Decizia civilă nr. 1034/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVIL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1034
Ședința publică din 15 octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte: P. D., judecător Judecător: I. D. H.
Judecător: N. C. C. Grefier: V. H.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. I., cu domiciliul procesual ales în Z., , str. Simion Bărnuțiu, nr. 3, bl. A-26, Sc.B, et.1, ap. 26, Jud. Sălaj, împotriva sentinței civile nr. 1735 din_, pronunțată de Judecătoria Zalău, în dosarul nr._, având ca obiect, succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reprezentantul recurentului reclamant M. ioan - av. Nicorici V., lipsă fiind intimații pârâți
T. M., C. L., T. F., F. A., și M. V., precum și recurentul reclamant M. I. .
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că pricina se află loa primul termen de judecată, recursul este motivat și semnat, iar recurentul reclamant, din eroare nu a fost citat cu mențiunea achitării taxei de timbru în cuantum de 412 lei și timbru judiciar de 0,3 lei. Totodată, intimatul pârât
V., a depus întâmpinare de la fila 20.
Un exemplar din întâmpinare a fost comunicată cu reprezentantul recurentului reclamant - av. Nicorici V., care depune c/v taxei judiciare de timbru de 412 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
Reprezentantul recurentului reclamant - av. Nicorici V., arată că pe parcursul procesului în fața primei instanțe, a susținut ca, casa părintească dorită de recurentul reclamant și de mama fraților, să fie atribuită acestuia. S-au administrat probe și s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare, expertiză prin care expertul a depus la dosar 4 variante de partajare. Totodată arată că nu sunt de acord cu plata a 1000 Euro, care reprezintă c/v beciului construit abuziv de către intimatul pârât M. V. .
Întrebat de către instanță care este varianta care le convine, reprezentantul recurentului reclamant - av. Nicorici V., arată că nu este îndestulat decât prin prima variantă.
Instanța, reține cauza în pronunțare.
T.
Prin sentința civilă nr. 1735 din 4 iunie 2013 a Judecătoriei Z. a fost admisă în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamantul M. I. împotriva pârâților T. M., T. F., C. L., F. A. și M. V. .
S-a constatat deschisă succesiunea după defunctul M. V. decedat la data de_ cu ultimul domiciliu în sat Sălăjeni, nr.119, comuna Bocșa, jud. Sălaj.
S-a constatat că din masa succesorală după defunctul M. V. fac parte:
Imobilul casă de locuit și anexe gospodărești înscris în CF nr.881/1 a loc. Sălăjeni
Imobilul teren intravilan în suprafață de 3100 mp înscris în CF nr.881/1 a loc. Sălăjeni cu nr.top. 44/2 și imobilul teren grădină înscris în CF nr.881/1 a loc. Sălăjeni cu nr.top.211/a.
Terenurile din titlul de proprietate nr.52016/49376 din_ emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Sălaj, din extravilanul localității Sălăjeni.
S-a constatat renunțarea pârâților T. M., T. F., C. L., F. A. la succesiunile după defunctul M. V.
S-a constatat că au calitatea de moștenitori ai defunctului M. V. soția supraviețuitoare M. A., în cotă de ¼ și reclamantul M. I. și pârâtul M.
V. în cote de 3/8 fiecare.
S-a constatat deschisă succesiunea după defuncta M. A. decedat la data de_ cu ultimul domiciliu în sat Sălăjeni, nr.119, comuna Bocșa, jud. Sălaj.
S-a constatat că din masa succesorală după defuncta M. A. face parte cota de ¼ din masa succesorală după defunctul M. V. descrisă mai sus.
S-a constatat renunțarea pârâților T. M., T. F., C. L., F. A. la succesiunile după defuncta M. A., stabilindu-se totodată că au calitatea de moștenitori acceptanți ai defunctei M. A. reclamantul M. I. și pârâtul M.
V. în cote de ½ fiecare.
stabilit masa bunurilor de împărțit ca fiind compusă din următoarele bunuri: Imobilul casă de locuit și anexe gospodărești înscris în CF nr.881/1 a loc. Sălăjeni situat administrativ în sat Sălăjeni, nr.119, comuna Bocșa, jud. Sălaj, imobilul teren intravilan în suprafață de 3100 mp înscris în CF nr.881/1 a loc. Sălăjeni cu nr.top. 44/2 și imobilul teren grădină înscris în CF nr.881/1 a loc. Sălăjeni cu nr.top.211/a, imobilele terenuri din Titlul de proprietate nr.52016/49376 din_ emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Sălaj, din extravilanul localității Sălăjeni.
