Decizia civilă nr. 225/2013. Validare poprire
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 225/R/2013
Ședința publică din 24 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. C. JUDECĂTORI: ANA I.
: A. | C. | |
GREFIER | : C. | B. |
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorii T.
C. A. ȘI S. E., împotriva deciziei civile nr. 3620 din 14 septembrie 2012 a Curții de Apel Cluj în dosarul nr._, privind și pe intimații C. LOCAL G., M. G. PRIN P. și T. M. G. .
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților de la dezbateri. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 14 decembrie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea intimatului C. Local G., întâmpinare.
Prin încheierea ședinței Camerei de Consiliu din data de 21 ianuarie 2013, s-a respins cererea de reexaminare formulată de revizuienți împotriva încheierii de ședință din 29 noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Cluj.
La data de 23 ianuarie 2013, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea contestatorilor T. C. A. și S. E., un înscris prin care solicită judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art.242 alin. 2 C.proc. civ., la care s-a anexat dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 10 lei și 0,30 lei timbru judiciar.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și reține cauza în pronunțare în baza actelor depuse la dosar.
C U R T E A
Prin decizia civilă nr. 3620/R din_ a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosar nr._ s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurentul M.
G., prin P., în contra deciziei civile numărul 230/1/_ a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar civil numărul_ .
S-a admis în parte recursul declarat de debitorul recurent C. Local al M.
G., împotriva deciziei civile numărul 230/1/_ a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar civil numărul_, pe care a modificat-o în parte, după cum urmează:
S-a dispus validarea popririi înființată în dosar execuțional numărul 138/2010 al Biroul Executorului Judecătoresc Munteanu Paraschiva L. - în baza titlurilor executorii reprezentate de Sentința civilă nr. 804/_ a Tribunalului G.
, pronunțată în dosar civil numărul_ și, respectiv, de Decizia civilă numărul 45/A/_ a Curții de Apel G., pronunțată în dosar civil numărul_, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă numărul 319/_, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar civil numărul_ - asupra conturilor
debitorului C. Local al M. G., conturi în care C. Local G. derula operațiuni anterior schimbării denumirii titularului conturilor, la data de_, din
C. Local G., în M. G. .
Au fost menținute restul dispozițiilor din decizia recurată. Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut următoarele:
Recursul M. G., prin P., este inadmisibil, iar recursul C. ui Local al M. G. este fondat în parte
.
Cu privire la recursul M. G., prin P.
.
Potrivit art. 299 C.pr.civ., hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului, dispozițiile art. 282 alin. 2 fiind aplicabile în mod corespunzător.
Art. 301 C.pr.civ. prevede că termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, dispozițiile art. 284 alin. 2-4 aplicându-se în mod corespunzător.
Potrivit art. 3021alin. 1 lit. a C.pr.civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: "numele, domiciliul sau reședința părților …";.
În conformitate cu prevederile art. 303 alin. 1 și 2 C.pr.civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, termenul pentru depunerea motivelor socotindu-se de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
Art. 266 alin. 3 C.pr.civ. prevede că hotărârea se va comunica părților, în copie, în cazul când aceasta este necesară pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau a recursului.
Din analiza coroborată a tuturor textelor legale mai sus citate se desprinde cu evidență concluzia că hotărârea judecătorească poate fi atacată, cu apel sau recurs, după caz, de către cel care a fost parte în dosarul în care a fost pronunțată respectiva hotărâre judecătorească.
Doar părții dintr-un dosar civil legea procesuală civilă îi recunoaște calitatea și îndreptățirea de a exercita calea legală de atac împotriva hotărârii pronunțate în acel dosar.
În speță, M. G., prin P. nu a fost parte nici în dosarul de fond și, implicit, nici în dosarul de apel, împrejurare raportat la care acesta nu poate exercita calea de atac a recursului împotriva deciziei nr. 230/1/_ a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr._ .
Pe cale de consecință, în temeiul considerentelor anterior expuse, Curtea a respins ca inadmisibil recursul declarat de M. G., prin P. .
Cu privire la recursul C. ui Local al M. G. .
Obiectul cauzei pendinte îl constituie o cerere de validare a popririi, promovată de creditorii T. C. A. și S. E., în contradictoriu cu debitorul
C. Local G. și cu terțul poprit T. municipiului G., în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 804/2009 a Tribunalului G. și, respectiv, decizia civilă nr. 45/A/2010 a Curții de Apel G. (f. 3, 12, 13 dosar fond).
