Decizia civilă nr. 241/2013. Succesiune

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 241/R/2013 Ședința publică din data de 23 mai 2013

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE: S. I., judecător JUDECĂTOR: B. I. S. JUDECĂTOR: N. C.

GREFIER: E. M. - M.

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii judecătorești privind recursul civil declarat de pârâții E. E., F. E. și F. I., împotriva sentinței civile nr. 1309/2012 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.

Dezbaterea recursului a avut loc în ședința publică din data de 10 mai 2013 în prezența pârâtei-recurente E. E., asistată de avocat Bradea Teodora, în substituirea avocat Toma Teodora și a reclamantei-intimate L. M., asistată de avocat Filipoaia A., concluziile acestora fiind consemnate în scris în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Deliberând constată:

T R I B U N A L U L

Prin sentința civilă nr. 1309 din 16 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar nr._, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta L. M., împotriva pârâților E. E., S. M. și P. L., F. E. și E. R., s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de aceiași cinci pârâți și tot în parte

cererea de intervenție formulată de F. I. :

  1. S-a constatat că defuncții soți Lumperdean Irimie și Lumperdean Verona, au dobândit prin edificare dreptul de proprietate prin edificare cu privire la imobilul casă de locuit situată în localitatea L. 129, județul Bistrița-Năsăud, amplasată pe terenul în suprafață de 271 mp înscris în CF 25769 (fost 2845), nr. topo 2236/2 și 2237/2/2, înscris în cartea funciară pe Statul Român;

  2. S-a constatat că pârâta F. E. și soțul acesteia, intervenientul F. I., au construit etajul și anexele gospodărești ale imobilului menționat la punctul 1 al dispozitivului;

  3. S-a dispus anularea parțială a contractului de întreținere viageră autentificat la notariatul de Stat Județean Bistrița-Năsăud sub numărul 3884/_ încheiat între Lumperdean Verona, pe de o parte, și defunctul E. Ștefan și pârâta E. E., de cealaltă parte, cu privire la cota de 3/8 din casă de locuit, compusă din cameră,

    bucătărie, cămară și antreu, situată în localitatea L. 129, înscrisă în CF 2845 L.

    , nr. topo 2236/2 și 2236/2/2, cotă care, așa cum se va arăta la punctul 4 de mai jos va reveni prin moștenire legală reclamantei și pârâtei E. E. ;

  4. S-a constatat că partea de 3/8 din imobilul menționat la punctul 3 de mai sus a revenit prin moștenire legală după Lumperdean Irimie reclamantei L. M. și pârâtei E. E., în cote egale de 3/16 pentru fiecare;

  5. S-a constatat că prin contractul de întreținere autentificat la BNP Viorel Leah sub nr. 589/_ pârâta E. E. a transmis pârâtei F. E. și soțul acesteia, intervenientul F. I., în schimbul întreținerii, cota de 5/16 din imobilul casă de locuit situată în localitatea L. 129, județul Bistrița-Năsăud;

  6. S-a constatat că pârâta F. E. a dobândit prin moștenire legală după defunctul E. Ștefan, decedat la data de_, cota de 5/16 din imobilul casă de locuit situată în localitatea L. 129, județul Bistrița-Năsăud;

  7. S-a dispus partajarea imobilului casă de locuit situată în localitatea L. 129, județul Bistrița-Năsăud, prin atribuirea în natură către pârâta F. E. și soțul acesteia, intervenientul F. I., și obligă pe aceștia, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 7.424 lei cu titlu de sultă;

  8. S-a constatat că defunctul E. Ștefan a dobândit prin Ordinul Prefectului județului Bistrița-Năsăud nr. 84/_ dreptul de proprietate cu privire la terenul în suprafață de 1.000 mp situat în localitatea L., județul Bistrița-Năsăud, aferent construcției menționate la punctul 3 al dispozitivului;

  9. S-a constatat că pârâta F. E. a dobândit prin moștenire după defunctul

    1. Ștefan, decedat la data de_, în calitate de fiică, dreptul de proprietate cu privire la imobilul teren menționat la punctul 8 al dispozitivului;

  10. S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâtei

  1. E. și a soțului acesteia, intervenientul F. I., cu privire la imobilele casă de locuit, anexe gospodărești și terenul aferent în suprafață de 1.000 mp situate în localitatea L., județul Bistrița-Năsăud, astfel: CF 25769 cu numerele topo 2236/2 și 2237/2/2, ambele în suprafață de 271 mp și CF 25767 cu numerele topo 2236/1/1 și 2237/2/1/1, ambele în suprafață de 729 mp, în total 1.000 mp; categoria de folosință casă de locuit, anexe gospodărești și curte; proprietari F. I. și soția sa F.

E. cu privire la construcții, cu titlu de moștenire, întreținere viageră, partaj și edificare, F. E. cu privire la teren, cu titlu de moștenire, cu notarea dreptului de uzufruct viager al pârâtei E. E. asupra acestor imobile.

S-au respins cererile părților privind cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Din declarațiile martorilor audiați în cauză (f. 70, 71, 71, 73, 87, 88, 89, 111 și

112) rezultă faptul că defuncții soți (f. 5) Lumperdean Irimie, decedat la data de_ (f. 3), și Lumperdean Verona, decedată la data de_ (f. 4) au dobândit prin edificare dreptul de proprietate cu privire la imobilul casă de locuit din lemn situată în localitatea L. 129, județul Bistrița-Năsăud. Ulterior, aceiași doi defuncți au demolat această casă și au construit în locul ei alta din cărămidă. De altfel, prin interogatoriu pârâta E. E. a confirmat susținerile reclamantei în sensul că acest imobil a fost edificat de către cei doi defuncți, cu precizarea că edificarea casei vechi de lemn a avut loc în anul 1958, iar a celei noi din cărămidă în anul 1977 (f. 75).

