Decizia civilă nr. 289/2013. Grănițuire
| Comentarii |
|
R. IA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
DECIZIA CIVILĂ NR.289/A
Ședința publică din_ Instanța constituită din: PREȘEDINTE: G. B.
J. ECĂTOR: S. T. A. Ana
GREFIER: R. M.
Pe rol este pronunțarea soluției asupra apelurilor declarate de către reclamanta K. N. N., cu domiciliul în B. M. str. M. nr. 11/52 jud.
M. și de către intervenienta SA C. prin împuternicit Ș. G. împotriva sentinței civile 6379 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ (nr. în format vechi 1611/2006), având ca obiect grănițuire.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de_, fiind
consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța în aceeași constituire, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea soluției pentru_ ,_ și_, când a decis următoarele.
T.
Constată că prin sentința civilă nr. 6379 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta K. N. N. în contradictoriu cu pârâții C. F., C. L. și C. M. L., D. M. P. și S. R., Orașul B. S. și s-a stabilit linia de hotar privind terenul reclamantei, conform expertizei efectuate în cauză de expert ing. P. oviciu C. și conform orto-foto planului depus de expert la dosar la data de_, astfel: la est pe aliniamentul punctelor 30 - 31, la sud pe aliniamentul pct. 31 - 7, la vest pe aliniamentul pct. 7 - 4 și la nord pe aliniamentul pct. 4 - 26 - 27 - 28 - 29 - 30.
S-a respins cererea reclamantei privind revendicarea suprafeței de 2877 mp teren, precum și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta Ș. A. C. .
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamanta i-a chemat în judecată pe pârâții C. F., C. L. și C. M. L., D. M. P., S.
R. -Orașul B. S. solicitând obligarea acestora să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 2877 mp teren pe care o dețin din terenul proprietatea ei, identificat în CF 1587 B. S., nr. top. 2258/3/2, dar și stabilirea liniei de hotar între proprietăți.
Reclamanta a arătat că este proprietara tabulară a suprafeței de 6669 mp teren situat în B. S. CF 1587 nr. top 2258/3/2 și în fapt nu reușește să folosească întreaga suprafață. Neexistând în zonă semne vizibile de hotar, dorește să-i fie delimitată proprietatea față de vecini.
Prima instanță a reținut că pârâtul C. F. a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată întrucât nu folosește nici o parcelă din terenul reclamantei, pârâții C. nu s-au opus stabilirii liniei de hotar dintre proprietăți, precizând că nu folosesc din terenul reclamantei, iar pârâtul D. M.
P. a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată în ceea ce privește capătul de cerere privind revendicarea și ca inadmisibilă în ceea ce privește grănițuirea, deoarece nu este mejdaș cu reclamanta.
J. ecătoria a constatat că s-a formulat o cerere de intervenție în interes propriu de către intervenienta Ș. A. C. prin mandatarul Ș. G. Ilie prin care s-a solicitat ca stabilirea liniei de hotar să se facă în funcție de suprafața efectiv folosită de pârâți și rectificarea schițelor topografice care au stat la baza intabulărilor dreptului de proprietate al părților, învederând că este proprietara terenului din partea estică a terenului reclamantei și în nici un caz suprafața de teren care lipsește reclamantei nu se regăsește înspre est.
B. S. a depus întâmpinare arătând că se impune stabilirea liniei de hotar cu precizarea că suprafața de teren care lipsește reclamantei nu se regăsește înspre est, ci înspre vest, spre proprietatea pârâtului C. .
Apoi, analizând probatoriul administrat, prima instanță a reținut că reclamanta K. N. N. este proprietara tabulară a terenului înscris în CF 1587 B. S. nr. topo 2258/3/2 care figurează în CF cu suprafața de 6669 mp. Reclamanta a cumpărat terenul de la S.C. TUROM IMPEX S.R.L., aceasta dobândindu-l, tot prin cumpărare, de la Kovacs Dorel Gheza, care la rândul lui îl dobândise anterior, tot cu titlu oneros, de la defunctul D. M. (antecesorul pârâtului D. M. P. ).
Pârâtul C. F. este proprietarul tabular al terenului de 1600 mp înscris în Cf 2371 B. S. nr. top 2258/3/1, pe care l-a dobândit în 1999 prin cumpărare de la Kovacs Dorel Gheza, care, la rândul său, l-a dobândit de la defunctul D. M. (antecesorul pârâtului D. M. P. ).
Pârâții C. sunt proprietari tabulari ai suprafeței de 5424 mp din CF 2199 B. S. nr. topo 2258/_ /7/2 și 2258/4/4, pe care au dobândit-o tot de la antecesorul pârâtului D. M. P. .
Pârâtul D. M. P. (succesorul defunctului D. M. ) este proprietar tabular asupra terenului de 595 mp din CF 1141 B. S. nr. top 2258/4/2, rămasă de la antecesorul său D. M. .
Intervenienta Ș. A. C. este proprietară tabulară asupra suprafeței de teren din CF 1847 B. S. nr. top 2259/1/1 și 2259/1/3 dobândită prin cumpărare de la numita P. E. care la rândul său a moștenit-o de la defunctul
A., acesta din urmă având intabulat dreptul în baza sentinței civile nr. 2384/2006 a Judecătoriei B. M. .
