Decizia civilă nr. 875/2013. Plângere contravențională
| Comentarii |
|
ROMANIA TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date 2516
DECIZIA CIVILĂ Nr.875
Ședința publică din 17 septembrie 2013 Completul constituit din:
Președinte: C. N. C., judecător Judecător: DP, vicepreședinte tribunal Judecător: H. I. - D.
Grefier: H. V.
S-a luat în examinare recursul declarat de petenta S. I. S.R.L O., cu sediul în O., str. C. ului, nr. 197, Jud. Bihor, împotriva Sentinței civile nr. 949 din 27 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Zalău, în dos. nr._, având ca obiect, plângere contravenționala H.G. 69/2012.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că pricina se află la primul termen de judecată, recursul este motivat și semnat, iar potrivit disp. art. 15 lit. i din Legea 146/1997, prezenta cauză este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Verificând potrivit dispozițiilor art. 1591Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă să judece prezenta cauză.
În baza înscrisurilor existente la dosar, reținând și poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei și în lipsă, conf. art. 242 Cod procedură civilă, instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Deliberând, reține că:
Prin Sentința civilă nr. 949/_ a Judecătoriei Z. s-a respins ca nefondată plângerea contravențională formulată de petenta SC I. SRL, în contradictoriu cu intimatul M. T. și Infrasctructurii - I. de S. pentru C. în T. R. -I.S. T.R B., împotriva procesului-verbal de contravenție seria I. nr. 63313 din_ întocmit de intimat.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor seria I. nr. 63313 din data de_, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 8.000 lei. S-a reținut că în data de_ nu a fost respectate de către conducătorul auto prevederile licenței de traseu ale graficului de circulație, în sensul că a circulat cu un avans de 1 oră și 24 minute, respective a ajuns în Z. la ora 09.02, în loc de 10.26, nerespectând astfel graficul de circulație al licenței de traseu seria LT nr. 01. .
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului- verbal seria I. nr. 63313 din data de_, prima instanță a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Fapta este descrisă conținând suficiente elemente pentru a verifica existența acesteia.
Sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a constatat că se face dovada săvârșirii faptei contravenționale de către petentă.
Potrivit art.4 pct. 10 din HG 69/2012, constituie contravenție, nerespectarea de către conducătorul auto a prevederilor licenței de traseu, ale graficului de circulație și/sau ale autorizației de transport internațional.
Potrivit art. 7 alin 1, contravențiile prevăzute la art. 4 se sancționează cu amendă de la 8.000 lei la 12.000 lei.
Petenta nu a făcut dovada intervenirii unui eveniment obiectiv care a împiedicat-o să respecte graficul de circulație depus în copie la fila 17 din dosar, astfel încât, instanța a reținut faptul că în mod corect s-a reținut în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art.4 pct. 10 din HG 69/2012. Faptul că data la care a avut loc controlul a fost într-o zi de sâmbătă, nu dispensează petenta de obligația de a respecta graficul de circulație.
Mai mult martorul Iepure I., pasager la data efectuării controlului, a declarat faptul că pe traseul cuprins între localitățile Șimleul Silvaniei și Z., conducătorul auto nu a oprit în nicio stație, iar ora la care autobuzul a ajuns la intrare în Z., fiind oprit în trafic a fost în jur de 09.30(f.29,30).
Se confirmă așadar, starea de fapt reținută în procesul verbal de contravenție seria I. nr. 63313 din data de_ .
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentei, instanța a apreciat că agentul constatator a făcut o justă individualizare a sancțiunii, aplicând petentei amenda în cuantumul minim prevăzut de textul sancționator.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petenta SC I. SRL O., solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii plângerii și, în principal, anularea procesului-verbal de contravenție, iar în subsidiar, modificarea acestuia în sensul înlocuirii amenzii cu avertismentul.
În motivare, se arată că hotărârea primei instanțe este nelegală, fiind pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii. Astfel, în cuprinsul procesului-verbal nu este indicat cu exactitate locul săvârșirii contravenției, respectiv este indicată doar localitatea Z., fără individualizarea în concret a locului, de exemplu prin arătarea străzii. În realitate, locul constatării contravenției a fost la intrarea în localitatea Z. . Potrivit graficului de circulație al licenței de traseu seria LT nr.1. emisă de ARR Bihor, punctul la care petenta trebuia să respecte ora stabilită, respectiv 10,26, era Autogara Tora Trans SRL. În situația în care agentul constatator ar fi efectuat controlul în punctul terminus, respectiv Autogara Z., diferența față de grafic și ora respectivă nu ar fi existat sau aceasta ar fi fost infimă.
Pe de altă parte, verificarea graficului poate fi efectuată doar în stațiile indicate în cuprinsul acestuia și nicidecum în locurile în care graficul orar nu este stabilit.
Chiar dacă la autogara Z. ar fi existat o oarecare diferență față de graficul de traseu, aceasta s-a datorat faptului că, în acea dată, fiind o zi nelucrătoare, pe
ruta O. -Z. traficul a fost extrem de fluent, fapt care a determinat o modificare obiectivă a orelor stabilite.
