Decizia civilă nr. 317/2013. Hotărâre care să țină loc de act autentic
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 317/R
Ședința publică din data de 12 iunie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: C. V. - Președinte Secția I civilă
J. ecător: P. M. B.
J. ecător: C. M.
G. ier: Bud M.
Pe rol este pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamantele N. Sabina și N. A. D., ambele cu domiciliul în comuna C. Mănăștur, sat C.
, nr. 160, județul M., împotriva sentinței civile nr. 579 din_, pronunțată de
J. ecătoria Târgu Lăpuș în dosarul nr._, având ca obiect acțiune în constatare
- completare dispozitiv.
Instanța, verificând caietul grefierului, constată că nu se impune a se proceda la îndreptarea erorii din încheierea ședinței publice din data de 10 aprilie 2013, așa cum a fost solicitat de către reprezentantul recurentelor, avocat P. Petre.
Se constată că, la data de_ prin serviciul registratură, reprezentantul recurentelor, avocat P. Petre a depus "Concluzii scrise în replică";, care au atașată chitanța nr. 1527/_, în original și copie. De asemenea la aceiași dată au depus concluzii scrise și intimații B. M. și B. L. .
Dezbaterile asupra recursului și susținerile orale ale părților au avut loc la data de 6 iunie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța în aceeași constituire, în baza art. 146, 260 raportat la art. 298, 316 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea soluției la data de 12 iunie 2013, când a decis următoarele:
T.
Asupra recursului civil de față, deliberând reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 579 din_, pronunțată de J. ecătoria Târgu Lăpuș în dosarul nr._ se admite excepția lipsei calității procesuale active invocată de către pârâții T. Ana, T. V. și C. V. .
Se respinge cererea formulată de către reclamantele N. Sabina și N. | A. | |
D. | , ambele cu domiciliul în comuna C. Mănăștur, nr. 160, județul M. | , în |
contradictoriu cu pârâții T. Ana, cu domiciliul în comuna C. Mănăștur, sat C.
, nr. 172, județul M., T. V., cu domiciliul în comuna C. Mănăștur, sat C.
, nr. 172/A, județul M., C. V., cu domiciliul în comuna C. Mănăștur, sat C., nr. 167/A, județul M., D. C., cu domiciliul în B. M., str. S.
, nr. 26, județul M., D. V., cu domiciliul în comuna C. Mănăștur, sat C.
, nr. 155/A, județul M., V. Ana, cu domiciliul în B., str. E., nr. 95/1, județul Vâlcea, B. L., cu domiciliul în Vad, nr. 6, județul M. și B. M., cu domiciliul în Vad, nr. 6, județul M., ca fiind introdusă de către persoane fără calitate procesuală activă.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria reține că a fost investită prin acțiunea reclamantelor:
- să constate dreptul de proprietate al numiților Micle Ș. a lui V. și
Ana a lui Todor asupra casei de locuit, situată în comuna C. Mănăștur, sat C. număr actual 160, județul M., prin construire, care are valoarea de 15.840 lei;
să dispună înscrierea construcției și întabularea dreptului de proprietate a numiților Micle Ș. a lui V. și P. Ana lui Todor, în CF 956 C. nr. top 1419/ ce urmează a fi identificat;
să constate că masa succesorală după defuncta P. Ana lui Todor, decedată la data de 22 martie 1943 (dată probabilă conform adeverinței de la fila 190), cu ultimul domiciliu în comuna C. Mănăștur, sat C., se compune din cota de ½ parte din casa de locuit, situată în comuna C. Mănăștur, sat C. nr.160, județul M. în valoare de 7.920 lei și că unicul moștenitor acceptant al acesteia este soțul ei supraviețuitor Micle Ș. a lui V. ;
să se atribuie casa sus menționată lui Micle Ș. a lui V. și să se dispună întabularea dreptului de proprietate porțiunea de ½ a lui P. Ana lui Todor în favoarea lui Micle Ș. a lui V. cu titlu de drept de moștenire;
