Decizia civilă nr. 23/2013. Hotărâre care să țină loc de act autentic
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184 Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 23/2013
Ședința publică de la 16 Ianuarie 2013 Instanța constituită din: Președinte O. -C. T.
Judecător A. -F. D. Judecător O. R. G. Grefier G. P.
S-a luat spre examinare recursul promovat de către pârâtul C. T. în contra Sentinței civile nr. 8601 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimatul reclamant V. M. - T.
, având ca obiect hotărâre care sa tina loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică la ordine, a răspuns reprezentanta recurentului, avocat C. Gorcea, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul cu prezenta cauză se află la primul termen de judecată pentru care au fost citate părțile, recurentul cu mențiunea de a preciza valoarea de circulație a terenului la momentul introducerii acțiunii,_ și s-au comunicat intimatului motivele de recurs, intimatul fiind citat cu același mențiuni ca și recurentul, potrivit dovezilor de la filele 6-7 dosar; la data de
8 ianuarie 2013, intimatul reclamant a indicat instanței de judecată că valoarea de circulație a terenului din litigiu, la momentul introducerii acțiunii a fost de 23.000 Euro, valoarea avută în vedere la calculul taxei judiciare de timbru - f. 8, iar la data de 8 ianuarie 2013, intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea în întregime a recursului, exemplarul instanței fiind atașat la fila 9 dosar, după care:
T. ul dispune a se consemna faptul că procedura este îndeplinită. Constată prezentul recurs motivat in termen, comunicat, scutit de la plata taxelor judiciare și că se precizează valoarea obiectului litigiului ca fiind de 23000 euro, raportat la momentul introducerii acțiunii. Mai dispune a se consemna faptul că s-a depus o întâmpinare în 8 ianuarie 2013 și înmânează un exemplar reprezentantei recurentului, cu solicitarea de a preciza dacă este de acord cu această valoare.
Reprezentanta recurentului arată că este de acord, însă nu a înțeles de ce a fost citat cu mențiune și paratul recurent, atâta timp cât a formulat recurs doar cu privire la cheltuielile de judecată.
T. ul învederează părții că rațiunea pentru care a fost citat recurentul cu mențiunile arătate se raportează doar la stabilirea căii de atac, recursul e scutit de taxa judiciară de timbru. După care, T. ul, având in vedere că nu se contestă valoarea, raportat la cursul BNR de 4,22 lei pentru 1 Euro și raportat la valoarea indicată de reclamant, de 97.060 lei, constată
că recursul este calea de atac aferentă sentinței. După care, partea prezentă arătând că nu are alte cereri, T. ul declară închisă procedura probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta recurentului arată că înțelege să susțină recursul astfel cum a fost formulat, solicită instanței să modifice în parte sentința, în sensul exonerării recurentului de la plata cheltuielilor de judecată dispuse în primă instanță, deoarece acesta nu s-a opus acțiunii și e exagerată obligarea la plata cheltuielilor, recurentul fiind în vârstă, beneficiază doar de o pensie și nu a înțeles practic esența procesului.
T. ul reține cauza în vederea pronunțării.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentinta civila nr. 8601 din_ , pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost admisa cererea formulată de reclamantul V.
M. T. în contradictoriu cu pârâtul C. M. T. .
A fost obligat pârâtul să încheie cu reclamantul contractul de vânzare cumpărare în formă autentică având ca obiect suprafața de teren de 5700 mp situată în tarlaua 42 parcela 216, ce face obiectul titlului de proprietate nr. 5324/349/_ emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C. în favoarea lui C. V. T.
, în caz contrar prezenta hotărâre ținând loc de act autentic de vânzare cumpărare.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 3554 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Pârâtul C. T. este titularul titlului de proprietate nr. 5324/349/_ emis de către Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor C., titlul în care este cuprins și terenul în suprafață de 5700 mp situat în tarlaua nr. 42 parcela nr. 216. În privința acestui teren, în data de_, prin mandatar cu procură specială autentificată la BNP M. P. în data de_, a încheiat cu reclamantul convenția intitulată "contract de vânzare-cumpărare"; prin care i-a înstrăinat acestuia dreptul de proprietate pentru suma de 23.000 euro, sumă care, potrivit mențiunilor din cuprinsul contractului, a fost plătită pârâtului la acea dată, posesia terenului fiind dată reclamantului începând de atunci.
Convocat fiind prin executor judecătoresc pentru a încheia contractul de vânzare cumpărare în formă autentică, pârâtul nu a dat curs solicitării reclamantului, refuzând astfel implicit.