Asupra acestei mase de împărțit, s-a dispus ieșirea din indiviziune, prin partajarea în natură și formarea următoarelor loturi, conform variantei II, anexa nr.2/A și 2/B propusă prin raportul de expertiză judiciară efectuat în cauză de expert topografic I. Mircea, de la filele 107 și 108 din dosar, incluse ca parte integrantă din hotărâre.:
Lotul I s-a atribuit în proprietate exclusivă reclamantului M. I.
, fiind compus din:
teren în suprafață de 1550 mp cu casă și două beciuri, teren rezultat din dezmembrarea terenului intravilan în suprafață de 3100 mp înscris în CF nr.881/1 a loc. Sălăjeni cu nr.top. 44/2
teren intravilan grădină în suprafață de 599,5 mp rezultat din dezmembrarea terenului în suprafață de 1119 mp înscris în CF nr.881/1 a loc. Sălăjeni cu nr.top.211/a, și
teren extravilan în suprafață de 4000 mp, tarlaua "Colțul Motrului"; din titlul de proprietate nr.52016/49376 din _
Lotul II s-a atribuit în proprietate exclusivă pârâtului M. V., fiind
compus din următoarele bunuri:
teren în suprafață de 1550 mp cu anexe: bucătărie, șură și grajd, teren rezultat din dezmembrarea terenului intravilan în suprafață de 3100 mp înscris în CF nr.881/1 a loc. Sălăjeni cu nr.top. 44/2
teren intravilan grădină în suprafață de 599,5 mp rezultat din dezmembrarea terenului în suprafață de 1119 mp înscris în CF nr.881/1 a loc. Sălăjeni cu nr.top.211/a, și
terenurile în extravilan cuprinse în TP 52016/49376 din_ eliberat defunctului M. V., cu excepția terenului extravilan în suprafață de 4000 mp, tarlaua "Colțul Motrului";
Reclamantul M. I. a fost obligat la plata către pârâtul M. V. a sumei de 1000 euro la cursul BNR de la data plății cu titlu de despăgubiri.
Asupra imobilelor din intravilan atribuite părților și care au fost identificate cu date de carte funciară conform raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de expert I. Mircea, s-a dispus întabularea dreptului de proprietate în favoarea părților iar cu privire la terenurile din extravilan atribuite la partaj, întăbularea se va dispune după întocmirea documentațiilor cadastrale.
A fost obligat pârâtul la plata sumei de 3.378 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-a dispus compensarea sumelor de bani la care au fost obligate reciproc părțile, până la concurența sumei de 3.378 lei.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin Titlul de proprietate nr.52016/49376 eliberat la data de_ titularului M. V. (f.6) acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2 ha 7200 mp pe teritoriul satului Sălăjeni, comuna Bocșa, din care 22900 mp extravilan și 4300 mp intravilan.
Conform extrasului de carte funciară pentru informare (f.13) suprafața de teren de 3100 mp, teren intravilan cu casă este înscrisă în Cartea Funciară nr.881/1 Sălăjeni sub nr. top 44/2 iar suprafața de teren de 1199 mp, grădină este înscrisă în aceiași carete funciară sub nr. top. 211/a, proprietar sub B1 fiind defunctul M.
V. .
Defunctul M. V. a decedat la data de_ conform certificatului de deces depus la dosar (f.15) iar succesiunea nu a fost dezbătută astfel cum reiese din cuprinsul încheierii notariale nr.12 din_ eliberată de notar public Pusok C. Flavia (f.44).
Moștenitorii legali ai defunctului M. V. sunt cei 7 copii ai săi, descendenții de gradul I: reclamantul M. I. și pârâții T. M., T. F., C.
, F. A., M. V. și soția supraviețuitoare defuncta M. Aurelia astfel cum reiese din actele de stare civilă depuse la dosar, respectiv certificatele de naștere și căsătorie ale pârâtelor T. M., T. F., C. L., F. aurelia (f.52- 56, 60,61), certificatele de naștere ale reclamantului Meseșn I. și pârâtului M. V. (f.69,73).
Pârâtele T. M., T. F., C. L., F. A. au arătat expres prin înscrisul depus la dosar ( f.25) că nu au pretenții la masa succesorală după
defunctul M. V., care va fi culeasă și împărțită de către frații lor M. I. și
V., instanța apreciind această manifestare de voință ca și o renunțare in favorem la succesiune.