să se constate că masa succesorală după defunctul Micle Ș. a lui V. decedat la data de_ (fila 112), cu ultimul domiciliu în comuna C. Mănăștur, sat C., județul M., se compune din cota de 1/1 parte din casa de locuit, situată comuna C. Mănăștur, sat C. nr.160, județul M., care are valoarea de 15.840 lei și că unica moștenitoare acceptantă a acestuia este soția lui supraviețuitoare, Micle M. ;
să se atribuie casa sus menționată lui Micle M. și să se dispună întabularea dreptului de proprietate în favoarea acesteia cu titlu drept de moștenire;
să se constate că masa succesorală după defuncta Micle M. decedată la data de_ cu ultimul domiciliu în comuna C. Mănăștur, sat C., se compune din cota de 1/1 parte din casa de locuit, situată comuna C. Mănăștur, sat C. nr.160, județul M., care are valoarea de 15.840 lei și că unica moștenitoare acceptantă a acesteia este pârâta V. Ana, în calitate de fiică;
să se atribuie casa sus menționată pârâtei V. Ana și să se dispună întabularea dreptului de proprietate în favoarea acesteia cu titlu drept de moștenire;
să se valideze contractul sub semnătură privată, încheiat în anul 1985, prin care pârâta V. Ana, în calitate de vânzătoare, le-a vândut pârâților B. L. și B. M., în calitate de cumpărători, casa de locuit, situată comuna C. Mănăștur, sat C. nr. actual 160, județul M., care are valoarea de 15.840 lei,
astfel încât hotărârea ce o va pronunța instanța să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare;
să se dispună întabularea dreptului de proprietate asupra menționatei case de locuit în favoarea pârâților B. L. și B. M. cu titlu drept de cumpărare;
să se valideze contractul sub semnătură privată, încheiat la data de 22 ianuarie 1990, prin care pârâții B. L. și B. M., în calitate de vânzători, au vândut reclamantei N. S., în calitate de cumpărătoare, casa de locuit, situată comuna C. Mănăștur, sat C. nr. actual 160, județul M. care are valoarea de 15.840 lei, astfel încât hotărârea ce o va pronunța instanța să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare;
să se dispună întabularea dreptului de proprietate asupra menționatei case de locuit în favoarea reclamantei N. S. cu titlu drept de cumpărare;
să se constate dreptul de proprietate al reclamantelor N. S. și N.
D., asupra anexei atelier, în suprafață de circa 12 mp, din lemn, construită prin anul 1996, care are valoare de 1.680 lei și asupra anexei grajd, în suprafață de circa 6 mp, din lemn, care are valoare de 840 lei, situată în comuna C. Mănăștur, sat C., aferente casei de locuit de la nr. actual 160, jud.M., nr. top 1419/ prin construire, prin anii 1996-1997;
să se dispună instituirea unui drept de superficie în favoarea reclamantelor asupra terenului de sub casa de locuit, de sub anexa atelier și de sub anexa grajd, precum și asupra terenului necesar exploatării acestor construcții (inclusiv curte și acces la drum), pe o suprafață de teren, care vor rezulta din planul de amplasament și delimitare, care să facă parte integrantă din prezenta sentință, din expertiza topografică pe care solicită instanței să o încuviințeze în cauză;
să se dispună înscrierea în C.F. a dreptului de superficie, dobândit, în favoarea reclamantelor;
obligarea în solidar, la plata cheltuielilor de judecată, doar pe acei pârâți care se vor opune efectiv admiterii prezentei acțiuni.
J. ecătoria reține că, prin sentința civilă nr. 448/_ a Judecătoriei Târgu Lăpuș pronunțată în dosar nr._, irevocabilă prin decizia civilă nr. 517/R/_ a T. ui M., s-a admis acțiunea în revendicare promovată de către reclamanții T. Ana, T. V., C. V., iar pârâții N. Sabina, N. A. și N. Ș. au fost obligați să le lase în deplină proprietate și pașnică folosință reclamanților imobilele în natură casă de locuit, anexe gospodărești și terenul aferent în suprafață de 800 mp, situate în C. nr.163 județul M., înscrise în CF nr.956 C., nr. top 1419/4/1, înscris în Titlul de proprietate nr.6052/28/_ .
