Decizia civilă nr. 259/2013. Grănițuire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 259/A/2013
Ședința publică de la 22 Mai 2013 Completul compus din: PREȘEDINTE Ana-SS
Judecător D. T. Grefier L. C.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de recurenta N. E. împotriva Sentinței civile nr. 3787/2012 pronunțată la data de_ în
dosarul nr._ al Judecătoriei Turda, privind și pe intimat B. I., intimat B. E., intimat S. D., intimat B. A., intimat C. D., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul apelantei reclamante, avocat Kapcza Mikolt Krisztina, intimații pârâți B. I. și B. E., personal, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, intimata pârâtă B. E. invocă excepția tardivității apelului declarat de către apelanta N. E. .
T. ul acordă cuvântul asupra excepției tardivității invocate de către intimata pârâtă B. E. .
Reprezentanta apelantei solicită instanței respingerea excepției tardivității, întrucât apelul este declarat în termen, fiind depus prin poștă cu scrisoare recomandată declarat în termenul prevăzut de lege.
După deliberare, tribunalul respinge excepția tardivității apelului invocată de intimata pârâtă B. E., apelul fiind depus în termenul legal de 15 zile fapt atestat de plicul depus la oficiul poștal.
Reprezentanta apelantei și intimații pârâți arată că nu au alte cereri de formulat ori excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art.150 C.pr.civ. declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentanta apelantei solicită instanței în principal admiterea apelului, schimbarea sentinței atacate, admiterea acțiunii și stabilirea mejdiei dintre cele două fonduri potrivit variantei B din raportul de expertiză efectuat de inginerul V. ezan V., iar în subsidiar, solicită casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Susține oral motivele de apel formulate în scris.
Solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată atât la fond cât și în apel.
Intimatul pârât B. I. solicită instanței respingerea apelului, menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală. Nu solicită cheltuieli de judecată. Precizează că reclamanta a declarat că nu a cumpărat terenul numai până la pârâu, însă l-a efectuarea raportului de expertiză s-a constatat că există mai mult teren decât cel evidențiat în cartea funciară.
T. ul reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Reține că, prin sentința civilă nr. 3878/_, Judecătoria Turda a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins acțiunea civila formulata de reclamanții N. E. și N. B. și continuată de N. E., în contradictoriu cu pârâții B. I., B. E., S. D., B. A. și C.
D., având ca obiect grănițuire.
Prin Sentința civilă nr. 2232/2006 pronunțată de Judecătoria Turda în dosar nr. 3184/2005 a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanții N. B. și N. E. în contradictoriu cu pârâții Municipiul C.
T., Consiliul Local C. T., B. I., S. D., B. A. și C. D. având ca obiect accesiune imobiliară și grănițuire. Prin cererea de chemare în judecată ce a făcut obiectul acestui dosar reclamanții au solicitat să se constaite că au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului de aproximativ 133 m.p." încorporat în terenul înscris în CF 3224 C. T. prin accesiune, să se dispună întabularea în favoarea lor a acestei parcele și să se stabilească mejdia dincolo de terenul rezultat ca urmare a accesiunii naturale imobiliare cii terenul situat în C. T., str. A. M., nr. 52, conform stării de fapt existente.
La data de_ reclamanții N. B. și N. E. au formulat prezenta cerere prin care i-au chemat în judecată pe aceiași pârâți, B. I. ,
S. D., B. A. și C. D., solicitând instanței să stabilească mejdia dintre imobilul proprietatea lor înscris în CF nr. 3224 situat în C. T., str. A. M., nr. 54 și imobilul proprietatea pârâților, situat la nr. 54,
înscris în CF nr. 5634. în motivarea cererii reclamanții arată că deși o primă acțiune de grănițuire a fost respinsă prin sentința civilă nr. 2232/206 a
Judecătoriei Turda, între timp situația s-a modificat radical deoarece prin decizia civilă nr. 522/2009 pronunțată în dosar nr._ s-a constatat nulitatea absolută a contractului de închiriere nr. 12098/_ de care s- au prevalat pârâții. Astfel, au apreciat reclamanții că prima acțiune în
grănițuire a fost respinsă cu motivarea că acel contract de închiriere este în ființă, valabilitatea lui nefacând obiectul vreunei discuții în instanță.