În drept, instanța a reținut că înscrisul sub semnătură privată, intitulat de părți contract de vânzare cumpărare, este lovit de nulitate absolută câtă vreme potrivit art. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005 dispune în mod imperativ că terenurile pot fi înstrăinate prin acte juridice între vii numai dacă acestea sunt încheiate în formă autentică. Cu toate acestea însă, văzând principiul conversiunii actului juridic civil, instanța a reținut însă că deși nul absolut ca act de vânzare-cumpărare, acest contract îndeplinește totuși condițiile prevăzute de art. 948 și urm. Cod civil, pentru a
fi considerat valabil ca antecontract de vânzare-cumpărare, respectiv ca act prin care părțile se obligă să încheie, în viitor, un contract de vânzare- cumpărare, pentru prețul stipulat inițial.
Potrivit dispozițiilor art. 969 cod civil convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar potrivit dispozițiilor art. 5 alin.2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005, în situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.
În privința apărărilor formulate de pârât, instanța a reținut existența contractului de mandat încheiat cu promitentul vânzător și care creează raporturi juridice directe între mandantul pârât și promitentul cumpărător, în speță reclamantul, încasarea sumei de 23.000 euro făcându-se de către mandatar pentru mandant, raporturile dintre aceștia fiind reglementate de contractul de mandat.
Astfel, văzând notificarea adresată pârâtului și refuzul acestuia de a se prezenta în vederea încheierii contractului în formă autentică, confirmat implicit prin întâmpinarea depusă la dosar, dar și prin lipsa nejustificată a acestuia la interogatoriul în vederea administrării căruia a fost citat cu mențiune specială, precum și faptul că reclamantul și-a îndeplinit propriile obligații derivate din antecontractul de vânzare cumpărare, instanța a constatat că acțiunea acestuia din urmă este întemeiată, fiind admisă ca atare.
În privința cheltuielilor de judecată, având în vedere prevederile art.
274 Cod de procedură civilă și cererea reclamantului, instanța a dispus obligarea pârâtului și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3554 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată pentru prezenta acțiune.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul C. T., solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii de fond, cu consecința admiterii recursului privind exonerarea recurentului de la plata cheltuielilor de judecată dispuse de către instanța de fond și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În susținere, recurentul arată că a fost chemat in prezenta cauza in calitate de parat, solicitandu-i-se recunoașterea si respectiv validarea promisiunii de vânzare cumpărare, incheiata de fiul său cu reclamantul, pentru imobilul teren in suprafața de 5700 mp, situat in extravilanul satului Vâlcele, jud C., evidențiat in TP_ in tarla 42 parcela 216, titlu eliberat in favoarea recurentului.
Arată ca fiul său, C. T. junior, a deținut un mandat, respectiv o procura speciala autentificata sub nr. 609/2006 de Biroul Notarului Public M. P., prin care in calitatea sa de mandatar avea dreptul sa vanda cui va crede de cuviința acest teren, la prețul cel mai avantajos, sa primească prețul sa-i garanteze pe cumpărători de evictiune, sa consimtă la inscrierea dreptului de proprietate in CF a cumpărătorilor si totodată sa semneze in numele său contractul de vânzare cumpărare in forma autentica la notar. Totodată mandatarul are reprezentare in fata Notarului Public a instanțelor judecătorești, va putea formula cereri, declarații,
semnând in numele recurentului si pentru el oriunde va fi necesar, semnătura sa fiindu-i opozabila.
Raportat la aceste drepturi date mandatarului său, reclamantul urma sa stabilească cadrul procedural, respectiv sa cheme in calitate de parat pe fiul său C. T. junior, iar nu pe recurent, persoana in vârsta de 91 ani, cu afecțiuni medicale majore.
La data de 11 aprilie 2012, recurentul a înregistrat o intampinare, prin care a arătat ca fiul său C. T. Junior, deținea o procura, pe care a depus-o si la dosarul cauzei si totodată a arătat ca nu ii cunoaște pe reclamant si nici nu a incasat suma de 23.000 euro.
Prezent fiind in instanța, recurentul a susținut ca este de acord cu acțiunea reclamantului privind intabularea terenului pe numele acestuia, insa nu a fost de acord cu faptul ca a fost chemat in calitate de parat sa recunoască incasarea unei sume de bani si incheierea unei promisiuni de vânzare cumpărare, atâta timp cat mandatar era fiul său C. T. junior.
In baza procurii speciale, reclamantul asa cum a încheiat promisiunea de vânzare cumpărare cu fiul său, tot asa avea posibilitatea sa incheie contract autentic la notar Public, sau sa promoveze acțiunea chemând in judecata in calitate de mandatar in baza acestei procuri.
Prin urmare este posibil ca recurentul fiind persoana in vârsta si bolnava, fara pregătire juridica sa nu fi inteles ceea ce l-a intrebat doamna judecător, insa precizează ca nu s-a opus la intabularea terenului pe numele reclamantului, ci doar a arătat ca nu a incasat nici o suma de bani si nici nu a incheiat cu reclamnatul vreun act de instrainare, ci fiul său.