Prin sentința civilă nr. 804/_, pronunțată de Tribunalul Galați în dosar civil nr._ (f.414 dosar Tribunalul Cluj, vol. I), a fost admisă cererea formulată de reclamanții S. E. și T. C. A., în contradictoriu cu pârâtul
C. Local G. și, în consecință, pârâtul C. Local G. (M. G. ) reprezentat de P. ul municipiului G., a fost obligat să le plătească reclamanților suma de 4.200.000 Euro, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea
suprafeței de 1,5 ha teren intravilan, situat pe teritoriul cartierului Filești - M.
G. ; pârâtul a fost obligat la plata sumei de 46.000 lei, cheltuieli de judecată către reclamantul S. E. și a sumei de 27.786 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantul T. C. A. .
Prin decizia civilă nr. 45/A/_ a Curții de Apel G., pronunțată în dosar nr._ (f. 416 dosar Tribunalul Cluj, vol. I), a fost admis apelul declarat de pârâții C. Local al municipiului G. și M. G. prin P., în contra sentinței civile nr. 804/_ a Tribunalului G., care a fost schimbată în parte, în sensul că s-a înlăturat din dispozitivul sentinței obligarea M. G. la plata despăgubirilor. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței nr. 804/2009.
În considerentele acestei decizii s-a reținut faptul că M. G. nu are calitate procesuală pasivă în cauză, mai ales că reclamanții nu au înțeles să se judece cu acesta și acesta nu a fost parte în proces, deși cauza a parcurs mai multe cicluri de judecată.
Decizia nr. 45/A/_ a Curții de Apel G. a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 319/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție, pronunțată în dosar nr._ (f. 420 dosar Tribunalul Cluj, vol. I).
De altfel, și printr-o altă decizie a Înaltei Curți de C. și Justiție, nr. 4100/_, pronunțată în dosar nr._ (f. 409 dosar Tribunalul Cluj, vol. I) - dosar în care reclamanții S. E. și T. C. au solicitat obligarea pârâtului P. ul municipiului G. la restituirea suprafeței de 1,5 ha teren intravilan, situat în Filești - G. -, s-a statuat că terenul revendicat de reclamanți face parte din domeniul public al M. G. și că în mod corect în cauză a fost reținută calitatea procesuală pasivă a C. ui Local G., ca reprezentant al Statului Român.
Cererea de validare a popririi în baza titlului executoriu, reprezentat de sentința civilă nr. 804/2009 a Tribunalului G. și de decizia civilă nr. 45/A/2010 a Curții de Apel G., a fost promovată de reclamanții creditori în contradictoriu cu debitorul menționat în titlul executoriu, C. Local G. și cu terțul poprit, T.
M. G., în deplin acord cu dispozițiile art. 460 și urm. C.pr.civ., la data de_, pe rolul Judecătoriei G. .
Somația în dosar execuțional nr. 138/2010 al Biroului executorului judecătoresc Munteanu Paraschiva L. a fost emisă la data de_ (f. 13, 14 dosar fond).
Din interogatoriul luat pârâtului C. Local G. (f. 21 dosar apel) rezultă faptul că din data de_ titularul conturilor nu mai este C. Local G., ci
M. G. .
Aceste susțineri ale C. ui Local G. sunt confirmate și de Adresa nr. 113070/_, emisă de M. G. (f. 23 dosar apel), adresă prin care s-a solicitat schimbarea titularilor de conturi deschise la T. M. G., din C. Local G., în M. G., conform codului fiscal emis de către Direcția Generală a Finanțelor P. e G., fiind avut în vedere titularul de cont cu Cod fiscal nr. 3814810 (f.24 dosar apel).
Prin O.U.G. nr. 63/_, pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006, privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare, intrată în vigoare la data de_, s-a stipulat, în art. IX alin. 1, că, "în cazul unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale unde certificatul de înregistrare fiscală are menționat ca titular Primăria, C. Local sau C. Județean, după caz, prin grija autorității executive, se solicită la organul fiscal competent din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, schimbarea certificatului de înregistrare fiscală și înscrierea în acesta, după cum urmează: Comuna, Orașul, M., Sectorul … al M. B. sau, după caz, Județul
…";, în locul marcat prin puncte urmând să se înscrie "denumirea unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale";.
Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, în termenul prevăzut la alin. 1 se procedează și la schimbarea în mod corespunzător a denumirii titularilor conturilor deschise la unitățile teritoriale de Trezorerie și contabilitate publică, precum și la unitățile bancare.