În aceste condiții, cotele succesorale au fost stabilite astfel: defuncta M. Aurelia cota de ¼ din succesiune iar M. I. și M. V., fiecare câte 3/8 din masa succesorală rămasă după defunctul M. V., masa succesorală care se compune din imobilul casă de locuit și anexe gospodărești înscris în CF nr.881/1 a loc. Sălăjeni, Imobilul teren intravilan în suprafață de 3100 mp înscris în CF nr.881/1 a loc. Sălăjeni cu nr.top. 44/2 și imobilul teren grădină înscris în CF nr.881/1 a loc. Sălăjeni cu nr.top.211/a, terenurile din titlul de proprietate nr.52016/49376 din_ emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Sălaj, din extravilanul localității Sălăjeni.
În continuare, prima instanță a constatat că defuncta M. Aurelia a decedat la data de_ conform certificatului de deces depus la dosar (f.15) iar succesiunea nu a fost dezbătută astfel cum reiese din cuprinsul încheierii notariale nr.13 din din_ eliberată de notar public Pusok C. Flavia (f.45).
Pârâtele T. M., T. F., C. L., F. A. au arătat expres prin înscrisul depus la dosar ( f.25) că nu au pretenții la masa succesorală după defuncta
M. Aurelia care va fi culeasă și împărțită de către frații lor M. I. și M.
V., instanța apreciind această manifestare de voință ca și o renunțare in favorem la succesiune.
În aceste condiții, cotele succesorale au fost stabilite astfel: M. I. și M.
V., fiecare câte ½ din masa succesorală rămasă după defuncta M. Aurelia, masa succesorală care se compune din cota de ¼ din masa succesorală stabilită anterior după defunctul M. V. .
În temeiul art.728 C.civ. și văzând starea de fapt și de drept mai sus descrisă, instanța de fond a stabilit masa bunurilor de împărțit ca fiind compusă din imobilele ce compun cele două mase succesorale și a dispus ieșirea din indiviziune, prin partajarea în natură și formarea de loturi, conform variantei II, anexa nr.2/A și 2/B propusă prin raportul de expertiză judiciară efectuat în cauză de expert topografic I. Mircea, depus la filele 101-112 iar completarea la filele 127-130 și având în vedere acordul de voință al părților exprimat în fața instanței la termenul de judecată din data de_ și consemnat în încheierea de ședință.
Instanța a reținut, în urma analizării celor patru variante de partajare propuse de către expertul judiciar, varianta II, anexa nr.2/A și 2/B, apreciind că aceasta este varianta optimă în conformitate cu prevederile art.673 ind.9 C.proc.civ. și art.741 C.proc.civ.
S-a apreciat că varianta II este și cea care respectă în cea mai mare măsură, raportat la celelalte variante propuse, principiul egalității valorice a loturilor, niciuna dintre părți nefiind de acord cu stabilirea unei sulte ci și-au exprimat voința cu privire la partajarea în natură a bunurilor, aceasta fiind și regula ce guvernează materia partajului judiciar.
Varianta IV, propusă de către expert, cu drumul de acces în suprafață de 126 mp în indiviziunea părților nu poate fi acceptată atâta timp cât părțile nu și-au exprimat acordul cu privire la rămânerea în indiviziune asupra acestei suprafețe, întrucât s-ar aduce atingere prevederilor art.728 C.civ.
De asemenea, având în vedere acordul de voință al părților exprimat în fața instanței la termenul de judecată din data de_ și consemnat în încheierea de ședință, în urma atribuirii reclamantului M. I. în natură a beciului construit de către pârât, reclamantul M. I. a fost obligat la plata către pârâtul M. V. a sumei de 1000 euro la cursul BNR de la data plății cu titlu de despăgubiri.
În ceea ce privește capătul de cerere privind întăbularea dreptului de proprietate dobândit de către părți în urma soluționării cererii de ieșire din indiviziune, prima instanță a făcut aplicarea prevederilor art. 20 alin.3 din Legea 7/1996, în privința imobilelor din intravilan și care au fost identificate cu date de carte funciară în raportului de expertiză, iar cu privire la terenurile din extravilan atribuite la partaj și neîntabulate în cf, s-a arătat că întăbularea se va dispune după întocmirea documentațiilor cadastrale.
În temeiul art.274 C.pr.civ. și al art. 275 C.proc civ., cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata sumei de 6.755,5 lei cu titlu de cheltuieli judiciare taxă judiciară de timbru, timbru judiciar onorariu expert și onorariu avocațial conform facturii și chitanței depuse la dosar (f.133) a fost admisă doar în parte, fiind obligat pârâtul la plata sumei de 3.378 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamant.
În temeiul art.1144 C.civ., s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile compensației legale și s-a dispus compensarea sumelor de bani la care au fost obligate reciproc părțile până la concurența sumei de 3.378 lei, urmând ca reclamantul să achite pârâtului diferența până la suma de 1000 de euro la cursul BNR de la data plății.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamantul M.