In continuare instanța a analizat in ce măsura este intrunita condiția triplei identități de parti, obiect si cauza, prev. de art. 1201 C.civ., pentru a exista autoritatea de lucru judecat.
In ceea ce privește părțile, este evident faptul ca in cele doua dosare, respectiv dos.nr. 3184/2005 al Judecătoriei Turda si prezentul dosar, se regăsesc aceleași parti, având aceeași calitate procesuală, chiar dacă alături și de alte părți, reclamanți fiind N. B. și N. E., iar B. I., S. D.
, B. A. și C. D. având calitatea de pârâți.
Obiectul cererii de chemare in judecata din cele două dosare este identic, în ambele dosare solicitându-se stabilirea limitei de graniță între imobilul proprietatea reclamanților situat în C. T., str. A. M., nr. 54 și imobilul proprietatea pârâților situat în C. T., str. A. M., nr.
52. Instanța reține că în ambele dosare s-a solicitat stabilirea liniei de hotar dintre cele două imobile în aceeași modalitate, respectiv cu aproximativ 2 m spre terenul pârâților din C. T., str. A. M., nr. 52. Chiar dacă cele două cereri de grănițuire nu sunt formulate absolut identic, din motivarea lor, precum și din înscrisurile de la dosar rezultă că în realitate s-a solicitat grănițuirea în aceeași modalitate, respectiv stabilirea liniei de hotar așa cum a fost înainte ca pârâții să mute gardul spre proprietatea reclamanților. Din cuprinsul expertizelor topografice efectuate în cele două dosare de către același expert, ing. V. ezan V., care cuprind o variantă de grănițuire
conform solicitărilor reclamanților, rezultă că cele două cereri de grănițuire, din dosar nr. 3184/2005 și prezentul dosar sunt identice.
Referitor la identitatea de cauza, instanța retine ca aceasta se refera la temeiul juridic al dreptului valorificat prin cerere, care așa cum rezultă din cuprinsul celor două cereri de chemare în judecată este art. 584 C.civ.
Nu se poate reține apărarea reclamanților potrivit căreia nu operează autoritatea de lucru judecat deoarece starea fondurilor s-a modificat și situația de fapt din prezentul dosar este diferită deoarece între timp a fost anulat contractul de închiriere de care pârâtul B. I. s-a prevalat în dosarul anterior.
Astfel instanța reține că în dosar nr. 3184/2005 reclamanții au solicitat în primul rând constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de aproximativ 133 mp prin accesiune imobiliară, după care au solicitat stabilirea liniei de hotar dincolo de terenul rezultat în urma accesiunii.