Referitor la solicitarea formulată în subsidiar, de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertismentul, recurenta arată că nu a mai fost sancționată contravențional în temeiul HG 69/2012, iar interesele pasagerilor nu au fost încălcate, diferența dintre ora ajungerii la destinație și graficul de traseu datorându- se traficului liber din acea zi nelucrătoare.
În drept, au fost invocate prevederile art. 304 pct.9 C.pr.civ.
Intimatul I. de S. pentru C. în T. R. -I.S. T.R B. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală. Intimatul apreciază că instanța de fond a ținut cont de toate prevederile normelor legale în vigoare, precum și de toate împrejurările relevante în soluționarea cauzei. Motivele de recurs invocate de petentă sunt neîntemeiate. Astfel, intimatul consideră că prevederile privind respectarea graficului de circulație au o importanță deosebită pentru corecta informare a publicului călător, iar dacă recurenta nu este de acord cu aceste prevederi se poate adresa instituțiilor competente pentru modificarea graficului de circulație.
Cu privire la pericolul social al faptei, intimatul susține că însăși legiuitorul a considerat că fapta de tipul celei săvârșite de petentă constituie o încălcare gravă ale Regulamentelor (CE)_ /_ și ale OG 27/2011.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului și sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, inclusiv 304 indice 1 Cod procedură civilă, se constată că recursul este neîntemeiat pentru următoarele motive:
Instanța de fond a efectuat o analiză temeinică a procesului verbal atacat, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G.2/2001, analizând întâi legalitatea și ulterior temeinicia procesului verbal, inclusiv în privința individualizării sancțiunii aplicate, pe baza materialului probator administrat în cauză și prin aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente în speță.
Starea de fapt a fost corect reținută de prima instanță, în baza procesului - verbal de contravenție, necombătut prin probe concludente de către petentă.
Din graficul de circulație al licenței de traseu seria LT nr. 1. (f.17), rezultă că autovehiculul petentei trebuia să ajungă la locul final de destinație, respectiv în
Z., la ora 10,26, iar în realitate, acesta a ajuns în Z. la ora 9,02, deci cu un avans de 1 oră și 24 minute. Este adevărat că, potrivit declarației martorului propus de petentă, numitul Iepure I., autobuzul a fost oprit pentru control la intrarea în Z.
, iar stația terminus la care acesta trebuia să ajungă era la autogara Tora Trans Z., situată înspre centrul localității. Dar, chiar luând în considerare acest aspect, este imposibil de acceptat teza petentei, conform căreia pentru parcurgerea distanței de la intrarea în localitate și până la stația finală ar fi fost necesar un interval de 1 oră și 24 de minute. De altfel, conform graficului de circulație al licenței de traseu, la ora efectuării controlului, 9,02, autobuzul petentei trebuia să se afle în localitatea Zăuan, nicidecum în Z. .
Din declarația aceluiași martor rezultă că autobuzul nu a oprit în niciuna din stațiile situate între Șimleu-Silvaniei și Z., fiind astfel evident că acesta a fost
motivul real pentru care autovehiculul a ajuns în localitatea finală a traseului cu un avans considerabil. Nu poate fi luată în considerare nici apărarea petentei în sensul că autobuzul nu a oprit în stațiile de pe traseu deoarece nu se aflau pasageri în acestea, deoarece este de la sine înțeleasă absența eventualilor călători din stații, câtă vreme autobuzul petentei a circulat cu un avans atât de mare.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, tribunalul apreciază că soluția primei instanțe este corectă și sub acest aspect. În acest sens, se are în vedere că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite (cerință prevăzută de art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001), ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal și că, potrivit art. 7 din OG nr. 2/2001, doar în cazul faptelor de gravitate redusă se poate aplica sancțiunea avertismentului.
În speță, chiar legiuitorul prevede faptul că fapta de felul celei reținute în sarcina petentei se încadrează în categoria încălcărilor grave ale prevederilor Regulamentelor CE. Nici circumstanța invocată de petentă referitoare la comportamentul său anterior nu poate fi avut în vedere sub aspectul individualizării sancțiunii, din moment ce, din adresa comunicată de intimat la fila 28 din dosar rezultă că petenta a mai fost anterior sancționată, de două ori, pentru abateri de la legislația în transporturile rutiere.
Față de cele arătate, apreciind neîntemeiate motivele invocate în cererea de recurs și neidentificând nici alte motive de ordine publică, văzând și dispozițiile art. 312 al. 1 C. proc. civ., T. va respinge recursul, urmând să mențină în integralitate hotărârea instanței de fond.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII
DECIDE
:
Respinge ca nefondat recursul declarat de SC I. SRL O., împotriva sentinței civile nr. 949 din_ a Judecătoriei Z. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 Septembrie 2013.
Președinte, N. C. C. | Judecător, P. D. | Judecător, I. D. H. |
Grefier, V. H. |
Red.H.I.D./_
Dact.H.V./_ /ex.2/Jud.fond: D. U. R.
| ← Decizia civilă nr. 645/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 222/2013. Plângere contravențională → |
|---|