Nota de constatare nr. 2763/_ emisă de Primăria comunei L. (f. 76) confirmă faptul că defuncții Lumperdean Irimie și Lumperdean Verona sunt persoanele care au edificat casa de locuit situată în localitatea L. 129, județul Bistrița-Năsăud, pe terenul în suprafață de 271 mp înscris în CF 25769 (fost 2845), nr. topo 2236/2 și 2237/2/2, în favoarea Statului Român (f. 280).

Ulterior, așa cum rezultă din același probatoriu testimonial pârâta F. E. și soțul acesteia, intervenientul F. I., au construit etajul casei (f. 69), așa cum apare acesta în fotografia aflată la dosar (f. 69), și anexele gospodărești, imobile cu privire la care reclamanta nu a formulat vreo pretenție.

Martorul Dragoș V. a declarat că după moartea lui Lumperdean Irimie a rămas în casă soția acestuia, dar le-a văzut personal pe reclamanta L. M. și pe pârâta E. E. mergând la casa părinților lor (f. 70). Martora Dragoș V. a declarat că, atât reclamanta, cât și pârâta E. E. mergeau pe la casa părinților lor după moartea lui Lumperdean Irimie, iar E. E. a locuit aici împreună cu copiii (f. 71). Și martora P. Lucreția a declarat că pe amândouă fetele (reclamanta L. M. și pârâta E. E. ) le-a văzut mergând la casa părintească (f. 73). Concluzia care rezultă din declarațiile martorilor este că ambele fiice ale defunctului Lumperdean Irimie, reclamanta L. M. și pârâta E. E., au acceptat în terenul legal succesiunea după tatăl lor. Lumperdean Verona, care a rămas în casă după moartea soțului, este de asemenea acceptantă a moștenirii acestuia.

Prin contractul de întreținere viageră autentificat la Notariatul de Stat Județean Bistrița-Năsăud sub numărul 3884/_ (f. 212) Lumperdean Verona a transmis lui

E. Ștefan și E. E., în schimbul întreținerii și cu rezervarea dreptului de uzufruct viager, dreptul de proprietate cu privire la întreaga casă de locuit, compusă din cameră, bucătărie, cămară și antreu, situată în localitatea L. 129, înscrisă în CF 2845 L., nr. topo 2236/2 și 2236/2/2. Or, condițiile în care, atât L. M. și E.

E., în calitate de fiice, cât și Lumperdean Verona, în calitate de soție supraviețuitoare, au acceptat succesiunea după defunctul Lumperdean Irimie, lui Lumperdean Verona i-a revenit doar cota de 5/8 din casa de locuit menționată (¼ din

½, prin moștenire după Lumperdean Irimie și ½ prin edificare împreună cu defunctul menționat). Așadar, ținând seama de principiul potrivit căruia nimeni nu poate transmite altuia peste dreptul pe care îl are el însuși (nemo plus iuris ad alium transfere potest quam ipse habet), doar această cotă putea fi transmisă de Lumperdean Verona prin contractul de întreținere, iar nu casa în întregime. În aceste condiții instanța va constata nulitatea parțială a contractului de întreținere, cu privire la cota de 3/8 din casa de locuit situată în localitatea L. 129, cotă care, așa cum se va arăta mai jos, a revenit prin moștenire legală celor două fiice ale defunctului Lumperdean Irimie, L. M. și E. E., în părți egale.

Cota de ½ din imobilul casă de locuit situată în localitatea L. 129

dobândită de E. Ștefan prin contractul de întreținere viageră autentificat la Notariatul de Stat Județean Bistrița-Năsăud sub numărul 3884/_ a revenit după decesul acestuia, care a avut loc la data de_, pârâtei F. E., în calitate de fiică, unic moștenitor acceptant (f. 43), dreptul acesteia astfel dobândit fiind înscris în CF 25769, fostă 2845, (f. 280). Cealaltă cotă de ½ din imobil, aparținând pârâtei

E. E. în baza aceluiași contract de întreținere, a format obiectul contractului de

întreținere autentificat la BNP Viorel Leah sub nr. 589/_ (f. 35) încheiat între aceasta și pârâții F. I. și F. E., dreptul astfel dobândit de aceștia doi fiind înscris în aceeași carte funciară (f. 280).

În condițiile în care defuncta Lumperdean Verona nu a putut transmite lui E. Ștefan și E. E. decât cota de 5/8 din imobilul casă de locuit situată în localitatea

L. 129, instanța urmează a reține că nici pârâta F. E. nu a putut dobândi prin moștenire după E. Ștefan decât ½ din 5/8, adică 5/16. În aceleași condiții, urmează a se reține că F. E. împreună cu F. I. nu au dobândit în baza contractului de întreținere autentificat la BNP Viorel Leah sub nr. 589/_ decât cealaltă cotă de 5/16 (în contract pârâta E. E. că se obligă să transmită în schimbul întreținerii

"porțiunea"; din bunurile sale proprii dobândire cu titlu de întreținere, înscrise în CF 2845 L., numerele topo 2236/2 și 2237/2/2).