I., solicitând modificarea în parte a hotărârii atacate, în ce privește modalitatea de partajare și a obligării reclamantului la plata de despăgubiri în sumă de 1000 Euro, pe care înțelege să o accepte doar în situația atribuirii loturilor conform variantei I din raportul de expertiză sau, în subsidiar, conform variantei III, precum și a stabilirii cheltuielilor de judecată doar în sarcina pârâtului.
În motivare, recurentul consideră că, în mod greșit, prima instanță a reținut că din cele patru variante de lotizare, varianta II este cea optimă, deoarece această modalitate de partajare nu poate mulțumi niciuna dintre părți, nu răspunde cerințelor reclamantului, voinței defunctei M. A., voinței surorilor, exprimate implicit prin renunțările la succesiune și nici chiar poziției pârâtului, exprimată prin întâmpinare.
Partajarea dispusă de instanță este nefuncțională, întrucât nu rezolvă accesul părților la loturile atribuite decât pietonal, având în vedere că se va împărți în două calea actuală de acces, care este mărginită de două limite obligate, respectiv fântâna pe partea stângă și un stâlp electric pe partea dreaptă.
Un alt motiv de recurs se referă la obligarea reclamantului la plata către pârât a sumei de 1000 euro cu titlu de despăgubire pentru beciul construit de pârât. În realitate, susține reclamantul, și-a exprimat acest acord doar pentru situația în care lotizarea se va face conform variantei I din expertiză. Altfel, reclamantul nu ar fi fost de acord să plătească pârâtului această sumă, pentru o construcție realizată ilegal, abuziv, în scopul permanentizării, a nerespectării voinței defunctei și total inutilă.
Este neîntemeiată și soluția instanței de obligare a ambelor părți la suportarea cheltuielilor de judecată, în părți egale, deoarece aceste cheltuieli trebuiau puse doar în sarcina pârâtului, procesul fiind declanșat în mod evident doar de atitudinea vădit culpabilă a pârâtului.
Intimatul pârât M. V. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. Apreciază că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, iar varianta de lotizare aleasă este optimă și echitabilă. Intrarea pe terenurile părților, așa cum au fost partajate, este confortabilă, fiecare intrare având cca 7,5 m lățime, deci suficient pentru a se intra pe teren inclusiv cu mașini și utilaje agricole.
Referitor la pivniță, pârâtul arată că a reclădit-o pe locul celei vechi și că valoarea construcției depășește suma de 1000 Euro la care s-a înțeles cu reclamantul.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Asupra recursului de față, T. constată mai întâi că sentința primei instanțe este criticată sub trei aspecte, respectiv cu privire la modalitatea de partajare, cu privire la obligarea reclamantului la plata către pârât a sumei de 1000 Euro, cu titlu de despăgubiri, precum și în privința cheltuielilor de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului și sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, inclusiv 304 indice 1 Cod procedură civilă, se constată că recursul este neîntemeiat pentru următoarele motive:
Referitor la modalitatea de partajare, T. constată că prima instanță a ordonat administrarea probei cu expertiza tehnică realizată de către expertul topograf I. Mircea. Expertul a formulat patru propuneri de lotizare, dintre care prima instanță a ales-o pe a II-a, apreciind în mod corect că aceasta respectă în cea mai mare măsură dispozițiile art.673 ind.9 C.proc.civ. și art.741 C.proc.civ., potrivit cărora partajarea trebuie realizată astfel încât să se dea în fiecare lot, pe cât se poate, aceiași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceiași natură și valoare, evitându-se pe cât posibil, împărțirea excesivă a bunurilor și conform criteriilor statornicite în jurisprudență, respectiv modul de folosire a bunurilor, utilitatea pentru părți a bunurilor și satisfacere nevoilor acestora pentru ca partajul să fie echitabil.
Conform acestei variante, imobilul înscris în CF881/1 cu nr.top.44/2, compus din teren în suprafață de 3100 mp cu casă și anexe gospodărești, este lotizat astfel încât în ambele loturi este cuprinsă o suprafață egală de teren, de câte 1550 mp, realizându-se totodată și un partaj echitabil al construcțiilor, casa și cele două beciuri intrând în lotul reclamantului, iar grajdul, șura și bucătăria, ce alcătuiesc în fapt o singură construcție, sunt incluse în lotul pârâtului. În acest fel s-a realizat și egalitatea valorică a loturilor, nefiind necesară complinirea valorii cu sultă.
