum s-a procedat la instanța de apel, încălcându-se prin aceasta dreptul la apărare.
Recurenții s-au adresat justiției pentru intrarea in legalitate si dobândirea drepturilor cuvenite, iar prin aceasta sa beneficieze și ei de folosința terenurilor părinților si bunicilor lor, întrucât o perioada lunga de timp (de peste 8 ani), de aceste drepturi au avut parte numai cei care sunt actualii membrii composesori.
Cu toate demersurile reclamanților făcute atât pe cale necontencioasa, cât si prin acțiunea in justiție, este posibil ca aceeași frați, unul sa fie primit in Composesorat, iar celuilalt, inclusiv prin justiție, sa-i fie îngrădit acest lucru?
Este evident ca, nefiind întotdeauna in cunoștința de cauza privind reglementările in domeniul juridic, instanțele de judecata trebuiau sa dispună masurile legale pentru o reprezentare eventuala corecta, asigurarea dreptului de apărare si exercitarea rolului activ al instanței.
De aceea, recurenții considera ca cererea inițiala putea fi soluționata sub toate aspectele si numai față de recurenți, așa cum au solicitat, de altfel, atât la instanța de fond, cât si la cea de apel, fiind prezenți de fiecare data la dezbateri,
iar modul frustrant in care s-au tratat solicitările celor 126 de petenți este nelegal.
In consecința, recurenții solicită admiterea in parte a recursului, casarea hotărârii recurate ca netemeinica si nelegala si dispunerea măsurilor ce se impun, in scopul soluționării cererilor recurenților.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul C. U. V. a solicitat respingerea recursului declarat de către reclamanți și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate, cu motivarea că recursul declarat de O.
T. este lipsit de interes, sens în care prin întâmpinare se invocă excepția lipsei de interes în ceea ce-l privește pe numitul O. T., având în vedere că instanța de apel a admis apelul formulat de către acesta și a trimis cauza spre rejudecare în primă instanță, excepția lipsei calității de reprezentant neavând aplicabilitate în cazul său, cererea de chemare în judecată fiind semnată de către acesta.
Din acest motiv el nu mai are interes în a solicita, din nou, admiterea acelorași pretenții pe care le-a avut în fața instanței de fond și de apel, cauza privind solicitările sale fiind aflată deja pe rolul instanțelor judecătorești de fond.
S-a mai invocat prin întâmpinare excepția lipsei de interes în ceea ce privește pe numiții O. T., B. I. și L. L. L. pentru faptul formulării unor cereri în numele altor persoane (toate celelalte persoane menționate în sentință și decizie) din partea cărora nu există un mandat legal de reprezentare, având în vedere că dorința acestora de a fi reprezentați în fața instanțelor judecătorești nu este concretizată în absolut niciun act legal și mai precis un mandat special de reprezentare în fața justiției sub semnătură legalizată.
Interesul acestora lipsește având în vedere că includerea respectivelor persoane în C. U. V. nu ar produce niciun efect, fie el patrimonial sau nepatrimonial, pentru ei.
În ceea ce privește invocarea art. 304 pct. 9 și 10 din Vechiul Cod de Procedură Civilă, raportat la susținerile recurenților din motivele de recurs, pârâtul intimat atrage atenția asupra faptului că participarea la ședințele de judecată nu echivalează niciodată cu o îndeplinire a condițiilor legale de promovare a unei acțiuni.
Nici măcar reprezentarea de către avocat nu acoperă viciile de promovare a cererii de chemare în judecată, astfel încât, solicitările numiților B. I. și L.
L. L. sunt neîntemeiate și trebuie respinse.
Mandatul invocat de către recurenți în motivele de recurs este unul general, inaplicabil în situația de față, având în vedere că pentru reprezentarea altor persoane în justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 67 alin. 2 din Vechiul Cod de Procedură Civilă, mandatarul poate să-l reprezinte în instanță pe mandant numai dacă acest drept i-a fost dat în mod expres, pentru un litigiu determinat.
De nicăieri nu rezultă împuternicirea numitului O. T. pentru exercitarea drepturilor procesuale ale celorlalte persoane în justiție.
Instanța de apel legal s-a pronunțat asupra solicitărilor recurenților B. I. și L. L. L., respingându-le, având în vedere că aceștia nu au îndeplinit condițiile introducerii unei cereri de chemare în judecată și nici în sarcina acestora nu a fost dovedită calitatea de reprezentant.
Raportat la invocarea viciului de procedură a citării cu cei 126 de reclamanți, pârâtul consideră că instanța de apel s-a pronunțat în mod absolut legal, având în vedere că citarea acestora nu se impunea deoarece era discutabilă tocmai reprezentarea acestora, sens în care pârâtul intimat solicită respingerea acestei susțineri.