Cu privire la cota de 3/8 din același imobil, care nu a putut forma obiectul contractului de întreținere viageră încheiat între Lumperdean Verona pe de o parte, și

E. Ștefan și E. E., de cealaltă parte, autentificat la Notariatul de Stat Județean Bistrița-Năsăud sub numărul 3884/_ (f. 212), aceasta a revenit prin moștenire legală după Lumperdean Irimie, în părți egale, reclamantei L. M. și pârâtei E.

  1. .

    În concluzie, având în vedere cele expuse mai sus, drepturile părților cu privire la imobilul casă de locuit situată în localitatea L. 129, mai puțin etajul și anexele gospodărești care au fost edificate de pârâta F. E. și soțul acesteia, intervenientul

  2. I., se prezintă astfel: pârâta F. E. are o cotă de 8/16 dobândită prin moștenire, pârâta F. E. împreună cu intervenientul F. I. au împreună o cotă de 5/16 dobândită prin contract de întreținere, iar reclamanta L. M. are o cotă de 3/16 dobândită prin moștenire.

În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică în construcții (f. 120-131) prin care a fost stabilită valoarea casei de locuit în litigiu, fără a se lua în considerare etajul, la suma de 39.592,50 lei. În condițiile în care doar pârâta F. E. și soțul său, intervenientul F. I., au cerut "intabularea dreptului de proprietate"; cu privire la imobilele în litigiu, instanța le-a atribuit acestora în urma partajului cu obligarea la plata către reclamantă a unei sulte de 7.424 lei (3/16 din 39.592,50 lei). Cu privire la actualizarea sultei cu indicele de inflație, s-a reținut că această cerere a fost formulată de reclamantă pentru prima dată în concluziile scrise, depuse după închiderea dezbaterilor, motiv pentru care nu a putut fi pusă în discuția părților și de aceea ea nu poate fi primită.

Instanța a reținut că defunctul E. Ștefan a dobândit prin Ordinul Prefectului județului Bistrița-Năsăud nr. 84/_ (f. 33) dreptul de proprietate cu privire la terenul în suprafață de 1.000 mp înscris în CF 2825, numerele topo dezmembrate 2236/2 și 2237/2/2, teren înscris în cartea funciară în favoarea Statului Român (f. 282). Acest teren a fost ulterior dobândit prin moștenire legală de către pârâta F. E.

, în calitate de fiică a defunctului E. Ștefan, unic acceptant al succesiunii (f. 43).

În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică topografică (f. 267-289) prin care au fost identificate imobilele în litigiu și a fost întocmită propunerea de intabulare în favoarea pârâtei F. E. și a soțului său, intervenientul F. I., în două variante, astfel: 1) CF 25769 cu numerele topo 2236/2 și 2237/2/2, ambele în suprafață de 271

mp și CF 25767 cu numerele topo 2236/1/1 și 2237/2/1/1, ambele în suprafață de 729 mp, în total 1.000 mp; categoria de folosință casă de locuit și anexe gospodărești; proprietari F. I. și soția sa F. E., cu notarea dreptului de uzufruct viager al lui

E. E. asupra acestor imobile; 2) CF 25769 cu numerele topo 2236/2 și 2237/2/2, ambele în suprafață de 271 mp, CF 25767 cu numerele topo 2236/1/1 și 2237/2/1/1, ambele în suprafață de 729 mp, și CF 2825 cu numărul topo 2243/2/1, în suprafață de 1.936 mp, în total 2.936 mp; categoria de folosință casă de locuit și anexe gospodărești; proprietari F. I. și soția sa F. E., cu notarea dreptului de uzufruct viager al lui E. E. asupra acestor imobile.

În condițiile în care, pârâta F. E. a dobândit dreptul de proprietate cu privire doar la suprafața de 1.000 mp, iar nu și cu privire la diferența de până la 2.936 mp, instanța a adoptat prima dintre variantele de intabulare propuse de expert, cu rectificarea că dreptul de proprietate cu privire la teren aparține doar pârâtei F. E.

, nu și soțului său, intervenientul F. I., întrucât acest drept a fost dobândit de pârâta menționată prin moștenire și, potrivit art. 31 lit. b) din C. fam., în vigoare la data deschiderii succesiunii după E. Ștefan, nu este bun comun, ci bun propriu. În concluzie instanța va dispune înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate cu privire la imobilele în litigiu în următoarea variantă, potrivit tabelului de mișcare parcelară, rectificat, de fila 270 a dosarului: CF 25769 cu numerele topo 2236/2 și 2237/2/2, ambele în suprafață de 271 mp și CF 25767 cu numerele topo 2236/1/1 și 2237/2/1/1, ambele în suprafață de 729 mp, în total 1.000 mp; categoria de folosință casă de locuit, anexe gospodărești și curte; proprietari F. I. și soția sa F. E. cu privire la construcții, cu titlu de moștenire, întreținere viageră, partaj și edificare, F.

E. cu privire la teren, cu titlu de moștenire, cu notarea dreptului de uzufruct viager al lui E. E. asupra imobilelor construcții.

În condițiile în care a fost admisă în totalitate cererea reclamantei, în totalitate cererea de intervenție și cererea reconvențională, aceasta din urmă doar în parte, instanța a respins cererile privind cheltuielile de judecată, fiecare parte urmând a-și suporta propriile speze procesuale.