Recurentul nu intelege care a fost culpa sa procesuala, pentru care a fost obligat sa plătească reclamantului taxele judiciare de timbru in suma de 3554 lei, raportat la starea de fapt si poziția procesuala a sa.
Reclamantul nu a făcut niciun demers prin care sa-i solicite mandatarului său prezenta la un notar public pentru incheierea contractului in forma autentica, aspecte pe care instanța nu le-a reținut, insa, retine ca in baza mandatului incasarea sumei de 23000 euro s-a făcut de către mandatar pentru recurent.
Instanța, daca ar fi lecturat aprofundat procura speciala, ar fi observat ca mandatarul avea obligația de a incheia contractul de vânzare cumpărare in forma autentica, semnând in numele său, semnătura sa fiindu-i opozabila.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul V. M. T. a solicitat respingerea în întregime a recursului promovat de recurent, ca nelegal și netemeinic.
Instanța de fond în mod corect a dispus, conform prevederilor art. 274 C.pr.civ, obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 3354 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată de intimat.
Intimatul arată că anterior introducerii cererii de chemare în judecată, a încercat soluționarea pe cale amiabilă a litigiului, solicitând recurentului sprijinul în demararea demersurilor necesare înscrierii imobilului în cartea funciară și încheierii contractului autentic, dar acesta, cu rea-credință, a refuzat orice colaborare.
Ca atare nu poate fi reținută lipsa culpei procesuale a recurentului și nici nu pot fi reținute afirmațiile acestuia cum că a fost de acord cu admiterea cererii de chemare în judecată și că nu s-a opus întabulării terenului pe numele reclamantului.
Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate și a textelor de lege aplicabile în speță, tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
S-a invocat în recurs că, dat fiind că pârâtul a dat mandat fiului său pentru vânzarea terenului, acesta trebuia chemat în judecată.
Astfel de susțineri sunt nefondate, dat fiind că în cauzele având ca obiect obligarea la încheierea contractului autentic de vânzare-cumpărare, calitatea procesuală pasivă aparține proprietarului imobilului.
Nici împrejurarea invocată de recurent, că, în baza mandatului acordat fiului său, acesta a încasat prețul și nu i-a dat nici un ban, nu schimbă calitatea de promitent vânzător și de promitent cumpărător, care interesează în acțiunea de validare a antecontractului. Iar, în ceea ce privește raporturile dintre mandant și mandatar, așa cum a reținut prima
instanță, acestea pot fi reglementate între cei doi, în baza contractului de mandat.
Recurentul a mai susținut că a fost de acord cu admiterea cererii reclamantului, în fața instanței de fond.
Aceste susțineri sunt neîntemeiate.
Astfel, în partea introductivă a sentinței, s-a consemnat că pârâtul a declarat că nu vrea să meargă la notarul public pentru a încheia contractul autentic de vânzare-cumpărare și că i-a dat procură fiului său să vândă, iar acesta nu i-a dat nici un ban.
Așadar, din poziția procesuală exprimată de pârât, rezultă că acesta nu a fost de acord cu admiterea acțiunii reclamantului.
În aceste condiții, prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 274 C.pr.civ., obligând pârâtul căzut în pretenții la plata cheltuielilor de judecată.
De asemenea, recurentul a susținut că nu are nici o culpă procesuală și că reclamantul nu a făcut nici un demers pentru a-l convoca la notar pe fiul său, care era mandatat să încheie contractul autentic.
Nici aceste susțineri nu sunt întemeiate.
Astfel, din înscrisul depus la fila 8 din dosarul de fond, rezultă că reclamantul l-a notificat pe pârât, prin intermediul executorului judecătoresc, să se prezinte în vederea rezolvării pe cale amiabilă a situației, încă dinainte de înregistrarea acțiunii pe rolul instanței.
Având în vedere aspectele reținute anterior, privind calitatea procesuală pasivă în cauză, care aparține titularului dreptului de proprietate, se constată că în mod corect a procedat reclamatul la notificarea pârâtului, problemele dintre acesta și mandatarul ales de el urmând a fi rezolvate între aceștia.
Față de toate aceste considerente și în temeiul art. 312 C.pr.civ., tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul C. T., în contra Sentinței civile nr. 8601 din_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o va menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul C. T. în contra Sentinței civile nr. 8601 din_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Ianuarie 2013.
Președinte, O. -C. T. | Judecător, A. -F. D. | Judecător, O. R. G. |
Grefier, G. P. |
G.P. 28 Ianuarie 2013 Red. ORG/tehn. AP/_ Jud. fond - I. T.
| ← Decizia civilă nr. 175/2013. Hotărâre care să țină loc de... | Decizia civilă nr. 317/2013. Hotărâre care să țină loc de... → |
|---|