Rezultă, așadar, că debitorul obligat efectiv prin titlul executoriu rămâne C. Local G., urmând ca validarea popririi să se facă asupra conturilor pe care C. Local G. le avea deschise la T. M. G. și în care conturi C. Local
G. derula operațiuni anterior schimbării denumirii titularului conturilor, din C. Local G. în M. G. .
Cel mai probabil și în prezent C. Local al M. G. derulează operațiuni în aceleași conturi în care derula operațiuni și anterior schimbării denumirii titularului contului, deschise la T. M. G., însă, validarea de poprire nu se poate dispune în contradictoriu cu M. G. - titularul actual al conturilor - întrucât acesta nu figura ca debitor în titlul executoriu.
Drept urmare, Curtea a constatat că validarea popririi, înființată în dosar execuțional numărul 138/2010 al Biroul Executorului Judecătoresc Munteanu Paraschiva L. - în baza titlurilor executorii reprezentate de Sentința civilă nr. 804/_ a Tribunalului G., pronunțată în dosar civil numărul_ și, respectiv, de Decizia civilă numărul 45/A/_ a Curții de Apel G., pronunțată în dosar civil numărul_, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă numărul 319/_, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar civil numărul_ - se impune a fi făcută asupra conturilor debitorului C. Local al M. G., conturi în care C. Local G. derula operațiuni anterior schimbării denumirii titularului conturilor, la data de_, din C. Local G., în M. G. .
Curtea a constatat că este reală susținerea reclamanților intimați, conform căreia, debitorul pârât, recurentul C. Local G., nu a recurat validarea propriu-zisă a popririi, dispusă față de T. M. G., astfel că, sub acest aspect, hotărârea criticată este intrată în puterea lucrului judecat.
Însă, în pofida acestei împrejurări, Curtea a constatat că este legală soluția Tribunalului Cluj, de validare a popririi în contradictoriu cu terțul poprit, T. M.
, motivat pe următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 23 alin 1 din Legea nr. 215/2001, autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive iar în conformitate au alin. 2 al aceluiași articol, consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii.
Prin prisma dispozițiilor de drept comun, conținute în Decretul nr. 31/1954 și în Codul de Procedură civilă, cu privire la autoritățile administrației publice mai sus menționate, se poate pune în discuție eventuala problemă a regimului juridic al capacității procesuale, atât capacitatea procesuală, cât și calitatea procesuală a autorităților publice fiind fundamentată - așa cum pertinent a reținut și Tribunalul - pe recunoașterea capacității de drept administrativ, de drept public, în considerarea căreia, autoritățile publice - în speță consiliul local -, chiar și în lipsa personalității juridice, pot sta în proces, în nume propriu, în calitate de reclamante sau pârâte după caz, fiind astfel în situația unei excepții de la regula generală a fundamentării capacității procesuale pe ideea de personalitate juridică .
În același timp, potrivit art. 21 alin 5 din Legea nr. 215/2001, teza a II-a, despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea administrativ-teritorială în urma hotărârilor pronunțate de instanța de judecată și rămase definitive, sunt asigurate de la bugetul local.
În conformitate cu prevederile art. 36 alin 2 din Legea nr. 215/2001 C. local exercită următoarele categorii de atribuții:
atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local;
atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului;
atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului;
atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni;
atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern.
Art. 36 alin. 4 lit. a din același act normativ, prevede că, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar;
Dispozițiile art. 452 C. proc. civ. prevăd că sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente.
Specific popririi este caracterul tripartit al acestei operațiuni juridice procesuale, care, în principiu, presupune participarea indispensabila a trei părți: creditorul popritor, debitorul poprit si terțul poprit, între aceste trei subiecte de drept stabilindu-se tot atâtea raporturi juridice.
Înființarea popririi este precedată în mod necesar de existența a două raporturi juridice, și anume: pe de o parte, raportul de creanță dintre creditorul urmăritor si debitorul urmărit; pe de altă parte raportul de creanță dintre debitorul poprit si terțul poprit, acesta din urma caracterizându-se prin aceea ca terțul este dator fata de debitorul urmărit.
Al treilea raport juridic, și care își are fundamentul în poprire, se naște între creditorul popritor si terțul poprit, în cadrul procedurii de urmărire silita.
Și acest raport juridic apare ca fiind tot unul de creanță - de la creditor la debitor -, în sensul ca debitorul poprit este creditor al terțului poprit, raport ce ia naștere prin adresa de înființare sau, după caz, de validare a popririi.