Împotriva sentinței expuse au declarat recurs în termen legal pârâții E. E. ,

  1. E. și F. I.

    , solicitând admiterea recursului si modificarea hotărârii recurate in sensul:

    • de a se constata ca imobilul casa de locuit compusa din camera,bucătărie

      ,cămară și hol situat in L. nr. 129 este hunul propriu al defunctei Lumperdean Verona si ca atare in masa succesorala a def. Lumperdean Irimie nu se include cota de ½ din acest imobil

    • de a respinge capătul de cerere privind constatarea edificării acestui imobil de către def. Lumperdean Irimie si Verona ca neîntemeiat ,

    • de a respinge capătul de cerere privind nulitatea (parțiala a) contractului de întreținere viageră autentificat sub nr. 3884/1990 încheiat intre def. Lumperdean Verona ,pe de o parte si E. Ștefan si E. E. ,pe de altă parte ca neîntemeiat,

    • de a respinge obligarea pârâților la plata de sulte compensatorii in favoarea reclamantei;

    • de a constata ca prin contractul de întreținere autentificat de BNP Viorel Leah sub nr. 589/2006 parata E. E. a transmis paratei F. E. si intervenientului

F. I. întreg imobilul casa de locuit ,si nu doar cota de 5/16 părți.

- de a respinge capătul de cerere privind partajarea imobilului casa de locuit situat in L. nr. 129 ,ca neîntemeiat ; cu cheltuieli de judecata.

În motivarea recursului s-au susținut în esență următoarele:

Hotărârea recurată este netemeinica si nelegala întrucât a inclus in masa succesorala a def. Lumperdean Irimie un imobil care nu a fost proprietatea acestuia. Este vorba de vechea casa de locuit situata in L. nr. 129 ,compusa din camera,bucătărie .cămara si hol.

Astfel, în coala desfășurată a CF 2285(2245) L. top 2236/2 si 2237/2/2 existenta la dosarul cauzei, in 20 oct. 1987 s-a înscris dreptul de proprietate exclusivă a defunctei Lumperdean Verona, cu privire la casa sus- menționată, precum si dreptul de folosința asupra terenului aferent acesteia.

Prin contractul de întreținere viagera (fila 212) încheiat intre def. Lumperdean Verona pe de o parte si E. Ștefan si E. pe de alta parte ,întreținuta transmite bunurile situate in L. nr. 129 (top 2236/2 si 2237/2/2), bunurile sale proprii cu titlu de edificare "intabulate".

Ca atare ,din ambele înscrisuri rezulta cu certitudine ca imobilul casă de locuit compus din cameră, bucătărie, cămara si hol, situat in L. nr. 129 a fost bunul propriu al defunctei Lumperdean Verona. Pe cale de consecința . capătul de cerere privind constatarea edificării acestui imobil de către ambii def. Lumperdean Verona si Irimie este vădit neîntemeiat. Un astfel de capăt de cerere putea fi formulat cu condiția ca anterior să se fi solicitat rectificarea cărții funciare menționată ( daca mai era in termenul de prescripție) pentru ca doar astfel se poate schimba starea de CF existenta.

De aici, la fel de neîntemeiata este si constatarea componentei masei succesorale a def. Lumperdean Irimie ,respectiv a cotei de ½ din casa inițială. Se poate constata vocația succesorala acestui defunct ,iar in ceea ce privește masa succesorala a acestuia, s-ar compune eventual din parte din vechiul grajd cu sura din care reclamanta si-a construit ulterior casa de locuit, așa cum reiese din probele administrate in cauza.

In fapt însa ,prin pct.4 din dispozitivul hotărârii ne lasă doar să înțelegem că in masa succesorala a def. Lumperdean Irimie se include parte din aceasta casa insa nu precizează in ce cotă, ci se refera doar la cotele moștenite de cele doua fiice a le defunctului,iar cu privire la soția supraviețuitoare Lumperdean Verona nu spune nimic. Astfel,nu s-a pronunțat de fapt pe capătul de cerere al reclamantei cu privire la componenta masei succesorale, vocație, cote. Având in vedere ca acest imobil casă de locuit era proprietatea exclusiva a def. Lumperdean Verona si ca aceasta putea sa dispună de bunurile sale cum si la cine dorea, este neîntemeiată anularea parțială a contractului de întreținere viagera autentificat la Notariatul de Stal Județean Bistrița- Năsăud sub nr. 3884/_ pe motiv ca s-a înstrăinat bunul altuia. Raportat la aceasta dispoziție, s-a apreciat că aceasta era de mult prescrisă, mai exact de prin anii 1993-1994 in condițiile in care acest contract a fost operat in CF in anul 1990.Astfel,si din aceasta perspectiva nu se putea anula respectivul contract.

Instanța de fond i-a obligat pe recurenți să plătească sulte compensatorii reclamantei. Aceasta dispoziție nu este întemeiată, pentru cele mai sus învederate. Însă oricum, atâta vreme cât instanța la obligat pe recurentul F. I. la plata, în solidar cu celelalte recurente, a acestor sulte in condițiile in care reclamanta nu a solicitat acest lucru, s-a acordat mai mult decât s-a cerut, instanța de fond pronunțând un plus petita.

Raportat la cele mai sus arătate, s-a susținut că petitul privind partajarea imobilului construcție situat in L. nr. 129 este neîntemeiat,in condițiile in care imobilul aparține in întregime recurenților F. E. si I. dobândit prin edificare si contract de întreținere viagera de la recurenta E. E. (căreia i-a revenit in întregime in urma partajului amiabil încheiat cu toți moștenitorii def. E. Ștefan).