Analizând situația de carte funciară prima instanță a constatat că toate părțile din prezenta cauză sunt proprietare asupra unor parcele de teren învecinate și a reținut, ca aspect deosebit de important, că proprietatea reclamantei, a pârâților C., C. și D. provine de la un autor comun, defunctul D. M., care nu a avut niciodată teren spre est, pe topograficul 2259, ci doar din topograficul 2258, fapt confirmat și de concluziile expertului.
Intervenienta Ș. A. C. este proprietara unor parcele dezmembrate din topo 2259 care nu au aparținut niciodată defunctului D. M. și astfel diferența de teren care-i lipsește în fapt reclamantei nu se regăsește spre est, pe topograficul 2259, ci spre vest înspre pârâții din cauză. Limita estică a proprietății reclamantei a fost cu certitudine stabilită de expert (fila 173) pe punctele 30 - 31, această limită fiind valabilă indiferent de proprietarul estic al parcelei (fila 78), prima instanță stabilind linia hotarului estic al terenului reclamantei pe aliniamentul punctelor 30 - 31.
Analizând cererea de intervenție în interes propriu prima instanță a apreciat că nu întrunește cerințele art. 49 al. 1 și 2 C. pr. civ., intervenienta neinvocând un drept al său (concurent cu cel al reclamantei), ci doar solicitând a se stabili linia de hotar conform folosinței părților și rectificarea schițelor de dezmembrare. Prima instanță a menționat că a stabilit linia de hotar estică a terenului reclamantei la cererea acesteia, nu a intervenientei și a apreciat că în ceea ce privește rectificarea schițelor de dezmembrare în baza cărora s-a intabulat dreptul părților, intervenienta nu justifică un interes legitim din moment ce dreptul ei este intabulat corect și se află în posesia faptică a terenului cumpărat, motiv pentru care a respins cererea de intervenție în interes propriu.
În ceea ce privește limita nordică și sudică a terenului reclamantei, prima instanță, luând act de concluziile expertului (necontestate de părți), a stabilit-o pe aliniamentul pct. 4 - 26 - 27 - 28 - 29 - 30, respectiv 31 - 7, conform dispozitivului.
Pentru a stabili limita vestică a terenului reclamantei și pentru a analiza și cererea de revendicare prima instanță a analizat, în primul rând, suprafața folosită efectiv de pârâți raportat la suprafețele intabulate și a concluzionat că reclamanta este proprietară asupra suprafeței de 6669 mp, nr. top 2258/3/2, însă folosește în fapt doar 3227 mp, pârâtul C. F. este proprietar asupra suprafeței de 1600 mp nr. top 2258/3/1 și folosește exact 1600 mp, dar din topograficul 2258/2, pârâtul D. M. P. este proprietar tabular asupra 595 mp nr. top 2258/4/2, dar folosește în fapt 2622 mp din topo 2258/2, respectiv cu 2027 mp în plus față de cât i se cuvine și pe alt topografic decât cel asupra căruia este intabulat.
Pârâții C. folosesc cu 85 mp mai mult decât li se cuvine, însă această diferență se înscrie în procentul de sub 2% din suprafața intabulată în
conformitate cu art. 26 lit. a din Ordinul nr. 634/2006 de aprobare a regulamentului de întocmire a documentației cadastrale.
A conchis prima instanță că erorile de identificare își au originea la autorul D. M. (defunct) care în urma înstrăinărilor succesive (către C., C.
, Kovacs) ar fi trebuit să rămână în fapt doar cu 595 mp. Dezmembrările ulterioare au presupus că suprafața cu care părțile figurează în CF corespunde cu suprafața folosită în fapt, presupunere greșită din moment ce D. M. și-a păstrat în fapt folosința asupra 2622 mp, teren în loc de 595 mp cât i se cuveneau după înstrăinările efectuate.
Totodată, a apreciat că reclamanta nu poate exercita cu succes o cerere în revendicare pentru suprafața lipsă deoarece pârâtul D. M. P. nu este mejdaș cu reclamanta, între terenurile lor aflându-se pârâtul C. F., dobânditor cu titlu oneros și de bună credință a suprafeței de 1600 mp teren pe care o folosește în fapt și pe care are edificată casa de locuit. Or, nu se poate imputa pârâtului C. lipsa de suprafață din terenul reclamantei și nici identificările greșite care au pornit de la antecesorul pârâtului D. M. P. .
Prima instanță a considerat relevant și faptul că, deși reclamanta a dobândit prin cumpărare suprafața de 6669 mp nr. top 2258/3/2 din CF 1587 B.
S. și și-a intabulat dreptul, înscrierea în CF nu garantează și întinderea (suprafața) în fapt a terenului cumpărat. Astfel, în conformitate cu art. 32 din Legea 7/1996 rep. efectul de opozabilitate al înscrierilor în CF este inoperant cu privire la suprafața terenurilor, destinația, categoria de folosință etc. Reclamanta, ca și cumpărătoare, trebuia să manifeste diligența necesară și să verifice anterior cumpărării dacă suprafața din CF corespunde cu suprafața de fapt a parcelei cumpărate. În realitate, reclamanta s-a mulțumit cu faptul că vânzătorul i-a prezentat terenul, l-a cumpărat și abia apoi a măsurat suprafața cumpărată, această împrejurare fiind confirmată de însăși reclamantă prin răspunsul la interogatoriu (fila 188).