Or, în cauza pendinte, este prezentă o ipoteză speciala, în care terțul poprit nu apare ca un veritabil debitor al C. ui Local al municipiului G., dar, dată fiind împrejurarea că, prin intermediul terțului poprit, debitorul C. ui Local al municipiului G. este alimentat cu fonduri de la bugetul statului, Curtea constată că, în speță, în mod corect a reținut Tribunalul că există posibilitatea ca T. M.
G. să participe la raporturile juridice existente, în calitate de terț poprit.
Însă, în speță, validarea de poprire se poate face doar în contradictoriu cu debitorul expres menționat în titlul executoriu, adică cu debitorul C. Local al
M. G. .
Pe cale de consecință, în temeiul considerentelor anterior expuse, Curtea a constatat că recursul pârâtului C. Local G. este fondat în parte și a fost admis în parte, în temeiul art. 304 pct. 9 și arte. 312 alin. 1 C. proc. civ., conform dispozitivului prezentei decizii.
Soluția de admitere în parte a recursului debitorului C. Local al M.
G. este justificată pe considerentul că în speță nu este incident motivul de recurs afirmativ întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 5, C. proc. civ., neputându-se reține,
așa cum nefondat apreciază recurentul, că soluția Tribunalului Cluj este nelegală, întrucât judecata s-a făcut în lipsa părții M. G., care nu a fost citat nici la administrarea probelor, nici la dezbaterea fondului.
Motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., raportat la art. 105 C. proc. civ., ar fi fost incident în speță doar în ipoteza în care municipiul G. ar fi fost împrocesuat în cauză, de către reclamanții creditori, încă prin cererea introductivă de instanță, ar fi fost, așadar, parte în cauză, iar instanța ar fi omis citarea sa, atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului.
Or, M. G. nu a fost împrocesuat niciodată în cauza pendinte, nu a fost niciodată parte în cauză, astfel încât, instanța de apel ( ca de altfel, și instanța de fond), nu aveau nici un fundament legal pentru a dispune citarea acestuia în cauză.
Drept urmare, Curtea a constatat că acest motiv de recurs, întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., este nefondat, impunându-se a fi respins ca atare.
Pe de altă parte, în cauză nu este prezent nici motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 c. proc. civ., câtă vreme nu a fost dedus judecății un act juridic civil
- în înțelesul pe care doctrina de specialitate îl dă acestei noțiuni, acela de
"manifestare de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice, respectiv, de a naște, modifica ori stinge un raport juridic civil concret"; (Gh. Beleiu, Drept civil Român - Introducere în Dreptul Civil, Subiectele Dreptului Civil, ed. Casa de editură și presă Șansa S.R.L., B., 1993, pg. 118) - pe care instanța să-l fi interpretat greșit ori căruia instanța să-i fi schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic.
Nu este incident în speță nici motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 6 C. proc. civ., în condițiile în care instanța de apel s-a pronunțat doar asupra unei cereri de validare de poprire - nu și asupra vreunei alte pretenții -, validare de poprire care, de altfel, a făcut și obiectul investirii sale.
Nu se precizează, în concret de către debitorul recurent, în ce constă depășirea, de către Tribunalul Cluj, a atribuțiilor puterii judecătorești, însă, în pofida acestei omisiuni a recurentului, Curtea a constatat că nu este incident în cauza pendinte motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 4 C. proc. civ., câtă vreme, instanța de apel s-a pronunțat, în limitele investirii sale în apel, în deplin acord cu prevederile art. 294, art. 295 C. proc. civ. și ale art. 129 alin. final
C. proc. civ., asupra cererii de validare a popririi, cerere care, evident, era în căderea sa.
Reclamanții intimați nu au solicitat cheltuieli de judecată în prezentul recurs, arătând, prin concluziile scrise depuse la dosar, că își rezervă dreptul de a le solicita pe cale separată (f. 235).
Împotriva acestei hotărâri au formulat contestație în anulare contestatorii T.
C. A. și S. E., solicitând anularea deciziei civile nr. 3620/2012 a Curții de Apel Cluj, rejudecarea recursului și respingerea acestuia ca nefondat.
În motivare s-a arătat că decizia atacată este rezultatul unei greșeli materiale, instanța de recurs reținând drept dovedită împrejurarea că la data de_ conturile din cadrul Trezoreriei municipiului G. au fost modificate sub aspectul schimbării denumirii titularului. Schimbarea denumirii titularului de cont este reținută în virtutea unor mijloace de probă. În realitate situația de fapt reținută drept dovedită este cu totul alta, astfel încât soluția pronunțată este la rândul său eronată, ignorându-se mijloace de probă necontestate și care dovedesc o altă situație decât cea reținută de către instanță.