În ipoteza in care aceste critici nu ar fi avute in vedere de instanță, în subsidiar s-au învederat următoarele:

Cu toate ca instanța de fond a reținut că reclamanta a acceptat succesiunea după def. Lumperdean Irimie, din probele administrate in cauza nu a reieșit acest aspect. Astfel, martorii audiați au arătat că reclamanta mai mergea pe la casa părinteasca însa niciunul nu a precizat când a făcut aceste vizite ( ne referim raportat la cele 6 luni după decesul defunctului). În plus, simplele vizite la fostul domiciliu al defunctului, chiar efectuate înăuntrul celor 6 luni ce au urmat după decesul defunctului Lumperdean Irimie, nu echivalează cu un act de acceptare a succesiunii. Gradina pe care unul dintre martori spune ca a folosit-o reclamanta nu îi aparținea defunctului Lumperdean Irimie ,fiind a CAP-ului. Ca atare, reclamanta nu a făcut nici un act de acceptare tacita a succesiunii după defunctul său tată.

Așa cum recunoaște si prin răspunsul la întrebarea 4 din interogatoriu (fila 74) reclamanta nu a făcut nici o declarație expresa de acceptare a succesiunii, prezentându-se la notar după expirarea celor 6 luni. Astfel, nici din acest punct de vedere reclamanta nu ar putea dobândi vreun drept cu privire la imobilele in litigiu.

Intimata L. M., legal citată, a depus la dosar întâmpinare (f.25)

, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea pârâților recurenți la plata cheltuielilor de judecată în recurs.

În motivare s-a susținut că în mod corect instanța a reținut că cei doi defuncți împreună au dobândit drept de proprietate prin edificare asupra imobilului supus partajului succesoral, însăși recurenta E. E. la interogatoriu recunoaște acest aspect, confirmat de martorii audiați și înscrisuri (nota de constatare nr.2763/_, dată de Primăria Comunei L., f. 76) . Daca reclamanta intimata ar fi solicitat partaj in natură si nu sultă din acest imobil atunci se punea într-adevăr problema rectificării de CF, capăt de cerere subsecvent .

În consecință, în mod corect prima instanță reține ca imobil bun comun al defuncților Lumperdean Verona si Irimie casa supusă partajului succesoral, stabilind în conformitate cu legea cotele succesorale cuvenite soțului supraviețuitor si celor două fiice.

Constată corect prima instanță faptul că Lumperdean Verona in calitate de soție supraviețuitoare a înstrăinat prin contract autentic de întreținere si cota succesorala a reclamantei intimate iar consecința legală si fireasca este anularea parțiala a înscrisului respectiv. În virtutea principiului " nimeni nu poate transmite

altuia peste dreptul pe care îl are el însuși" prima instanță arată corect si legal consecințele asupra actelor subsecvente încheiate, motiv pentru care a admis in parte solicitările din cererea reconvențională si cererea de intervenție.

De asemenea sunt nefondate afirmațiile recurenților privind dreptul de opțiune succesorala al intimatei, insistându-se fără temei legal si probator asupra neacceptării în termen a succesiunii. Fiind in situația moștenitorului sezinar, descendent direct, nu sunt necesare formalități de acceptare expresa a moștenirii, ceea ce necesita forma solemna este renunțarea la succesiune iar nu acceptarea moștenirii. Reclamanta intimata a acceptat moștenirea efectuând acte de acceptare tacita, nu doar prin vizite la casa părinteasca cum afirma recurenții ci prin ajutorul concret material dat mamei sale. Era imposibil să nu fie preocupata de situația mamei sale rămasa singura cita vreme locuiesc la distanta de " un gard" iar sora reclamantei locuia in Lupeni la acea vreme. Martorii au dovedit aceasta împrejurare iar prima instanța in mod corect a considerat-o pe reclamanta acceptanta a succesiunii.

Ultimul aspect criticat de recurenți este acela ca instanța s-ar fii pronunțat " plus petita" obligând in solidar la plata sultei compensatoare si pe recurentul F. I.

, ceea ce nu a solicitat reclamanta. Revenind insa la ceea ce am menționat mai sus si anume șirul de acte transmisibile de proprietate făcute cu încălcarea dreptului reclamantei atunci nici obligarea acestui recurent la sulta in solidar cu celelalte părți nu este înafara legii cita vreme partea de moștenire a reclamantei rămâne in proprietatea acestuia .

În consecință hotărârea primei instanțe este temeinica si legala, intimata fiind îndreptățita la a primi sulta compensatoare in cuantum de 7.424 lei, dreptul său succesoral din casa părinteasca după defunctul său tata Lumperdean Irimie.

Ceilalți intimați, legal citați

, nu s-au prezentat în instanță și nu au depus apărări scrise la dosar.

Recursul este fondat în limitele și pentru considerentele ce vro fi expuse în continuare.

Imobilul construcție în litigiu se identifică în nr. top_ /2/2, fiind în prezent proprietatea tabulară a recurenților F. E. și F. I. .

În anul 1987 construcțiile au fost înscrise în cartea funciară 2847 L. pe numele defunctei Lumperdean Verona, în baza unei simple note de constatare, fără a se specifica dacă este bun propriu al acesteia, și fără a se face vreo mențiune cu privire la anul dobândirii. În aceste condiții, înscrierea nu înlătură prezumția legală a comunității de bunuri a soților, instituită de art. 30 alin.1 din Codul familiei, act normativ aplicabil la data edificării.