În motivele de recurs se face vorbire despre faptul nesoluționării solicitărilor celor 126 de petenți.
Atâta timp cât cei 126 de petenți nu sunt reprezentați în mod legal, solicitările acestora în dosarul de față sunt inexistente.
Raportat la restul solicitărilor din motivele de recurs, având în vedere că acestea privesc chestiuni de fond și nu de legalitate, pârâtul solicită respingerea lor.
În ceea ce pr iveș te to ate ace le mo tive de recurs pr in c are se cr itic ă
direc t sen tinț a fondului, Curtea constată că acestea intră sub incidența excepției inadmisibilității, excepție invocată, din oficiu, la termenul de judecată din data de_, și care urmează să fie admisă în temeiul art. 137 alin. 1 C.pr.civ., coroborat cu art. 282 alin. 1 și art. 299 alin. 1 C.pr.civ.
Ref eritor l a mo tiv ele de recurs c ar e v ize az ă ne te me in ic ia dec iz ie i
recurate, expres întemeiate de recurenți pe prevederile art. 304 pct. 10 C.pr.civ., Curtea constată că acestea intră sub incidența excepției inadmisibilității, excepție invocată la termenul de judecată din_ 3, și care urmează să fie admisă în temeiul art. 137 alin. 1 C.pr.civ., dat fiind că aceste motive, prin care se tinde la o reanalizare a stării de fapt prin reaprecierea unor probe, se circumscriu dispozițiilor art. 304 pct. 10 și 11 C.pr.civ., în prezent abrogate.
Recursul declarat de reclamantul O. T., în nume propriu, este lipsit de interes.
Una dintre condițiile de admisibilitate a exercitării unui demers în justiție este aceea a interesului legitim juridic, direct personal, născut și actual, în persoana celui care recurge la respectivul demers judiciar.
Reclamantul O. T. a exercitat recursul, atât în nume propriu, cât și în calitate de mandatar al celorlalți presupuși reclamanți.
În ceea ce privește recursul exercitat de reclamantul O. T., în nume propriu, Curtea constată că acesta este lipsit de interes, în condițiile în care, prin decizia recurată, apelul declarat de reclamantul O. T., în nume propriu, a fost admis, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare pe fond la aceeași judecătorie, în ceea ce îl privește pe reclamantul O. T., respectiv, în ceea ce
privește cererea de chemare în judecată pe care reclamantul O. T. a formulat- o în nume propriu.
Prin urmare, câtă vreme soluția din apel îi este favorabilă reclamantului O.
T., acesta nu mai justifică niciun interes legitim juridic, direct personal, născut și actual în a critica cu recurs, în aceste limite, decizia din apel.
Așa fiind, în temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civ., coroborat cu art. 137 alin. 1 C.pr.civ. și art. 316 C.pr.civ., Curtea urmează să respingă ca lipsit de interes recursul declarat de O. T., în nume propriu.
Recursul declarat de reclamanții B. I. și L. L. L. este fondat în parte, în limitele criticilor formulate în nume propriu.
Cererea introductivă de instanță a fost semnată de trei dintre reclamanți, respectiv, de O. T., B. I. și L. L. L. (f. 4 dosar fond).
Independent de împrejurarea că exista sau nu, la momentul promovării cererii introductive de instanță sau anterior acestui moment, un mandat expres acordat de B. I. și L. L. L. în favoarea lui O. T., pentru a promova cererea de chemare în judecată și pentru a-i reprezenta în instanță, era de observat faptul că cererea a fost semnată nu doar de către O. T., ci și de către
B. I. și L. L. L., aceștia semnând cererea în conformitate cu dispozițiile art. 112 alin. 1 pct. 1 coroborat cu art. 112 alin. 1 pct. 6 C.pr.civ.
Prin urmare, față de împrejurarea că cererea introductivă de instanță a fost semnată personal de către B. I. și L. L. L., este de prezumat că aceștia au formulat cererea în nume propriu, în calitate de reclamanți, ceea ce impunea o
analiză pe fond a temeiniciei pretenției deduse judecății de către aceștia prin cererea introductivă de instanță.
S-a omis a se observa, de către instanța de apel, faptul că cerea de chemare în judecată a fost formulată și semnată în nume propriu de către B. I. și L.
L. L., împrejurare care justifica și fundamenta legal soluția de admitere a apelului acestora, formulat în nume propriu, și de trimitere a cauzei la Judecătoria Huedin pentru rejudecarea pe fond și a cererii formulate în nume propriu de către B. I. și L. L. L. .
Cu alte cuvinte, cererea introductivă de instanță nu putea fi respinsă în întregime pe baza excepției lipsei calității de reprezentant a lui B. I. și L. L.
L., în condițiile în care aceștia au semnat personal cererea de chemare în judecată, împrejurare care impune soluționarea și analizarea pe fond a cererii promovată de cei doi reclamanți în nume propriu.