Se arată că fără nici un motiv a fost exclusă o probă esențială, respectiv actele din dosarul de executare nr. 77/2009 al BEJ Vițelaru Dumitru, din acest dosar rezultând că a fost întocmit un ordin de plată de către M. G. pentru un debit
al C. ui Local al municipiului G., ulterior instituirii popririi de către aceeași funcționari publici care au refuzat instituirea popririi în această cauză.
Se dovedește deci ca fiind operațional unul și același cont pentru ambele instituții.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 318 alin. 1 teza I C.pr.civ.
Intimatul C. Local G. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației în anulare.
Făcându-se o analiză a deciziei atacate și a situației de fapt și de drept în cauză se arată că s-a schimbat mai mult decât denumirea titularului contului, consiliul local netransformându-se în municipiu ci schimbându-se însuși titularul, motiv pentru care ar fi inadmisibilă modificarea hotărârii în sensul dorit de contestatori, prin aceasta accentuându-se o nelegalitate deja comisă.
M. G. nu este debitor al C. ui Local G., sumele de bani care parvin din bugetul local având un traseu bine reglementat.
Nu poate fi constrâns la executare decât cel care datorează executarea, situația invocată de contestatori nefiind identică ci asemănătoare.
Ceea ce încearcă contestatorii este acoperirea culpei lor în stabilirea cadrului procesual în dosarul de fond.
Intimatul M. G. a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea contestației în anulare ca nefondată
.
Făcându-se o analiză a noțiunii de greșeală materială prevăzută de art. 318 teza I C.pr.civ. s-a arătat că ceea ce se invocă prin contestație sunt greșeli de judecată, nefiind vorba despre erori materiale sau despre omisiunea instanței de recurs de a cerceta motivele de recurs.
În această situație a da părților posibilitatea de a se plânge aceleiași instanțe care a dat hotărârea în recurs, de modul în care s-au apreciat probele și s-a stabilit raportul dintre ele ar însemna să deschidă calea recursului la recurs.
Totodată, având în vedere aspectele invocate de către contestatori s-a arătat că motivul nu se încadrează în norma de drept indicată, reținerea de către instanță a unor mijloace de probă sau înlăturarea altora face parte din procesul deliberativ, judecătorul urmând a pronunța o hotărâre pe baza probelor reținute în raport de intima sa convingere, putând înlătura acele probe pe care nu le consideră utile și pertinente. Este deci evident că ceea ce se invocă de către contestatori este o greșeală de judecată iar nu o greșeală materială.
Analizând contestația în anulare declarată de contestatorii T. C. A. și
S. E. împotriva deciziei civile nr. 3620 din_ a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosarul nr._, Curtea reține următoarele:
Motivul care stă la baza formulării contestației în anulare este acela că instanța de recurs a săvârșit o eroare materială gravă în momentul în care a apreciat ca fiind dovedită împrejurarea că la data de_ conturile din cadrul Trezoreriei municipiului G. au fost modificate sub aspectul schimbării denumirii titularului. Situația de fapt este cu totul alta decât cea reținută prin omiterea unor mijloace de probă necontestate, absolute și care privesc direct situația dedusă judecății.
Rezultă deci că ceea ce se critică de către contestatori este modul de apreciere a probelor de către instanța de recurs, ceea ce în mod cert nu se poate încadra în categoria greșelilor materiale menționate la art.318 alin.1 teza I C.pr.civ., text de lege pe care a fost întemeiată în drept contestația în anulare.
În categoria greșelilor materiale pot fi încadrate neregularitățile privind aspectele formale ale judecății, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor. Este vorba de un text de excepție, noțiunea de greșeală materială netrebuind interpretată extensiv, această cale de atac neputând fi folosită pentru a se aduce în discuție eventuale greșeli de
judecată, de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural.
Raportat la cele reținute mai sus, constatându-se că neregularitățile invocate în contestația în anulare formulată ca fiind săvârșite de către instanța de recurs nu se încadrează în categoria erorilor materiale avute în vedere de art.318 alin.1 teza I C.pr.civ., Curtea va respinge contestația în anulare declarată de contestatorii T. C. A. și S. E. împotriva deciziei civile nr. 3620 din_ a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare declarată de contestatorii T. C. A. și S. E. împotriva deciziei civile nr. 3620 din_ a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | |
A. A. C. | ANA I. A. | C. |
GREFIER,
C. B.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.recurs: A.A.Pop, C.M.Conț, I.D.C.
| ← Decizia civilă nr. 987/2013. Validare poprire | Decizia civilă nr. 186/2013. Validare poprire → |
|---|