Așa fiind, contrar susținerilor recurenților, o rectificare a cărții funciare nu era necesar să se solicite în cauză, instanța de judecată în cadrul dezbaterii moștenirii defunctei, respectiv a defunctului său soț Lumperdean Irimie, având căderea de a verifica modalitatea și anul de dobândire a imobilului, determinând astfel regimul juridic aplicabil acestuia.

Așa cum a recunoscut pârâta E. E. la interogator (f.75), cum au relatat martorii Dragoș V. (f.70), Dragoș V. (f.71), Todoran Lucreția (f.73), R. I. (f.88), F. S. (f.111), declarațiile coroborându-se cu avizul de construcție eliberat în anul 1958 pe numele defunctului Lumperdean Irimie (f.177), și cu

consemnările din Nota de constatare nr.2763/_ (f.76), casa bătrânească a fost edificată de către defuncții Lumperdean Irimie și Lumperdean Verona, în timpul căsătoriei, anterior anului 1980, pe un teren atribuit în acest scop de fostul CAP, astfel că ei au dobândit dreptul de proprietate devălmaș asupra construcției vechi, aceasta constituind bun comun al celor doi.

Prin urmare, la data decesului lui Lumperdean Irimie, casa veche era edificată, astfel că în masa succesorală a acestuia se cuprinde cota de ½ din construcția veche.

În ceea ce privește vocația succesorală concretă la masă succesorală a acestui defunct, tribunalul constată că hotărârea primei instanțe este lipsită de suport probator.

Astfel, la data decesului susnumitului,_ (f.3), acesta avea ca și moștenitori legali pe soția supraviețuitoare Lumperdean Verona și pe fiicele L. M. și E. E. . Vocația succesorală a acestora se transforma în calitate de moștenitor doar la data la care acești succesori au acceptat expres sau tacit moștenirea. Apărările intimatei referitoare la calitatea sa de moștenitor sezinar nu au legătură cu cauza, întrucât sezina are efecte în ceea ce privește posesiunea moștenirii, nu și cu privire la actul de opțiune succesorală. Cu alte cuvinte, modalitatea în care un moștenitor dobândește posesia asupra bunurilor succesorale este una subsecventă dobândirii calității de moștenitor, ca urmare a acceptării succesiunii în termenul legal.

În cauză, nici unul dintre moștenitorii cu vocație generală la moștenirea defunctului Lumperdean Irimie nu au efectuat acte de acceptare expresă a succesiunii acestuia, rămânând ca instanța să stabilească care dintre moștenitori au acceptat succesiunea în mod tacit. Dacă în privința soției supraviețuitoare Lumperdean Verona nu s-a contestat preluarea bunurilor succesorale, ca act de acceptare tacită a moștenirii, în ceea ce privește cele două fiice, prin cererea reconvențională formulată de pârâți, s-a susținut că nici una dintre ele nu a efectuat acte de acceptare tacită a succesiunii.

Probele administrate în fața instanței de fond nu susțin soluția adoptată prin sentința atacată, ci confirmă teza avansată de reclamanții reconvenționali, respectiv împrejurarea că cele două fiice sunt străine de moștenirea defunctului, de vreme ce nu au efectuat acte de acceptare expresă sau tacită a moștenirii în termenul de 6 luni de la deces, prevăzut de art. 700 din Codul civil (în vigoare la data deschiderii moștenirii).

Nici un înscris sau probă testimonială nu atestă faptul că reclamanta și pârâta

E. E. ar fi preluat bunuri succesorale, sau ar fi efectuat alte acte sau fapte pe care nu puteau să le facă decât în calitatea de moștenitor acceptant în interiorul termenului de 6 luni.

În ceea ce o privește pe reclamantă, tribunalul reține că aceasta la interogator a precizat că, după expirarea termenului de 6 luni, a fost la notar pentru acceptarea expresă a moștenirii, fără a susține că ar fi efectuat acte de acceptare tacită.

Împrejurările evocate prin întâmpinare și susținute din punct de vedere probator de depozițiile martorilor susmenționați, respectiv vizitele efectuate de către reclamantă mamei sale, și sprijinul pe care aceasta i l-a acordat nu au fost

determinate ca fiind situate în intervalul de 6 luni scurs de la deces, dar oricum ele nu pot constitui acte de acceptare tacită a moștenirii defunctului.

Așa cum literatura de specialitate și practica judiciară a reținut în mod constant, actul de acceptare tacită trebuie să vizeze moștenirea, respectiv bunurile succesorale, și să presupună neapărat intenția de a o accepta. Când un asemenea act este echivoc, adică în măsură să primească și o altă interpretare, el nu mai valorează acceptare tacită.

În concret, vizitele și ajutorul dat de către reclamantă mamei sale, au un caracter echivoc, acestea fiind efectuate în considerarea legăturii de filiație existente între cele două și nu înseamnă asumarea calității de moștenitor de către reclamantă. De asemenea, folosința exercitată de către aceasta asupra unei jumătăți din grădina de lângă casa bătrânească nu poate fi apreciată act de acceptare a moștenirii atâta vreme cât aceasta folosință a început anterior decesului lui Lumperdean Irimie (martorii specificând că cele două grădini sunt despărțite de un gard), și ea a vizat un teren aflat în patrimoniul fostului CAP, deci necuprins în masa succesorală a defunctului. Așa cum au relatat martorii Dejan M., Lăcătuș T., Todoran Lucreția, Dragoș Ana, Dragoș V. cei doi bătrâni, în timpul vieții lor, au dat reclamantei un grajd pe care aceasta l-a demolat, construind în loc o casă de locuit și folosind grădina aferentă ( aflată la CAP și reconstituită ulterior acesteia), toate aceste fapte datând dinainte de deschiderea succesiunii defunctului Lumperdean Irimie.