Din considerentele sentinței civile nr. 2232/2006 a Judecătoriei Turda rezultă că instanța a apreciat ca nu sunt îndeplinite condițiile pentru dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară, acesta fiind motivul pentru care a respins cererea reclamanților, inclusiv cererea de grănițuire. în același sens s-a pronunțat și Tribunalul Cluj prin Decizia civilă nr. 1372/R/2006 prin care a fost respins recursul reclamanților, apreciind că solicitarea reclamanților de a fi stabilită linia de graniță dincolo de parcela pentru care s-a invocat accesiunea este lipsită de temei tocmai pentru că nu s-a dovedit modul de dobândire a proprietății pretins de reclamanți. în plus s-a reținut în considerentele deciziei T. ului Cluj faptul că este inutil să se mai analizeze valabilitatea sau opozabilitatea față de reclamanți a contractului de închiriere încheiat între Consiliul Local al Mun. C. T. și paratul B. I. tocmai datorită faptului că s-a solicitat stabilirea mejdiei dintre proprietăți pe aliniamentul gardului existent pană în anul 2005, respectiv prin includerea în proprietatea lor a întregii fâșii de 2 m, în aceste condiții instanța apreciază că nici în prezenta cauză nu prezintă relevanță faptul că acel contract de închiriere a fost ulterior anulat, atâta timp cat se solicită stabilirea limitei de graniță în aceeași modalitate în care s-a solicitat în dosar nr. 3184/2005 al Judecătoriei Turda, respectiv prin mutarea gardului cu 2 m înspre terenul proprietatea paraților, iar cererea de grănițuire formulată anterior a fost respinsă pentru alte considerente. Având în vedere aceste considerente, instanța a apreciat că este intrunita tripla identitate de parti, obiect si cauza prevăzută de art. 1201
C.civ.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs reclamanta, solicitând în principal casarea hotărârii, respingerea excepției autorității de lucru judecat și pe fond stabilirea mejdiei dintre cele două fonduri potrivit variantei B din expertiza efectuată de exp. V. ezan, iar în subsidiar casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivare se arată că, în mod greșit, a fost admisă excepția fără a se avea în vedere particularitățile unei acțiuni în grănițuire.
Dreptul de a-și grănițui proprietatea este un atribut inerent legal al oricărui proprietar, iar stabilirea unei mejdii în trecut sau respingerea unei acțiuni în grănițuire în trecut nu răpește dreptul proprietarului de a cere din nou grănițuirea dacă situația fondurilor avută în vedere s-a modificat.
Sentința nr. 2232/2006 pronunțată de Judecătoria Turda, menținută prin decizia 1372/R/2006, care a avut la bază existența unui contract de închiriere, nu se mai impune cu autoritate de lucru judecat, întrucât
contractul de închiriere a fost desființat ulterior printr-o altă hotărâre judecătorească și mejdia trebuie să revină la cea existentă în vechime.
Intimații au depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului, întrucât instanța a înțeles corect cauza deoarece terenul nu este proprietatea reclamantei pentru a face o grănițuire.
Prin expertiza făcută se precizează că gardul existent este la jumătatea podului de sub trecerea străzii pe unde curgea apa.
Încercând să construiască un garaj, reclamanta i-a sugerat că acest teren nu îi aparține, ci este al primăriei, deoarece apa și orice pârâu aparțin statului român.
Raportat la obiectul cererii, instanța a dispus recalificarea căii de atac. Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, instanța îl va respinge pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 584 V. C. civil Orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa. Cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate.
În principiu, grănițuirea reprezintă o operațiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietăți vecine menite să apere dreptul de proprietate și se dispune atât în cazul unei inexistențe de delimitări între proprietăți cât și în situația în care astfel de semne exterioare există, dar sunt contestate de părți.
Prin soluționarea cererii, trebuie reconstituit vechiul hotar între proprietățile învecinate, la origine nelitigios și în acest sens trebuie administrate toate probele necesare pentru stabilirea acestui vechi hotar. Și art.560 N.C.C. are în vedere reconstituirea hotarului.
Plecând de la aceste considerente, se poate reține că față de primul dosar, situația de fapt, așa cum acreditează reclamanta, ca urmare a constatării nulității unui contract de închiriere nu s-a modificat iar soluția asupra excepției este corectă.
În dosarul 3184/2005 al Judecătoriei Turda s-a solicitat de reclamantă constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra unui teren în suprafață de 133 mp, care s-ar fi încorporat terenului înscris în CF 3224 C. T., în temeiul accesiunii, întabularea dreptului de proprietate asupra acestei parcele și stabilirea mejdiei dincolo de terenul rezultat ca urmare a accesiunii. Granițuirea s-a solicitat ca urmare a invocării accesiunii și nu pentru motivul inexistenței vreunei delimitări între proprietăți sau a situației în care astfel de semne exterioare există, dar ar fi contestate de părți.
Această cerere a fost respinsă prin sentința 2232/2006, pronunțată de Judecătoria Turda, sentință menținută prin respingerea recursului.