Prin aceeași hotărâre instanța a respins cererea reconvențională formulată de pârâții/ reclamanți reconvențional N. Sabina, N. A. și N. Ș., în contradictoriu cu reclamanții/ pârâți reconvențional T. Ana, T. V., C. V., având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin construire și constatarea dreptului de superficie asupra casei și a anexelor situate pe terenul care a format obiectul cererii principale.
În prezenta cauză, reclamantele N. Sabina și fiica sa, N. A. D., solicită instanței ca în principal să valideze contractul de vânzare cumpărare
constatat prin înscris sub semnătură privată și încheiat la data de 22 ianuarie 1990, prin care pârâții B. L. și B. M. i-au vândut reclamantei N. S., casa de locuit, situată comuna C. Mănăștur, sat C. nr. actual 160, județul M., imobil care anterior a făcut obiectul acțiunii în revendicare în dosar nr._, precum și constatarea dreptului de superficie asupra aceluiași teren, mai exact pentru porțiunea de teren de sub casa de locuit și de sub două anexe, grajd și atelier. La ultimul termen de judecată instanța a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active invocată de către pârâții T. Ana, T. V. și C. V. .
Analizând excepția invocată, instanța apreciază că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Între părțile din prezenta cauză au existat mai multe litigii, soluționate de către instanțele de judecată, iar hotărârile judecătorești pronunțate au valoarea unor mijloace de probă care sunt într-o vădită contradicție cu motivele invocate prin cererea introductivă.
Art. 1200 pct. 4 din Codul civil, prin raportare la art. 1202 alin. 2 din Codul civil, consacră puterii de lucru judecat caracterul unei prezumții legale absolute irefragibile, între părți și caracterul unei prezumții legale relative în raport de terțe persoane care nu au luat parte la judecată.
Pe lângă efectul negativ al puterii de lucru judecat consacrat în plan procesual prin excepția autorității de lucru judecat, prin care se interzice promovarea unei noi acțiuni în situația în care există o hotărâre judecătorească irevocabilă cu privire la aceleași părți, același obiect și aceeași cauză, legea îi conferă și un efect pozitiv, de prezumție legală conform căreia hotărârea judecătorească exprimă adevărul, fapt ce răspunde nevoii de securitate juridică, de stabilitate a circuitului civil. În acest fel se evită contradicțiile între hotărâri indiferent dacă apar între dispozitivele acestora sau între considerentele necesare, ce conțin soluții asupra unor probleme litigioase care explică dispozitivul și susțin soluția. De altfel codul de procedură civilă instituie posibilitatea înlăturării contradicțiilor dintre hotărârile judecătorești pe calea revizuirii întemeiate pe art. 322 pct. 7, prin anularea ultimei hotărâri pronunțate cu ignorarea puterii de lucru judecat. Fără respectul acordat puterii de lucru judecat hotărârile nu ar avea utilitate practică deoarece drepturile câștigate cu ocazia unei judecăți ar putea fi contestate printr-o hotărâre ulterioară, iar șirul proceselor ar fi nesfârșit.
Prin sentința civilă nr. 210/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg. Lăpuș, instanța a respins cererea reclamantei N. A. D. în contradictoriu cu pârâții C. V., T. V., Comisia Locală C. Mănăștur, Comisia J. ețeană M., având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de proprietate nr. 6052/28 Cod 1. din data de_ și a procesului verbal de punere în posesie încheiat la data de_, ambele eliberate în favoarea lui T.
I., pentru terenul situat în locul numit "Terti la Lelea";, în suprafață de 800 mp, teren care face și obiectul prezentei cauze, instanța reținând în considerentele hotărârii faptul că titlul de proprietate emis pe numele lui T. I. a format odată obiectul controlului judiciar stabilindu-se prin sentința civilă nr.847/_ a Judecătoriei Tg.Lăpuș că este legal emis; pe cale de consecință, instanța nu mai poate
reanaliza acest aspect fără a încălca principiul securității raporturilor juridice garantat de art.6 din CEDO.