Prima instanță a apreciat că reclamanta nu poate invoca în justificarea acțiunii necunoașterea legii și, implicit, a faptului că înscrierea în CF nu garantează suprafața faptică. Reclamanta a cumpărat terenul pe riscul său, așa cum se arată în contractul autentic de vânzare-cumpărare (fila 6 dosar), în aceste condiții fiind inadmisibilă acțiunea în revendicare ulterioară cumpărării imobilului îndreptată împotriva pârâților, terți față de contractul de vânzare- cumpărare. Reclamanta avea, eventual, posibilitatea valorificării pretențiilor sale în contradictoriu cu cel de la care a cumpărat terenul, respectiv S.C. TUROM IMPEX S.R.L.
Acțiunea în revendicare este prin definiție acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar. În cauză, reclamanta a dovedit doar că pârâtul D. M. P. folosește cu 2077 mp mai mult decât i s-ar cuveni din parcela topo 2258/2, dar nu și că ea ar fi proprietara acestei suprafețe folosite de pârâtul D. sau asupra suprafețelor folosite de pârâtul C. sau de pârâții C. . Așadar, în mod cert reclamanta nu este în folosința faptică a întregii suprafețe din CF (6669 mp), ci doar a suprafeței de 3227 mp, acest lucru fiindu-i imputabil în primul rând ei însăși, deoarece a cumpărat terenul cu ignorarea prevederilor legale și fără a ține cont de faptul că înscrierea în CF nu garantează suprafața faptică, a cumpărat terenul fără o măsurare prealabilă.
Reclamanta nefăcând dovada că este proprietara suprafețelor folosite de pârâți, capătul de cerere privind revendicarea a fost respins.
În ceea ce privește linia vestică de hotar, prima instanță, având în vedere respingerea capătul de cerere în revendicare, a stabilit linia de hotar pe aliniamentul punctelor 7 - 4 confirmate pe planul de amplasament și delimitare de la fila 173 dosar (corespunzător orto-foto planului de la fila 202 dosar).
Ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 584 C. civ. și ale Legii 7/1996, raportat la considerentele expuse, prima instanță a admis în parte acțiunea reclamantei și a respins cererea de intervenție în interes propriu, compensând cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel intervenienta Ș. A. C. și reclamanta K. N. N. .
Intervenienta Ș. A. C. a solicitat admiterea apelului și schimbarea hotărârii apelate, criticând stabilirea liniei de hotar la est pe aliniamentul punctelor 30-31.
A învederat apelanta că prima instanță nu a ținut cont de faptul că linia de hotar pe aliniamentul punctelor 30-31 va reduce suprafața parcelei cuprinsă în CF 1847 nr.topo 2259/1/1 de 3706 mp a cărei proprietară este.
A mai arătat apelanta intervenientă că proprietatea revendicată de reclamantă provine de la un autor comun al pârâților, defunctul D. M., care nu a avut posesia, folosința si dispoziția asupra terenul aflat la est de limita de proprietate a pârâtului C., ci spre vest, or este inadmisibil ca după vânzare, moștenitorul lui D. M., pârâtul D. M. P. care este proprietar pe suprafața de 595 mp cu nr. top. 2258/4/2 să folosească în fapt 2622 mp.
Intervenienta apelantă a susținut că prin soluția dată de prima instanță nu s-a răspuns solicitării reclamantei cu privire la identificarea suprafeței de 6.669 mp, pentru simplu fapt că aceasta probabil nu există deoarece cumpărătorul nu a identificat suprafața înainte de cumpărare. În fapt a fost informată că terenul pe care îl tranzacționează se află pe numărul topo 2259 din CF 1847, vânzătorul având informații referitoare la faptul că limitele proprietății nu corespund cu cele topografice.
A mai criticat apelanta faptul că prima instanță nu a reținut că semnele de hotar nu au fost modificate, respectiv de faptul că proprietatea ce are ca izvor pe defunctul D. are, conform împrejmuirilor existente, limita estică actuală a proprietății lui C. F. .
Apelanta K. N. N. a solicitat în principal admiterea apelului, desființarea sentinței civile atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar, schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii în tot a acțiunii așa cum a fost formulată și precizată și, pe cale de consecință, obligarea pârâților D. M. P., C. F., C. M. L., C.
să lase în deplină proprietate și liberă posesie reclamantei suprafața de 2877 mp. teren corespunzător nr. topo. 2258/3/2 înscris in C.F. 1587 B. S. și stabilirea liniei de hotar dintre terenul reclamantei si terenurile pârâților, cu respectarea dreptului de proprietate, conform înscrierilor din c.f; cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în ambele instanțe.
În motivarea apelului, apelanta a învederat că la pronunțarea hotărârii (după cum se menționează expres în dispozitiv) prima instanța a avut în vedere
planșa "orto-foto plan" depusă de expert la termenul din_ (cercetarea la fata locului) și, implicit, raportul de expertiza depus pentru termenul din_ .
