Decizia civilă nr. 260/2013. Plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. _

Date cu caracter personal Nr. operator: 2516

DECIZIA CIVILĂ NR. 260/2013

Ședința publică de la 19 Decembrie 2013

Completul compus din:

Președinte: I. D. -D. Judecător M. K. Grefier E. C. P.

S-a luat în examinare apelul declarat de intimata D.

G.

de

Administrare a DP Z., cu sediul în municipiul Z.

, B-dul M.

V.

l

nr. 68, județul Sălaj, împotriva sentinței civile nr. 2250 din 17 septembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta apelantei

D. G. de Administrare a DP Z. - consilier juridic A. S., lipsă fiind intimatul M. R. C. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reprezentanta apelantei depune la dosar împuternicire avocațială - fila 11 și arată că nu are alte cereri.

Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra apelului declarat.

Reprezentanta apelantei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat cu motivele expuse în memoriul de apel.

Instanța în raport cu obiectul cererii și a actelor de la dosar reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Prin sentința civilă nr. 2250/_ A Judecătoriei Z. a fost admisă plângerea petentului M. R. C. și s-a dispus anularea procesului verbal de contravenție seria PSJ nr. 31355/_ încheiat de D. G. de A. D.

P., prin care petentul a fost sancționat cu amendă de 50 lei, reținându-se în sarcina acestuia ca în data de_, ora 10.14 a parcat în parcarea din Piața Unirii fără a deține tichet sau abonament valabil, faptă prevăzută de art. 45 alin. 2 din HCLȘ nr. 53/2012.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, prima instanță a reținut că petentul a înstrăinat autoturismul din litigiu prin contractul de vânzare cumpărare

1

încheiat cu C. Alin C. în data de_, cu peste 4 ani anterior de constatarea săvârșirii faptei contravenționale.

Ulterior înstrăinării, părțile nu au mai îndeplinit formalitățile de transcriere ale autoturismului, drept pentru care, petentul M. R. C., a cerut constatarea transferului dreptului de proprietate prin hotărâre judecătorească, hotărâre pronunțată în ședința publică din_, și rămasă definitivă prin nerecurare.

S-a apreciat că, din probele depuse la dosar se dovedește faptul reținut în procesul verbal de contravenție, și anume parcarea unui autoturism pe domeniul public, fără a achita taxa de parcare, precum și respectarea procedurilor de identificare și sancționare a proprietarului acestuia de către autorități, care, în lipsa îndeplinirii formalităților de opozabilitate, s-au îndreptat împotriva proprietarului din evidentele autorităților.

Pe de altă parte, instanța are în vedere și circumstanțele speciale ale situației, când, chiar dacă înstrăinarea nu a fost urmată de îndeplinirea formalităților de radiere și reînmatriculare, înstrăinătorul a uzat de mijloacele legale pentru a face să se constate încetarea calității sale de proprietar asupra autoturismului respectiv și transferul acestui drept către cumpărător.

S-a reținut că nu s-a făcut dovada că la data de_ fostul proprietar este cel care a parcat pe domeniul public fără a deține loc de parcare, lipsind astfel vinovăția cerută de prevederile OG 2/2001.

Împotriva acestei sentințe intimata D. G. de Administrare a D.

  1. a declarat apel, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței și judecând admiterea apelului.

    În motivarea apelului se arată că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ a făcut obiectul unui contract de vânzare - cumpărare pe care l-a încheiat cu numitul C. Alin C. la data de_ care nu și-a respectat obligația de transcriere a autoturismului pe numele său, în termen de 30 de zile, motiv pentru care a înaintat prezenta plângere.

    Consideră că petentul ar fi trebuit să facă proba susținerilor sale în ceea ce privește proprietatea mașinii, prezentând un Certificat de radiere, singurul act, în opinia apelantei, care are opozabilitate față de terți.

    Petentul nu a uzat de toate posibilitățile conferite de legislația în vigoare pentru a radia autoturismul.

    1. ul este nefondat pentru următoarele:

A. anta susține că petentul nu a prezentat un certificat de radiere și nu a uzat de toate posibilitățile conferite de lege pentru a radia autoturismul.

Cu privire la acest aspect, tribunalul apreciază că în mod judicios a concluzionat prima instanță că procesul verbal de contravenție este netemeinic. Astfel agentul constatator nu a perceput prin propriile simțuri faptul că altul a fost conducătorul auto care a staționat cu nr. de înmatriculare_ fără a deține tichet sau abonament de parcare valabil, ci s-a bazat pe prezumția că proprietarul acelui autoturism este și utilizatorul lui.

Or, în cursul procesului petentul a prezentat probe de natură să răstoarne această prezumție, din contractul de vânzare - cumpărare coroborat cu sentința civilă nr. 124/2010 a Judecătoriei Z. prin care s-a dispus transcrierea autoturismului pe cumpărător, rezultând că petentul a înstrăinat și predat autovehiculul în data de_ .

2

Întrucât legea cu impune drept condiție ad validitatem încheierea în formă scrisă a contractului de vânzare cumpărare a unui autovehicul și nici înregistrarea acestuia la autoritatea competentă, iar față de terți dovada contractului se poate face prin orice mijloc de probă, se poate concluziona că la data săvârșirii contravenției petentul nu mai deținea în proprietate autoturismul cu nr. de înmatriculare SJ - 33 - XRX și nu se poate imputa petentului că nu posedă certificat de radiere, acesta făcând toate demersurile chiar și pe cale judecătorească să obțină transcrierea dreptului de proprietate.

Reținând și faptul că, potrivit jurisprudenței CEDO, instanțele interne trebuie să fie în măsură să confirme procesul verbal de contravenție în cadrul unei proceduri care să respecte principiul contradictorialității și pe baza probelor a apreciate ca fiind concludente și suficiente, doar astfel fiind exclusă apariția arbitrariului (cauza Neață c/a României), urmează că nu s-a dovedit că petentul este persoana care a săvârșit fapta contravențională reținută în procesul verbal contestat.

Pentru aceste considerente tribunalul apreciază că soluția primei instanțe este una legală și temeinică astfel că în baza art. 480 Cod procedură civilă, urmează a se respinge apelul ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele L E G I I,

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul declarat de intimata D. G. de Administrare a DP Z., împotriva sentinței civile nr. 2250 din_ a Judecătoriei Z. .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

Președinte, Judecător, Grefier,

I. D. D. K. M. C. P. E.

Red. KM/_ / dact. ECP/_ /4 ex/ jud. fond Cotîrlă M. Comunicat 2 ex._

Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.

3

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 260/2013. Plângere contravențională