Prin decizia civilă nr. 53/R/_ a T. ui M., s-a respins recursul declarat de recurenta N. A. D. împotriva sentinței civile nr. 210/_ a Judecătoriei Tg. Lăpuș, reținându-se următoarele:
"Prin sentința civila nr. 847/_ pronunțată de J. ecătoria Tg. Lăpuș în dos. nr._, rămasă irevocabilă prin decizia civila nr. 227/R/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în același dosar, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul Primarul comunei C. -Mănăștur în contradictoriu cu pârâta T. Ana, Comisia locală C. -Mănăștur și Comisia J. ețeană M. pentru reconstituirea dreptului de proprietate, vizând constatarea nulității absolute a Titlului de proprietate nr. 6052/28/_, eliberat defunctului T. I. . Proprietarii inițiali al terenului în litigiu au fost P. Teodor căsătorit cu P. M. în prezent ambii fiind decedați. Aceștia au avut 2 fiice: P. Ana căsătorită cu Micle Ș. (a lui V. ) și
P. Irina căsătorită cu Micle Ș. (din Uliță). Deci Între soții celor 2 fiice nu există identitate de persoană, doar o simplă coincidentă de nume.
Din căsătoria lui P. Ana cu Micle Ș. ( a lui V. ) nu au rezultat copii și în urma decesului soției, Micle Ș. (a lui V. ) a primit în folosință casa și terenul în litigiu de la cumnata sa (sora defunctei), P. Irina căsătorită cu Micle Ș. (din uliță).
Din actul depus la fila 53, dosarul primei instanțe rezultă clar că s-a cedat doar folosința, părțile semnatare stabilind și o clauză de reîntoarcere a folosinței în cazul morții donatarului. Micle Ș. (a lui V. ) s-a recăsătorit ulterior cu Florian
M., aceasta din urmă având o fiică din altă relație: V. Ana. La decesul lui Micle Ș. ( a lui V. ) folosința imobilului nu s-a putut transmite soției supraviețuitoare ( având în vedere clauza de reîntoarcere sus menționată) și în nici un caz fiicei acesteia V. Ana cu care defunctul nu era rudenie. Această V. Ana, deși nu era îndreptățită, vinde prin act sub semnătură privată imobilul către N. Sabina ( mama reclamantei) și în virtutea acestui act N. Sabina a obținut titlul de proprietate nr. 60069/32/ 16.XI.1994. Acest titlu a fost anulat irevocabil prin decizia civilă nr. 704/A/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. 2325/2001, irevocabilă prin decizia civilă nr. 2425/_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 5664/2001.(…)
Întreaga apărare a reclamantei recurente se întemeiază pe vocația succesorală a lui V. Ana ( fiica lui Florina M. ) după defunctul Micle Ș. a lui
V. însă din înscrisurile de la dosarul cauzei rezultă clar că V. Ana nu a fost rudă cu soțul mamei sale, neavând vocație legală la succesiunea după Micle Ș. a lui V.
. Chiar dacă această vocație ar exista (în cazul în care V. Ana ar fi fost chiar fiica naturală a lui Micle Ș. a lui V. ), transmiterea proprietății asupra terenului în litigiu nu ar fi operat, deoarece defunctul Micle Ș. a lui V. avea doar folosința bunului ( fila 53 dosarul primei instanțe), existând și clauza de reîntoarcere care menționează clar că după moartea defunctului Micle Ș. ( al lui V. ), terenul și casa, ce au fost date în folosință pe timpul vieții lui, vor reveni pe deplin drept în posesia și proprietatea donatorilor indicați, care au fost părinții numitei T. Ana, sau a fiicelor lor. Clauza de reîntoarcere a bunului donat, la moartea donatarului,
este una legală, fiind cunoscută sub denumirea de donație inversă și reglementată prin dispozițiile art. 825 Cod civil.";
Considerentele prezentate mai sus, se impun cu putere de lucru judecat deoarece explică soluțiile pronunțate, or reclamanta N. A. D., nu mai poate să repună în discuție chestiunile litigioase tranșate în litigiul la care a fost parte.