Or, soluționarea cauzei fără a fi lămurite aspecte importante face ca hotărârea sa fie nelegala atât în ceea ce privește stabilirea liniei de hotar cât și în ceea ce privește revendicarea, cu consecința încălcării dreptului de proprietate al reclamantei -proprietar tabular al suprafeței de 6669 mp teren.
Apelanta a apreciat că era esențial ca expertul să indice exact în lucrarea de expertiză si prin configurare pe schița, care a fost terenul ce a aparținut defunctului D. M., autorul comun de la care provine atât proprietatea reclamantei, cât și a paraților C., C. si D., respectiv dacă terenul folosit de parați (situat la vest) si, respectiv, de reclamantă, corespunde terenului ce a fost proprietatea acestui defunct.
A susținut apelanta K. N. N. că ar fi absolut nelegal a considera că, deși defunctul D. M. a înțeles a-și înstrăina terenul ce 1-a avut in proprietate prin acte cu titlu oneros, reclamantei, ca și cumpărător, să-i fie încălcat dreptul de proprietate, iar succesorul D. M. P. să-i poată opune dobânditorului K. un drept de proprietate asupra unui teren ce a ieșit din patrimoniul antecesorului său - defunctul D. M. . Chiar dacă s-ar regăsi situația unei identificări topografice greșite sub aspectul amplasamentului parcelelor, aceasta împrejurare nu poate constitui un temei al dobândirii unui alt drept de proprietate de către pârâți, care sa contravină situației juridice ce- si are izvorul in convențiile încheiate de (defunctul) D. M. .
Prima instanța a omis că lucrarea de expertiză nu precizează care este întinderea suprafețelor indicate pe planul de amplasament și delimitare, întocmit de dl. expert P. oviciu C. (raportul din_ ), între punctele 9-10- 20-24-25-7-8-32-9 si nu are în atenție la calculul suprafețelor părților litigante si aceasta parte de teren. Topograficul 2258/2 inscris in C.F. 66 B. S., in suprafața de 15.883 mp (din care au rezultat si parcelele părților, prin dezmembrări ulterioare) este configurat pe planul de amplasament si delimitare (si pe planșa orto-foto plan) intre punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-1/raportul de expertiza din_ .
Potrivit reținerilor expertului, din parcela 2258/2 pârâții C. folosesc parcela in suprafața de 5509 mp dintre punctele 21-2-3-17-18-19-20-10-21, paratul D. M. P. folosește suprafața de 2622 mp intre punctele 3-23-24-20- 19-18-17-3, paratul C. F. folosește parcela delimitată de punctele 23-4-25- 24-23, dar nu se face nici o mențiune cu privire la terenul de după gard, între punctele 9-10-20-24-25-7-8-32-9, deși în situația reclamantei K. expertul are in atenție la calculul suprafeței folosite din topo 2258/2 si aceasta suprafața de după gard - intre punctele 31-7.
Prima instanță nu a lămurit cauzei dacă se mai poate reține sau nu diferența de sub 2% regăsită între suprafața înscrisa in C.F. 2199 B. S. (5424 mp) si suprafața pe care pârâții C. o folosesc din topo 2258/2.
Lucrarea de expertiza nu configurează linia de hotar cu respectarea dreptului de proprietate al reclamantei, raportat la suprafața cumpărata potrivit înscrierilor din cartea funciara si cu raportare totodată la drepturile de proprietate ale pârâților, conform înscrierilor din c.f.
Nu numai că prima instanță a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii, în condițiile în care a nesocotit dreptul de proprietate al reclamantei, dar, mai mult, respingerea acțiunii in pofida considerentelor din hotărâre, conduc si la concluzia ca sentința cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii.
În aceste sens, a arătat apelanta, cu toate că prima instanță reține că reclamanta este proprietara suprafeței de 6669 mp nr. topo. 2258/3/2 din care folosește doar 3227 mp, cu toate că identifică diferența precizând ca aceasta - 2877 mp se regăsește înspre vest, cu toate că reține în mod explicit; "este clar deci că diferența de teren lipsa se află înspre vest și în mare parte la paratul D.
P. " pârât care este succesor al defunctului D. M. și căruia în calitate de succesor cu titlu universal, îi sunt opozabile actele încheiate de antecesorul său - defunctul D. M. ";, prima instanța respinge acțiunea pe considerentul ca
D. M. P. nu este vecin cu terenul pe care îl folosește exclusiv reclamanta. Situația este similara si in ceea ce privește pârâții C., care folosesc teren din terenul cumpărat de K. N. N. de la S.C. "TUROMIMPEX" S.R.L., ce 1-a dobândit de la Kovacs Dorel Gheza, care la rându-i l-a dobândit de la D. M., prin act cu titlu oneros.
Apelanta a mai arătat că buna sa credință în calitate de cumpărătoare se prezumă în condițiile art. 1899 Cod civil, iar în altă ordine de idei, terenul cumpărat, provenit prin vânzări succesive de la defunctul D. M., există în realitate, fiind doar in prezenta unei erori de identificare. Suprafața de teren cumpărata - 2877 mp si pe care reclamanta nu o poseda se regăsește si este folosita de un neproprietar, în cea mai mare parte de succesorul defunctului D.