În condițiile în care solicitarea constatării dobândirii dreptului de proprietate prin accesiune naturală imobiliară a fost respinsă, parcela aparținând apelantei a rămas în aceeași formă, iar granița nu putea să aibă altă formă decât cea avută în vedere anterior. Constatându-se că dreptul de proprietate al reclamantei există așa cum este el înscris în CF, fără constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin accesiune, cererea în ansamblu a fost respinsă.
Petitul 3 din cererea de chemare în judecată, obiect al dos. 3184/2005, respectiv stabilirea mejdiei, se justifică doar în condițiile în care se impune stabilirea unei noi granițe ca urmare a dobândirii dreptului de proprietate prin accesiune asupra unui nou teren. Terenul afirmat a fi dobândit prin accesiune naturală imobiliară reprezintă un alt imobil, cu existență de sine stătătoare, diferit de cel anterior înscris în CF 3224 C. T.
. Față de soluția pronunțată în dosarul 3184/2005, în mod corect instanța de fond, în dosarul de față, a interpretat și analizat excepția autorității de lucru judecat.
Ca urmare a respingerii cererii de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin accesiune naturală imobiliară, parcela reclamantei a rămas în aceeași situație, nefiind modificată starea de fapt anterioară.
Nu are relevanță că terenul dintre cele două fonduri care anterior a constituit valea unui pârâu și care, ca urmare a devierii nu are această destinație, (teren inițial închiriat de către autoritatea locală intimaților), nu se mai află în posesia intimaților deoarece s-a pronunțat o hotărâre judecătorească prin care respectivul contract de închiriere a fost declarat nul.
Rezultă așadar că starea de fapt existentă la data introducerii acțiunii dosarului 3184/2005 nu s-a schimbat, iar respingerea acțiunii prin sentința 2232/2006 se impune față de prezenta cauză cu puterea lucrului judecat.
Argumentul cuprins în motivele de apel că stabilirea unei mejdii în trecut sau respingerea unei acțiuni în grănițuire în trecut nu răpește dreptul proprietarului de a cere din nou grănițuirea dacă situația fondurilor avută în vedere s-a modificat nu poate fi primit în cauză raportat la considerenle principiale ale unei acțiuni în grănițuire precum și a faptului că starea de fapt a terenului apelantei nu s-a modificat. De asemenea în prezenta cauză nu s-a afirmat că ar fi existat în trecut o mejdie care în prezent este încălcată.
Concluziile raportului de expertiză invocat de reclamantă și prin care se stabilește mejdia prin vechiul râu nu poate fi primită în condițiile în care nu s-a probat existența vreunui drept de proprietate asupra unei părți din acest teren.
De altfel, chiar prin cererea de chemare în judecată se recunoaște că pe respectivul teren a existat o albie, prin care se scurgea apă industrială, ceea ce denotă că asupra acestui teren reclamanta nu a putut exercita în mod legal vreun drept de proprietate. Prin hotărârea judecătorească anterioară s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că terenul reprezentând albia unui râu face parte din domeniul public, considerente care se impun a fi respectate și în prezentul dosar.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 296 C.pr.civ.va respinge ca nefondat apelul declarat de N. E. împotriva sentinței civile nr. 3787/2012 pronunțată la data de_ în dosarul nr._ al Judecătoriei Turda, pe care o va păstra în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de N. E. împotriva sentinței civile nr. 3787/2012 pronunțată la data de_ în dosarul nr._ al Judecătoriei Turda, pe care o păstrează în întregime.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 22 Mai 2013.
Președinte, Ana-SS
Judecător,
D. T.
Grefier,
L. C.
Red D.T.Dact LM 5ex 23 Mai 2013
Jud fond A. L. Puscașu
L.C.30 Mai 2013
| ← Decizia civilă nr. 241/2013. Grănițuire | Încheierea civilă nr. 115/2013. Grănițuire → |
|---|