Pe de altă parte, între reclamante și pârâții T. Ana, T. V. și C. V. s-au tranșat chestiunile litigioase din prezenta cauză prin sentința civilă nr. 448/_ a Judecătoriei Târgu Lăpuș pronunțată în dosar nr._, irevocabilă prin decizia civilă nr. 517/R/_ a T. ui M., respectiv faptul că acestea nu au dobândit dreptul de proprietate asupra casei de locuit și asupra anexelor gospodărești prin construire, că nu au un drept de superficie asupra terenului, iar proprietarul terenului este și proprietarul construcțiilor. Pe de altă parte s-a soluționat problema cu privire la dobândirea casei de către Micle Ș., care ar fi testat-o celei de a doua soții, care la rândul ei a lăsat-o moștenire fiicei din prima căsătorie, iar aceasta ar fi vândut-o familiei B., în sensul că reclamanții nu au făcut dovada susținerilor lor. În cuprinsul sentinței civile nr. 517/R/_ a T. ui M. se menționează că atât pentru teren cât și pentru construcții reclamantele s-au prevalat de aceleași acte juridice, că valabilitatea transmisiunilor a fost analizată de instanță și în dosarul nr._, având ca obiect terenul în litigiu, iar Decizia civilă nr. 53/R/_ a T. ui M. se opune cu putere de lucru judecat.
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, or acest aspect se poate proba cu înscrisuri, respectiv cu hotărârile judecătorești care îndeplinesc și o funcție normativă între părți.
Față de considerentele expuse, rezultă că reclamantele nu au calitate de procesuală activă nici în ceea ce privește capetele de cerere privind constatarea pe cale oblică a calității de moștenitori după defuncții P. Ana, Micle Ș. și Micle M., neavând calitate de creditori asupra componenței maselor succesorale, și nici în ce privește cererile de validare a celor două contracte de vânzare cumpărare încheiate - în anul 1985 între V. Ana, în calitate de vânzătoare și B. M. și B. L., în calitate de cumpărători, respectiv - în anul 1990 între B. M. și B. L. în calitate de vânzători și N. M., în calitate de cumpărătoare, hotărârile judecătorești indicate mai sus constatând nevalabilitatea acestor transmisiuni, iar cererile privind înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară au caracter accesoriu și urmează soarta cererilor principale.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs reclamantele N.
și N. A. D., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate, respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantelor și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În motivarea recursului se susține că, este netemeinică și nelegală întreaga sentința recurată pentru considerentele ce urmează:
Prima instanță în mod greșit a admis excepția lipsei calității procesuale active pe baza prezumției puterii lucrului judecat, confundând cele două excepții. Calitatea procesual activă nu este determinată de puterea de lucru judecat,
dimpotrivă sunt excepții distincte, autonome, trebuind respectată o anumită ordine a soluționării lor.
Dacă ar fi putere de lucru judecat atunci prima instanță ar fi trebuit să admită excepția puterii lucrului judecat și nu excepția lipsei calității procesual active.
Nu este însă nici prezumție de putere de lucru judecat și nici putere de lucru judecat, reclamantele au calitate procesuală activă astfel: pentru petitul XI din completarea de acțiune care privește validarea contractul sub semnătură privată, încheiat la data de 22 ianuarie 1990, între pârâții B. L. și B. M., în calitate de vânzători, și reclamanta, N. S., în calitate de cumpărătoare, cu privire la casa de locuit, situată în comuna C. Mănăștur, satul C., nr. actual 160, județul M. reclamanta N. S. are calitate procesual activă în temeiul art. 5, alin. 2 din Titlul X, Circulația juridică a terenurilor, din Legea 247/2005, care prevăd că in situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract".
Pentru petitul XII din completarea de acțiune prin care se solicită întăbularea dreptului de proprietate asupra casei de locuit în favoarea reclamantei N. S., cu titlu drept de cumpărare, de asemenea reclamanta are calitate procesuală activă întrucât petitul XII este accesoriul petitului XI.