M., pârâtul D. M. P. . Așa deci, în mod nefondat argumentează prima instanța respingerea acțiunii pe considerentul ca înscrierea de c.f. este inoperanta sub aspectul suprafeței terenului sau că reclamanta ar fi trebuit să verifice terenul. Sub acest din urma aspect nici proprietarul Covai F. nu a făcut verificări, întrucât nici terenul acestuia nu este corespunzător amplasamentului din ridicarea topo. de la cumpărare, cum nici terenul pârâților
C. nu este corespunzător.
Riscul la care face referire prima instanță nu se poate reține atât timp cât obiect al contractului îl reprezenta 6669 mp, iar, cu excepția suprafeței afectate de accesiunea albiei râului S. ar -pentru care sunt operante dispozițiile art. 502 Cod civ., si de suprafața ocupata de drumul public DN 18, diferența din acest teren se afla in posesia, în principal, a pârâtului D. M., deci nu se poate discuta de o evicțiune.
Apelanta a susținut că prima instanță a argumentat pe motive ce sunt străine de natura pricinii, atât timp cât a analizat caracterul legal si temeinic al acțiunii prin prisma inclusiv a analizării contractului de vânzare-cumpărare al reclamantei, deși nu a fost investită si cu privire la analizarea valabilității acestui contract.
Apelanta K. N. N. a susținut că a dovedit ca a cumpărat de la
S.C. "TUROM IMPEX" S.R.L., iar analizând mai departe, în sens invers, finalmente, dreptul a fost transferat de antecesorul D. M. și atunci este indiscutabil că în mod greșit a apreciat prima instanță apreciază că nu s-a făcut
proba dreptului de proprietate al acesteia in contradictoriu cu paratul D.
P. .
A mai criticat apelanta K. N. N. stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea sa și proprietatea învecinată la est, pe aliniamentul punctelor 30- 31, fără a se pronunța în contradictoriu și cu pârâta Ș. A. C. .
Prin hotărâre, instanța a respins cererea de intereventie in interes propriu prin care Ș. A. C. a solicitat inclusiv stabilirea liniei de hotar fata de proprietatea ei, făcând mențiune în considerentele sentinței că stabilește linia de hotar la est, la cererea reclamantei, raportat la precizarea de acțiune. Cu toate acestea, deși în acest mod Ș. A. C. ar fi dobândit calitatea de pârât în cauză, prima instanță nu a analizat fondul cauzei, nepronunțându-se în contradictoriu și cu aceasta.
Intimații C. L. și C. M. L. au solicitat respingerea apelului declarat de reclamantă ca neîntemeiat.
În ședința publică din data de_ instanța de apel a dispus suspendarea judecății prezentului dosar până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în rectificare de carte funciară înregistrată de reclamanta apelantă K.
N. pe rolul Judecătoriei B. M. sub nr._, apreciind că soluția acțiunii în grănițuire și revendicare depinde de soluția ce se va pronunța în dosarul menționat.
Totodată, intimatul C. F. a învederat instanței că prin căsătorie a dobândit numele de familie "M. ";.
La data de_ cauza a fost repusă pe rol, sentința civilă nr. 3045/_ pronunțată în dosar nr._ devenind irevocabilă la data de_ .
Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate de apelantele Ș. A. C. și K. N. N., T. a reținut următoarele:
Apelanta K. N. N. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren situat în B. S., str. C. nr. 44 a cărui grănițuire a solicitat- o prin vânzare cumpărare, în baza contractului autentificat sub nr. 1425/28 aprilie 2005 de BNP Vladimir Mircea Bal încheiat cu vânzătoarea SC Turom Impex SRL.
Potrivit acestui contract, apelanta K. N. N. a cumpărat imobilul în natură teren intravilan în suprafață de 6669 mp situat în B. S., înscris în CF 1587 B. S. nr. top. 2258/3/2.
Prin acțiunea formulată în prezentul dosar, inițial doar în contradictoriu cu proprietarii învecinați pe partea dreaptă și stângă: C. ( M. ) F., respectiv Orașul B. S., reclamanta apelantă arăta că între proprietatea sa și vecinul C. F. există un gard provizoriu, iar pe partea cealaltă nu există semne vizibile de hotar și dorința sa de a-și împrejmui terenul a determinat neînțelegeri între părți.
Cu ocazia realizării lucrării de expertiză topografică încuviințată în cauză (f.34-38 dosar fond), s-a constatat că parcela cumpărată de apelantă având nr. topografic 2258/3/2 nu are o suprafață de 6669 mp așa cum menționează contractul de vânzare-cumpărare și cum figurează în CF 1587 B.
S., ci doar de 3227 mp.
Expertul tehnic judiciar a explicat că suprafața totală a nr. top. 2258/2 din care provin, prin dezmembrări succesive, parcelele învecinate ale
reclamatei K. N. N. (nr. top. 2258/3/2) și ale pârâtului C. (M. )
F. (nr. top. 2258/3/1), a suportat modificări prin regularizarea râului Săsar, iar schițele de dezmembrarea nu au ținut seama de acest factor, producându-se diminuarea suprafeței parcelei cu nr. top. 2258/3/2 care a fost ultima dezmembrată.