Situația este similară și în ceea ce o privește pe pârâta E. E., care nici nu a afirmat că ar fi efectuat acte de acceptare tacită a succesiunii defunctului său tată, susținând de la bun început că această moștenire a fost acceptată doar de mama sa, defuncta Lumperdean Verona.

Drept urmare întreaga moștenire a defunctului a revenit soției supraviețuitoare, care ulterior a transmis în mod valabil întreaga construcție cu titlu de întreținere viageră, prin contractul autentificat la Notariatul de Stat Județean Bistrița-Năsăud sub numărul 3884/_, solicitarea de anulare parțială a acestuia fiind nefondată.

Tribunalul constată întemeiate și criticile pârâților recurenți referitoare la modalitatea de redactare a dispozitivului sentinței atacate, hotărârea neîndeplinind exigențele impuse de art. 129 alin.6 și art. 261 din Codul de procedură civilă. Astfel, în conținutul dispozitivului s-a strecurat un plus petit, de constatare a intervenirii unui contract de întreținere între pârâta E. E. și pârâta F. E., respectiv intervenientul F. I., fără ca prin vre-un act de investire a instanței, respectiv acțiune introductivă, cerere reconvențională, cerere de intervenție, precizări sau întregire ale acestora să se fi formulat un astfel de capăt de cerere.

Totodată, instanța a fost investită cu petit de constatare a masei succesorale a defunctului Lumperdean Irimie și de stabilire a moștenitorilor acestuia, în condițiile în care nu s-a dezbătut succesiunea pe cale notarială, însă prin dispozitiv s-a rezolvat acest capăt de cerere într-un mod echivoc, implicit, constatându-se (greșit) că partea de 3/8 din construcție a revenit prin moștenire legală reclamantei și pârâtei E. E., fără a dispune asupra cotei ce a revenit defunctei Lumperdean Verona.

Întemeiată este și critica vizând obligarea defectuoasă a intervenientului F.

I. la plata către reclamantă a sultei compensatorii, atâta timp cât acesta nu are

calitatea de comoștenitor, însă față de neacceptare în termen a succesiunii de către reclamantă, nu se mai pune în cauză problema acordării unei sulte compensatorii.

Pentru considerentele de fapt și de drept reținute, în temeiul prevederilor art.

312 alin.1 teza I din Codul de procedură civilă, tribunalul urmează să admită recursul declarat de pârâte și intervenient și să modifice în parte sentința în sensul că se va admite în parte acțiunea formulată de reclamanta L. M., împotriva pârâților

E. E., S. M., P. L., F. E. și E. R., se va admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâți și se va admite cererea de intervenție formulată de F. I. :

Se va constata că masa succesorală rămasă în urma defunctului Lumperdean Irimie, decedat la 8 ianuarie 1980 se compune din cota de ½ din imobilul casă veche de locuit situată în localitatea L. 129, județul Bistrița-Năsăud, amplasată pe terenul în suprafață de 271 mp înscris în CF 25769 (fost 2845), nr. topo 2236/2 și 2237/2/2;

Se va constata că această moștenire revine defunctei Lumperdean Verona, în calitate de soție supraviețuitoare, singura moștenitoare acceptantă, fiicele L. M. și

E. E. fiind străine de moștenire prin neacceptarea acesteia în termenul legal;

Se va constata că masa succesorală rămasă în urma defunctului E. Ștefan, decedat la_ se compune și din cota de ½ din imobilele construcții vechi înscrise în cf nr. 25769, dobândite cu titlu de întreținere viageră de la defuncta Lumperdean Verona și terenul aferent de 1000 mp, dobândit în baza Ordinului Prefectului nr. 84/1992; iar vocație succesorală la acestea are pârâta recurentă F.

E., conform Certificatului de moștenitor nr. 101/_, întocmit de notarul public Leah Viorel.

Se vor respinge petitele de anulare parțială a contractului de întreținere viageră autentificat la Notariatul de Stat Județean Bistrița-Năsăud sub numărul 3884/_ încheiat între Lumperdean Verona, pe de o parte, și defunctul E. Ștefan și pârâta E.

E., de cealaltă parte, cu privire la cota de 3/8 din casă de locuit; și cel de partajare cu sulte compensatorii a imobilului construcție, raportat la soluția dată capătului de cerere vizând succesiunea defunctului Lumperdean Irimie.

Tribunalul va dispune înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit de pârâta F. E. și intervenientul F. I., conform raportului de expertiză și tabelului de mișcare parcelară întocmite în cauză de expertul P. Viorel, cu corectivul instanței în sensul că terenul identificat cu numerele topo_ /_

/1/1 și 2237/2/1/1, în suprafață de 1000 mp, se va înscrie doar în favoarea pârâtei reclamantă reconvențională F. E., cu titlu de moștenire (singura moștenitoare acceptantă a moștenirii defunctului E. Ștefan ), iar cu privire la construcții se va înscrie dreptul de proprietate dobândit de pârâta F. E. și intervenientul F. I. cu titlu de întreținere viageră și edificare, cu menținerea dreptului de uzufruct viager al pârâtei E. E. asupra construcțiilor, înscris în cf nr. 25769 L. sub C2.