Așa fiind, constatându-se că s-a omis a se observa, atât de către instanța de apel, cât și de către instanța de fond, că cererea de chemare în judecată a fost semnată personal de către B. I. și L. L. L., și că în mod nelegal cererea formulată de aceștia în nume propriu a fost respinsă pentru lipsa calității de reprezentant, fără a fi analizată și cercetată pe fond, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 3 C.pr.civ., coroborat cu art. 297 alin. 1 C.pr.civ., va admite recursul declarat de reclamanții B. I. și L. L. L. în nume propriu, va modifica în parte decizia recurată, în sensul că va admite în parte apelul declarat de reclamanții B. I. și L. L. L. în nume propriu, cu consecința desființării în parte, în aceste limite, a sentinței primei instanțe, în ceea ce privește lipsa calității de reprezentant al celor doi reclamanți, și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond la Judecătoria Huedin, a cererii formulate în nume propriu de B. I. și L. L. L. .
Recursul declarat de reclamantul O. T., în calitate de mandatar, este nefondat, iar recursul decl ar at de reclamanț ii B. I. și
L. L. L., în calitate de mandatari, este nefondat.
Cererea introductivă de instanță a fost formulată, afirmativ, de către toate persoanele indicate în preambulul cererii (f. 1-3 dosar fond), însă, a fost semnată doar de către O. T., B. I. și L. L. Loyos (f. 4 dosar fond), arătându-se în cuprinsul cererii de chemare în judecată că toate persoanele care, afirmativ, ar fi
formulat acțiunea, sunt reprezentate prin împuternicit O. T. (pag. 3 din acțiune, alin. 2).
Nu s-a anexat cererii de chemare în judecată procura judiciară autentificată prin care așa-zișii reclamanți, menționați în preambulul cererii, l-ar fi împuternicit pe numitul O. T. să promoveze în numele lor cererea introductivă de instanță și să îi reprezinte în instanță.
Nu s-a făcut dovada existenței, la data înregistrării cererii introductive de instanță, sau anterior acestei date, a unui mandat în acest sens, acordat numitului O. T., prin care să fi fost împuternicit să promoveze cererea de chemare în judecată în numele tuturor celor menționați în preambulul său, și să îi reprezinte în instanță, respectiv, să susțină cererea de chemare în judecată.
Art. 112 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. prevede în mod imperativ că cererea de chemare în judecată va cuprinde "numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților";, în timp ce, potrivit art. 112 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ., cererea de chemare în judecată va cuprinde în mod obligatoriu "numele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia și sediul profesional";, dispozițiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător.
Potrivit art. 82 alin.1 teza a II-a C.pr.civ., orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie făcută în scris și să cuprindă arătarea instanței,
numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința
reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul cererii și semnătura.
În conformitate cu art. 83 alin. 1 C.pr.civ., când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată, mandatarul fiind obligat, potrivit art. 83 alin. 2 C.pr.civ., dacă este avocat, să certifice el însuși copia de pe procura sa.
Art. 83 alin. 3 C.pr.civ., prevede că reprezentantul legal va alătura copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității sale.
Din coroborarea dispozițiilor procedurale anterior invocate se deprinde cu evidență concluzia că în cazul în care acțiunea a fost formulată de reclamanți atât în nume propriu, cât și în numele altor persoane, este absolut necesar să se facă dovada procurii în original sau în copie legalizată, procură care trebuie alăturată cererii de chemare în judecată.
Art. 67 alin. 1 C.pr.civ. prevede că părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prun mandatar, în timp ce, potrivit alin. 2 al art. 67, mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume.
În conformitate cu dispozițiile art. 68 alin. 1 C.pr.civ., procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată, sau de reprezentare în judecată, trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată, iar în cazul când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit Legii avocaților.
Textul art. 68 alin. 1 C.pr.civ. are, așadar, în vedere două ipoteze în care se poate uza de mandat, și anume, o primă ipoteză se referă la procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată, iar a doua ipoteză vizează procura pentru reprezentarea în judecată.
Procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată trebuie să fie dată anterior promovării cererii introductive de instanță, deci, trebuie să existe la momentul la care se introduce cererea de chemare în judecată, aceasta trebuind să fie făcută în mod obligatoriu prin înscris sub semnătură legalizată.
Procura pentru reprezentarea în judecată nu este necesar să existe la momentul promovării cererii de chemare în judecată, aceasta putând, în conformitate cu art. 68 alin. 2 C.pr.civ., să fie dată și prin declarație verbală, făcută în instanță, și trecută în încheierea de ședință.