Date fiind aceste concluzii ale expertului judiciar reiterate și în completarea raportului de expertiză din_ (f.77-84)reclamanta apelantă și- a precizat și completat acțiunea, chemându-i în judecată pe pârâții D. M. P.
, C. L. și C. M. L., care, deși nu sunt vecini ai imobilului apelantei identificat cu nr. top. 2258/3/2, sunt proprietari ai unor parcele care provin din aceeași parcelă mamă cu nr. top. 2258/2, dezlipite anterior parcelei apelantei.
Apoi, nemulțumită de împrejurarea că parcela sa nr. top. 2258/3/2 are doar 3227 mp, iar nu 6669 mp cum menționează cartea funciară și titlul ei de proprietate și raportându-se la aceste concluzii ale expertului tehnic judiciar, apelanta K. N. N. a formulat o acțiune de rectificare a înscrierilor de carte funciară solicitând rectificarea CF 2199 B. S., CF 1141 B. S., CF 2371 B. S. și CF 1587 B. S. și, pe cale de consecință, reînscrierea sa în cartea funciară ca proprietară asupra a trei parcele: una în suprafață de 2370 mp situată între vecinii: C. L. și C. M. L. la V, D. M. P. și DN 18 la S, C. F. -E, Râul Săsar -N, alta în suprafață de 4141 mp situată între vecinii: C. F. -V, DN 18 la S, S. R. la E și Râul Săsar -N și o a treia în suprafață de 158 mp, cu configurația unei fâșii înguste așezate de-a lungul DN 18, între Dn 18 și corpul 1 al familiei C. .
Prin sentința civilă nr. 3045/_ pronunțată în dosar nr._, rămasă irevocabilă, acțiunea reclamantei apelante în rectificarea înscrierilor din CF 2199 B. S., CF 1141 B. S., CF 2371 B. S. și CF 1587 B. S. a
fost respinsă, instanțele reținând, în esență, că apelanta a cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare autentic nr. 1425/2005 încheiat cu vânzătoarea SC Turom Impex SRL o singură parcelă, iar nu trei parcele distincte, situate în locuri diferite.
Ca atare, proprietatea apelantei ce constituie obiectul prezentei acțiuni în grănițuire și revendicare o constituie imobilul situat în B. S. str. C. nr. 44 înscris în CF 1587 cu nr. topografic 2258/3/2, învecinat la nord de râul Săsar, la est de parcela cu nr. top. 2259/1, la sud de D.N. 18 și la vest de parcela cu nr. top. 2258/3/1, proprietatea pârâtului intimat C. ( M. ) F. .
În privința liniei de hotar din partea vestică a parcelei apelantei, T. constată că în mod corect a fost stabilită de prima instanță pe aliniamentul 7-4 evidențiat în raportul de expertiză tehnică întocmit de expert la data de_, în planul de amplasament și delimitare-anexă acestui raport (f.168-178) și în orto-foto planul depus la dosar la data de_ (f.202), acest aliniament fiind marcat în teren de gardul existent și reprezentând linia de demarcație dintre nr. topografice 2258/3/1 și 2258/3/2.
Trebuie menționat că atât parcela apelantei cu nr. top. 2258/3/2,cât și parcela cu nr. top. 2258/3/1 au aparținut inițial unui singur proprietar. Astfel, conform înscrierilor din CF 1587 B. S., imobilul cu nr. top. 2258/3 care s-a împărțit în cele două parcele menționate, i-a aparținut din 1961 numitului D.
M., antecesorul pârâtului D. M. P. .
În 1997 D. M. i-a vândut întreg imobilul cu nr. top. 2258/3 în suprafață de 8269 mp numitului Kovacs Dorel Gheza, prin contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 3476/1997, care și-a notat în CF o casă de locuit pe terenul cumpărat.
În februarie 1999 Kovacs Dorel Gheza și-a parcelat prin voință proprie terenul cu nr. top. 2258/3 în două părți: una de 1600 mp cu nr. top. nou 2258/3/1 și cealaltă de 6669 mp cu nr. top. nou 2258/3/2, conform schiței de dezmembrare nr. 548/_ (f. 177) și apoi i-a vândut pârâtului intimat M. (C. ) F. parcela cu nr. top. 2258/3/1, respectiv terenul în suprafață de 1600 mp și construcția casă de locuit edificată pe acesta prin contractul de vânzare- cumpărare autentic nr. 1026/_ .
Ulterior, prin contractului de vânzare-cumpărare autentic nr. 980/2003, Kovacs Dorel Gheza a vândut și cealaltă parcelă, nr. top. 2258/_ mp numitei SC Turom Impex SRL.
Așadar, linia de hotar dintre cele două parcele noi: 2258/3/1 și 2258/3/2 a fost stabilită exclusiv prin voința proprietarului Kovacs Dorel Gheza cu ocazia parcelării, iar cum hotărârea de grănițuire are caracter declarativ, iar nu constitutiv de drepturi, linia de hotar dintre proprietățile limitrofe nu poate fi alta decât cea existentă la data generării situației de vecinătate.