Totodată se va înlătura dispoziția privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate conform contractului autentificat la BNP Viorel Leah sub nr. 589/_ . Se vor menține dispozițiile de la punctul 1, referitoare la constatarea că defuncții soți Lumperdean Irimie și Lumperdean Verona, au dobândit prin edificare dreptul de proprietate prin edificare cu privire la imobilul casă de locuit situată în

localitatea L. 129, județul Bistrița-Năsăud, amplasată pe terenul în suprafață de 271 mp înscris în CF 25769 (fost 2845), nr. topo 2236/2 și 2237/2/2, înscris în cartea funciară pe Statul Român, punctul 2 vizând constatarea că pârâta F. E. și soțul acesteia, intervenientul F. I., au construit etajul și anexele gospodărești ale imobilului menționat la punctul 1 al dispozitivului; de la punctul 8 din sentință, respectiv constatarea că defunctul E. Ștefan a dobândit prin Ordinul Prefectului județului Bistrița-Năsăud nr. 84/_ dreptul de proprietate cu privire la terenul în suprafață de 1.000 mp situat în localitatea L., județul Bistrița-Năsăud, aferent construcției menționate la punctul 2 al dispozitivului; precum și cea referitoare la cheltuielile de judecată.

Constatând că reclamanta intimată se află în culpă procesuală, tribunalul o va obliga în temeiul prevederilor art. 274 din Codul de procedură la plata cheltuielilor de judecată în recurs, justificate prin plata taxei de timbru, a timbrului judiciar și a a onorariul avocațial, potrivit chitanței depuse la filele 35,36.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâții reclamanți reconvenționali E. E. , domiciliată în L. nr. 129 jud. Bistrița-Năsăud, F. E. și intervenientul F. I. ambii domiciliați în L. nr. 22 jud. Bistrița-Năsăud împotriva sentinței civile nr. 1309/16 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria Beclean, pe care o modifică în parte, în sensul că :

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta L. M. , domiciliată în L. nr. 129 jud. Bistrița-Năsăud împotriva pârâților E. E. , S. M. , domiciliată în L. nr. 129 jud. Bistrița-Năsăud, P. L. , domiciliată în L. nr. 129 jud. Bistrița-Năsăud, F. E. , domiciliată în L. nr. 129 jud. Bistrița-Năsăud și E.

R.

, domiciliată în L. nr. 22 jud. Bistrița-Năsăud admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâți și admite cererea de intervenție formulată de F.

I.

:

Constată că masa succesorală rămasă în urma defunctului Lumperdean Irimie, decedat la 8 ianuarie 1980 se compune din cota de ½ din imobilul casă veche de locuit situată în localitatea L. 129, județul Bistrița-Năsăud, amplasată pe terenul în suprafață de 271 mp înscris în CF 25769 (fost 2845), nr. topo 2236/2 și 2237/2/2;

Constată că această moștenire revine defunctei Lumperdean Verona, în calitate de soție supraviețuitoare, singura moștenitoare acceptantă, fiicele L. M. și E. E. fiind străine de moștenire prin neacceptarea acesteia în termenul legal;

Constată că masa succesorală rămasă în urma defunctului E. Ștefan, decedat la_ se compune și din cota de ½ din imobilele construcții vechi înscrise în cf nr. 25769, dobândite cu titlu de întreținere viageră de la defuncta Lumperdean Verona și terenul aferent de 1000 mp, dobândit în baza Ordinului Prefectului nr. 84/1992; iar vocație succesorală la acestea are pârâta recurentă F. E., conform Certificatului de moștenitor nr. 101/_, întocmit de notarul public Leah Viorel.

Respinge petitele de anulare parțială a contractului de întreținere viageră autentificat la Notariatul de Stat Județean Bistrița-Năsăud sub numărul 3884/_ încheiat între Lumperdean Verona, pe de o parte, și defunctul E. Ștefan și pârâta E.

E., de cealaltă parte, cu privire la cota de 3/8 din casă de locuit; și cel de partajare cu sulte compensatorii a imobilului construcție.

Dispune înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit de pârâta F. E. și intervenientul F. I., conform raportului de expertiză și tabelului de mișcare parcelară întocmite în cauză de expertul P. Viorel, cu corectivul instanței în sensul că terenul identificat cu numerele topo_ /_ /1/1 și 2237/2/1/1, în suprafață de 1000 mp, se va înscrie doar în favoarea pârâtei reclamantă reconvențională F. E., cu titlu de moștenire, iar cu privire la construcții se va înscrie dreptul de proprietate dobândit de pârâta F. E. și intervenientul F. I. cu titlu de întreținere viageră și edificare, cu menținerea dreptului de uzufruct viager al pârâtei E. E. asupra construcțiilor, înscris în cf nr. 25769 L. sub C2.

Înlătură dispoziția privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate conform contractului autentificat la BNP Viorel Leah sub nr. 589/_ .

Menține dispozițiile de la punctele 1,2,8, din sentință, precum și cea referitoare la cheltuielile de judecată.

Obligă intimata L. M. să plătească recurenților suma de 2233 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 23 mai 2013.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

GREFIER,

S.

I.

B.

I. S.

N.

C. E. M. M.

Red./Tehnored. S.I. 2 ex _

Jud. fond: Z. D.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 241/2013. Succesiune