Varianta I de lotizare, propusă de reclamant, conform căreia întregul imobil din CF 881/1, incluzând tot terenul de 3100 mp și toate construcțiile, ar fi inclus în lotul reclamantului, nu poate fi acceptată, în condițiile în care terenul și construcțiile sunt comod partajabile în natură și ambele părți au cote egale asupra masei partajabile și folosesc deopotrivă părți din acest imobil.
Nici varianta a II-a nu este acceptabilă, întrucât în această modalitate, bucătăria ar fi inclusă în lotul reclamantului, deși aceasta face corp comun cu șura
și grajdul, alcătuind în fapt o singură construcție. În acest fel s-ar naște inconveniente majore legate de întreținerea respectivei construcții și, în plus, s-ar înfrânge inutil principiul egalității loturilor, atribuindu-se reclamantului ambele construcții principale și mai valoroase, respectiv casa de locuit și bucătăria de vară. Drept urmare, construcțiile ce ar rămâne în lotul pârâtului, reprezentate doar de două anexe gospodărești, respectiv șură și grajd, ar deveni inutilizabile, în condițiile în care pârâtul nu ar mai avea și o construcție care să poate fi folosită ca spațiu de locuit.
Apoi, inconvenientele evocate de reclamant, referitoare la imposibilitatea realizării unor căi de acces funcționale la imobilele nou formate sunt vădit neadevărate, deoarece fiecărui lot i s-a creat o cale de acces la drum în lățime de 7,50 m, deci suficient pentru accesul în curte inclusiv cu autovehicule și utilaje agricole.
În fine, mai trebuie observat că însuși reclamantul, prin propunerea de lotizare depusă în fața instanței de fond, la fila 59, a solicitat în a doua variantă expusă, ca imobilul din intravilan cu construcții să fie astfel împărțit încât lui să-i revină casa cu cele două beciuri și teren aferent, iar pârâtului să i se atribuie terenul cu celelalte anexe. Aceeași solicitare a fost expusă la termenul de judecată din data de 17 iulie 2012 și consemnată în încheierea de ședință (f.76).
În consecință, T. apreciază că varianta a II-a de lotizare, aleasă de către prima instanță, asigură atât drepturile reclamantului cât și ale pârâtului și respectă voința exprimată a părților atribuirea terenurilor și a construcțiilor fiind făcută, prioritar, în natură și în mod egal.
În ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, referitor la dispoziția din sentință de obligare a reclamantului la plata către pârât a sumei de 1000 euro, cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea beciului edificat de pârât pe terenul atribuit reclamantului, T. constată că în Încheierea de ședință din data de 17 iulie 2012, în fața instanței de fond, reclamantul, prin reprezentantul său avocat și-a exprimat acordul de a-l despăgubi pe pârât cu suma de 1000 Euro pentru beciul construit de acesta. La același termen părțile au convenit, în principiu, asupra modalității de partajare a imobilului în cauză, exact în modalitatea aleasă și de către instanță, respectiv casa și cele două beciuri, cu jumătate din teren să revină reclamantului, iar pârâtului cealaltă jumătate de teren împreună cu celelalte anexe gospodărești. Prin urmare, hotărârea primei instanțe în această privință a fost dată în baza înțelegerii intervenite între părți, în acord cu prevederile art. 673 ind.4 C.pr.civ.
În privința ultimului motiv de recurs, ce vizează modul de soluționare al capătului accesoriu de cerere, privind cheltuielile de judecată, T. constată că prima instanță a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor art. 274, 276 și 277 C.pr.civ.
Critica reclamantului sub acest aspect este neîntemeiată, deoarece în procesele de partaj părțile au dublă calitate, de reclamant și pârât în același timp și, în conformitate cu dispozițiilor art. 277 C.pr.civ., ele trebuie să suporte împreună cheltuielile de judecată, proporțional cu cota parte stabilită în favoarea fiecăreia din masa bunurilor supuse împărțelii, deci în speța de față, fiecare în proporție de jumătate.
Față de cele arătate, apreciind neîntemeiate motivele invocate în cererea de recurs și neidentificând nici alte motive de ordine publică, văzând și dispozițiile
art. 312 al. 1 C. proc. civ., instanța de control judiciar va respinge recursul, urmând să mențină în integralitate hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de M. I., împotriva Sentinței civile nr. 1735 din_ a Judecătoriei Z. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, P. D. | Judecător, I. D. H. | Judecător, N. C. C. |
Grefier, V. H. |
Red. H.I.D./_
Dact.H.V._ Ex.2
Jud.fond: P. M. D.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 136/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 997/2013. Succesiune → |
|---|