În speță, ceea ce a lipsit la momentul introducerii cererii de chemare în judecată a fost procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată, procură prin care numitul O. T. să fi fost mandatat, în mod expres, de toți cei menționați în preambulul cererii introductive de instanță, să formuleze și să promoveze cererea de chemare în judecată și în numele acestor persoane.
Deși s-a prevalat de calitatea sa de reprezentant al acestor persoane, numitul O. T. nu a făcut dovada existenței unei procuri pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată, printr-un înscris sub semnătură legalizată, pe care să îl fi anexat cererii de chemare în judecată.
Cu alte cuvinte, numitul O. T. nu a reușit să facă dovada că i-a fost acordat un mandat expres pentru a promova cererea de chemare în judecată nu numai în nume propriu, ci și în calitate de reprezentant, de mandatar, al celor menționați în preambulul cererii.
Aceleași argumentații sunt valabile și în cazul reclamanților B. I. și L.
L., în limitele în care aceștia se prevalează de calitatea lor de reprezentanți, în condițiile în care nici aceștia nu au putut dovedi că anterior introducerii cererii de chemare în judecată au primit, din partea tuturor persoanelor indicate în preambulul cererii de chemare în judecată, o procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată, procură prin care aceștia să fi fost mandatați, în mod
expres, de toți cei menționați în preambulul cererii introductive de instanță, să formuleze și să promoveze cererea de chemare în judecată și în numele acestor persoane.
Din modalitatea în care a fost redactat recursul se deprinde concluzia conform căreia, recurenții fac confuzie între procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată și procura de reprezentare în judecată, prima reprezentând o condiție de admisibilitate a exercitării dreptului de chemare în judecată, și care procură trebuie să existe anterior introducerii cereri de chemare în judecată și să fie una expresă și specială, iar cea de-a doua antrenând incidența excepției lipsei calității de reprezentant în condițiile art. 161 C.pr.civ.
Împrejurarea că în cauză s-a prezentat un avocat, care, afirmativ, ar fi fost angajat de persoanele menționate în preambulul cererii de chemare în judecată, pentru a le reprezenta în cauza pendinte, nu echivalează și nu are aceleași efecte juridice, cu un mandat special, acordat respectivului avocat anterior promovării cererii de chemare în judecată, tocmai în scopul exercitării dreptului de chemare în judecată.
Tot astfel, eventualul mandat de reprezentare acordat unui avocat, pentru reprezentarea în instanță, nu poate suplini în niciun fel lipsa procurii pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată, respectiv, lipsa mandatului special acordat, anterior promovării cererii de chemare în judecată, în scopul introducerii acelei cereri.
Așa fiind, în temeiul tuturor considerentelor anterior expuse și a prevederilor art. 304 pct. 9, art. 312 alin. 1 C.pr.civ., Curtea constată că recursul formulat de reclamanții O. T., B. I. și L. L. L., în calitate de mandatari, reprezentanți ai persoanelor menționate în preambulul cererii de chemare în judecată, este nefondat, impunându-se a fi respins ca atare.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ., coroborat cu art. 276 teza I C.pr.civ. - având în vedere că, prin soluțiile date recursurilor pendinte, apărările formulate de intimatul C. U. V., prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, au fost parțial valorificate -, recurenții vor fi obligați în solidar să îi plătească acestui intimat suma de 2.500 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs, deși suma solicitată cu acest titlu de către reprezentantul intimatului a fost de 5.000
lei, reprezentând onorariu avocațial justificat prin chitanța nr. 3584478/_ (f. 217, 152).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte recursul declarat de reclamanții B. I. și L. L. L. împotriva deciziei civile nr. 521/A din_ a T. ului C., pronunțată în dosar nr._, pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite în parte apelul formulat de reclamanții B. I. și L. L. L. împotriva sentinței civile nr. 133/_, pronunțată de Judecătoria Huedin în dosar civil nr._, pe care o desființează în parte și în ceea ce privește lipsa calității de reprezentanți a reclamanților B. I. și L. L. L. și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond și în ce îi privește pe acești reclamanți în nume propriu.
Înlătură din decizia atacată dispozițiile privind respingerea apelului reclamanților B. I. și L. L. L. și obligarea acestora la cheltuieli de judecată în apel.
Menține restul dispozițiilor deciziei atacate.
Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de reclamantul O. T., în nume propriu și ca nefondat recursul promovat în calitate de mandatar.
Obligă pe recurenți, în solidar, să plătească intimatului C. U. V. suma de 2.500 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
C.
-M. CONȚ
I. -D.
C.
A. -A. POP
Red.CMC/dact.MS 3 ex./_
Jud.apel: M.Trofin/C.V.B. Jud.fond: L.E.M.
GREFIER
A. M.
| ← Decizia civilă nr. 586/2013. Obligatie de a face | Decizia civilă nr. 223/2013. Obligatie de a face → |
|---|