În ce privește limita estică a imobilului apelantei, în mod corect a reținut prima instanță că aceasta este reprezentată de linia de demarcație dintre topograficele nr.2258/3/2 și nr.2259/1, cât timp, așa cum a învederat însăși apelanta în cererea introductivă, nu a existat o linie de hotar fixată prin semne externe și vizibile, iar C.F. 1578 B. S. și titlul de proprietate al apelantei(contractul de vânzare-cumpărare autentic nr. 1425/2005) dovedesc dreptul de proprietate al acesteia doar asupra parcelei cu nr. top. 2258/3/2.
Limita sudică este marcată de un semn de hotar natural, respectiv de cursul râului Săsar, iar limita nordică de DN 18, aceste hotare nefiind, de altfel, contestate.
Împrejurarea că între aceste hotare recunoscute de prima instanță, terenul proprietate a apelantei are doar 3227 mp, în loc de 6669 mp cum menționează cartea funciară și contractul de vânzare-cumpărare autentic nr. 1425/2005 este nu poate conduce la modificarea liniilor de graniță dintre proprietățile învecinate, pentru că, după cum s-a arătat, într-o acțiune în grănițuire instanța reconstituie hotarul dintre proprietăți, nu îl constituie astfel încât să complinească lipsa de suprafață a uneia sau alteia din părți.
Pe de altă parte, la interogatoriul luat apelantei la data de_, aceasta a recunoscut că la momentul cumpărării terenului i s-au arătat limitele lui, dar nu a fost măsurat, măsurătoarea fiind realizată ulterior cumpărării.
Astfel, din lipsă de diligență, la momentul realizării acordului de voință materializat în contractul de vânzare-cumpărare autentic nr. 1425/2005, apelanta a contractat cu privire la un teren a cărui suprafață nu o cunoștea decât pe baza cărții funciare, or, așa cum corect a reținut prima instanță, efectul de opozabilitate al înscrierilor din cartea funciară este inoperant cu referire la suprafața terenurilor.
Lipsa suprafeței menționate în contract nu se poate complini prin modificarea limitelor terenului cumpărat, așa cum pretinde apelanta prin
prezentul apel, iar o eventuală garanție pentru evicțiune este extranee obiectului litigiului astfel cum a fost acesta determinat de reclamantă prin acțiunea introductivă.
Față de considerentele ce preced, T. apreciază că sunt nefondate criticile apelantei referitoare atât la limitele de hotar ale proprietății sale stabilite de prima instanță, cât și la soluția dată acțiunii în revendicare, în condițiile în care reclamanta nu a dovedit că vreunul dintre pârâții intimați folosește parte din terenul cu nr. top. 2258/3/2 pe care îl deține în proprietate.
Așadar, este lipsită de relevanță împrejurarea că intimații D. M. P. ,
C. L. și C. M. L. dețin suprafețe de teren mai mari decât cele pe care sunt intabulați, cât timp aceste suprafețe excedentare nu fac parte din parcela apelantei cu nr. topografic 2258/3/2 înscrisă în CF. 1587 B. S. .
Apelanta a mai criticat faptul că prima instanță a stabilit linia de hotar dintre proprietatea sa și proprietatea învecinată la est, pe aliniamentul punctelor 30-31, fără a se pronunța în contradictoriu cu pârâta Ș. A. C., însă T. constată că reclamanta apelantă nu formulat o cerere de chemare în judecată a acestei persoane, pentru ca ea să dobândească calitate procesuală de pârât.
Numita Ș. A. C. a formulat o cerere de intervenție în interes propriu la data de_ solicitând stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea ei înscrisă în C.F. 1847 B. S. nr. top. 2259/1/1 și cea a reclamantei, cerere față de care reclamanta și-a exprimat poziția în sensul admiterii la termenul de judecată din data de_ .
Or, cât timp reclamanta nu a formulat pretenții proprii împotriva numitei Ș. A. C., prima instanță s-a pronunțat în limitele în care a fost investită prin cererea introductivă și precizările ulterioare.
Față de considerentele ce preced, T. apreciază că apelul reclamantei
K. N. N. este neîntemeiat și, în consecință, îl va respinge.
În ce privește apelul intervenientei în interes propriu Ș. A. C., tribunalul consideră că este parțial fondat, în condițiile în care intervenienta a dovedit că este proprietara parcelei cu nr. topografic 2259/1/1 limitrofă parcelei reclamantei cu nr. topografic 2258/3/2.
Astfel, la data formulării acțiunii în grănițuire și revendicare de către reclamanta K. N. N. ,_, S. R. era proprietarul tabular al parcelei cu nr. topografic 2259/1/1 din imediata vecinătate a imobilului reclamantei, fiind, ca atare, chemat în judecată.
Ulterior, potrivit înscrierii de sub B9 din CF 1847 B. S., dreptul de proprietate al S. ui R. asupra imobilelor cu nr. top. 2259/1/1 și 2259/1/3 a fost radiat în baza sentinței civile nr. 2384/2006 a Judecătoriei B. M., reînscriindu-se în favoarea proprietarului anterior, P. A. .