Pentru petitul I - X din completarea de acțiune reclamanta N. S. are calitate procesual activă în temeiul art. 974 Cod civil, aceste petite fiind formulate pe calea acțiunii oblice, în temeiul art. 974 din vechiul Cod civil, în calitate de creditoare, cumpărătoare de bună credință a casei în discuție în cel de al doilea antecontract de vânzare cumpărare, așa cum constant s-a mai procedat în practica judiciară și cum constant se admite în literatura de specialitate, în sensul că "Alteori, legea atribuie calitate procesuală unor persoane sau organe care nu ar justifica un interes personal. Potrivit art. 974 Cod civil, "creditorii pot exercita toate drepturile și acțiunile debitorului lor, afară de acelea care îi sunt exclusiv personale". În cazul acțiunii oblice, interesul nu îi este personal celui ce exercită acțiunea, ci debitorului acestuia. Este adevărat că și creditorul justifică un interes, dar acesta nu este direct, ci indirect", (a se vedea V. M. Ciobanu, Gabriel Boroi, Traian C. Briciu în Drept Procesual Civil, Curs selectiv, Texte grilă, ediția 5, Editura C.H. Beck, București, 2011, pag. 10, penultimul și ultimul aliniat).
Cu privire la excepția prezumției puterii lucrului judecat nu poate fi reținută întrucât: această excepție nu a fost pusă în discuția părților în mod autonom ca excepție iar instanța nici nu a rămas în pronunțare pe excepția prezumției puterii lucrului judecat, ci doar pe excepția lipsei calității procesual active a subsemnatelor reclamante; instanța doar a condiționat excepția lipsei calității procesual active de prezumția puterii lucrului judecat (ceea ce este greșit, fiind excepții distincte).
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de fond, prin prisma tuturor criticilor aduse acesteia de către recurente, dar și din oficiu sub aspectul motivelor de ordine publica, instanța apreciază ca fondat recursul declarat împotriva acesteia pentru considerentele ce urmează.
Instanța de fond a respins acțiunea reclamantelor, reținând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor. Acțiunea introductivă, formulată de reclamante are XII petite principale. Excepția lipsei calității procesuale active a fost invocată de pârâții T. Ana, T. V. și C. V. prin întâmpinare, dar numai cu privire la petitele I-VI, ca atare doar cu privire la aceste capete de cerere excepția a fost pusă în discuția părților. Cu toate acestea instanța de fond reține o lipsă a calității procesuale active a reclamantelor cu privire la acțiunea civilă în întregul ei, astfel cum a fost formulată și ulterior precizată, fără a pune în discuția părților această excepție.
Reținerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantelor, se bazează în principal pe prezumția puterii lucrului judecat, excepție care de asemenea nu a fost pusă în discuția părților, încălcându-se astfel dreptul la apărare al acestora.
Prin calitate procesuală activă se înțelege interesul îndreptățit al unei persoane de a cere concursul justiției, interes ce izvorăște din încălcarea unui drept propriu sau dintr-un raport -recunoscut de lege - de conexitate cu acel drept.
Excepția lipsei calității active este o excepție de fond, absolută și peremptorie, putând fi invocată de oricare dintre părți sau de instanță din oficiu.
apreciază că, reclamantele din prezenta cauză justifică un interes legitim în promovarea acțiunii a cărei finalitate este constatarea dreptului lor de proprietate cu privire la imobilele în litigiu astfel că în mod greșit a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active, impunându-se ca acțiunea să fie cercetată sub aspectul fondului.
Pentru considerentele reținute, se impune admiterea recursului, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 312 pct. 3 și 5 Cod procedură civilă, hotărârea judecătoriei urmând a fi casată și cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, în rejudecare instanța urmând a analiza cauza pe fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
ADMITE recursul declarat de reclamantele N. S. și N. A. D., ambele domiciliate în C. Mănăștur, sat C., nr. 160, în contra sentinței civile nr. 579 din_ a Judecătoriei Târgu Lăpuș, județul M., pe care o casează în temeiul art. 312 pct. 3 și 5 Cod procedură civilă.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi,_ .
Președinte | J. ecători | G. ier | |||||
C. | V. , | P. M. | B. | , C. | M. | Bud M. |
Red./T.red C.V./_ Ex. 2
J. ecător fond: T. D. M.
| ← Decizia civilă nr. 23/2013. Hotărâre care să țină loc de... | Decizia civilă nr. 360/2013. Hotărâre care să țină loc de... → |
|---|