Dreptul de proprietate al numitului P. A. a fost transmis prin succesiune numitei P. E. care, la rândul ei, l-a transmis intervenientei Ș. A.
C. prin contractul de vânzare cumpărare autentic nr. 3392/2006.
La data de_ intervenienta și-a intabulat în CF 1847 B. S. dreptul de proprietate asupra imobilelor cu nr. top. 2259/1/1 și 2259/1/3 și ulterior a intervenit în prezentul proces solicitând stabilirea liniei de hotar între proprietatea sa și cea a reclamantei.
În aceste condiții, în mod greșit a reținut prima instanță că cererea de intervenție în interes propriu nu întrunește cerințele art. 49 al. 1 și 2 C. pr. civ., întrucât intervenienta nu a invocat un drept al său, dreptul invocat de intervenientă fiind tocmai cel consacrat de art. 584 cod civil potrivit căruia orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa.
Linia de hotar dintre cele două parcele învecinate cu nr. topografic 2259/1/1 înscrisă în CF 1847 B. S. și nr. topografic 2258/3/2 CF 1587 B. S. coincide cu limita estică a terenului reclamantei apelante K. N. N. așa cum a fost stabilită de prima instanță, pe aliniamentul punctelor 30 - 31.
Temeinicia stabilirii liniei de hotar pe acest traseu marcat de punctele 30- 31 rezultă din analiza actelor juridice de dobândire a dreptului de proprietate de către cele două părți și de schițele de dezmembrare a imobilelor care au stat la baza intabulării dreptului de proprietate al acestora, respectiv nr. 548/_ (f.83) și 2212/_ coroborate cu harta cadastrală 1:2880 și cu concluziile raportului de expertiză topografică întocmit în cauză care au evidențiat faptul că aliniamentul 30-31 reprezintă linia despărțitoare dintre nr. top. topografic 2259/1/1 înscris în CF 1847 B. S. în proprietatea intervenientei Ș. A. C. și nr. topografic 2258/3/2 din CF 1587 B. S. proprietatea reclamantei K. N.
N. .
Celelalte alegații ale apelantei Ș. A. C. referitoare la suprafața deținută de intimatul D. M. P., la împrejurarea că proprietatea revendicată de reclamanta K. N. N. și proprietățile celorlalți intimați provin de la un autor comun sunt lipsite de relevanță, câtă vreme acțiunea reclamantei în revendicare a fost respinsă de prima instanță, iar hotarul estic al proprietății reclamantei a fost corect stabilit la limita nr. topografic 2258/3/2, respectiv la limita fostului nr. topografic 2258/2 din care a rezultat în urma dezmembrărilor succesive.
Față de considerentele expuse, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă,
T. va admite în parte apelul declarat de apelanta Ș. A. C. împotriva sentinței civile nr. 6379 din_ pronunțate de Judecătoria Baia Mare pe care o va schimbă parțial, în sensul că va stabili linia de hotar dintre terenul proprietatea intervenientei Ș. A. C. înscris în CF 1847 B. S. cu nr. top 2259/1/1 și terenul proprietatea reclamantei K. N. N. înscris în C.F. 1587 B. S. cu nr. top. 2258/3/2, pe aliniamentul marcat de punctele 30 - 31 în orto-foto planul din data de_ și în planul de amplasament și delimitare aferent raportului de expertiză din data de_ întocmite de expert ing. P. oviciu C. .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite în parte apelul declarat de apelanta Ș. A. C. cu domiciliul în B. S., str. A. I. nr. 8, prin împuternicit Ș. G., împotriva sentinței civile nr. 6379 din_ pronunțate de Judecătoria Baia Mare pe care o schimbă în parte în sensul că:
Admite în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta Ș. A. C. în contradictoriu cu reclamanta K.
N. N., cu domiciliul în B. M., str. M. nr. 11/52 și cu pârâții M.
F., domiciliat în B. S., str. C. nr. 44, C. L. și C. M. L., domiciliați în B. S., str. C. nr. 46C, D. M. P., domiciliat în B. S., str. C. nr. 46 și S. R. -Orașul B. S. și, în consecință:
Stabilește linia de hotar dintre terenul proprietatea intervenientei Ș. A.
C. înscris în CF 1847 B. S. cu nr. top 2259/1/1 și terenul proprietatea reclamantei K. N. N. înscris în C.F. 1587 B. S. cu nr. top. 2258/3/2, pe aliniamentul marcat de punctele 30 - 31 în orto-foto planul din data de_ și în planul de amplasament și delimitare aferent raportului de expertiză din data de_ întocmite de expert ing. P. oviciu C. .
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Respinge apelul declarat de apelanta K. N. N. împotriva sentinței civile nr. 6379 din_ pronunțate de Judecătoria Baia Mare, ca neîntemeiat.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE | J. ECĂTOR | GREFIER | |||
G. B. | S. | T. | A. Ana R. | M. |
Red./tehnored./G.B./_ / 9ex. Red./J. ecător la fond:W. D.
| ← Decizia civilă nr. 191/2013. Grănițuire | Decizia civilă nr. 506/2013. Grănițuire → |
|---|
