Decizia civilă nr. 287/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
Dosar nr._ *
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 287/2013
Ședința publică de la 04 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE O. -C. T.
Judecător A. -F. D. Grefier G. P.
S-a luat spre examinare, în vederea pronunțării, apelul promovat de către reclamantul I. C. I. în contra Sentinței civile nr. 19437 din_ pronunțată în dosar nr._ * al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimații R. A., R. D.
I., C. M. DE S. H. D., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din 28 Mai 2013, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre; la acel termen, pentru a da posibilitatea reprezentantei apelanților de a depune concluzii scrise și nota de cheltuieli, care au fost înregistrat la dosar la data de azi 4 Iunie 2013 și atașate la filele 21-34, instanța a amânat pronunțarea pentru data de azi, când a hotărât următoarele:
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 19437 din_ pronunțată în dosar nr._ * al Judecătoriei C. -N.
s-a respins cererea de chemare in judecata formulata si precizata de catre reclamantul I. C. I. in contradictoriu cu paratul C. M. DE MEDICINA D. ARA DR. R. D. I. (același cu C. M. DE S. "H. D.
";), ca fiind formulata împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.
S-a respins cererea de chemare in judecata formulata si precizata de catre reclamantul I. C. I. in contradictoriu cu paratii R. A. si R. D. I., ca neîntemeiată.
S-a redus onorariul avocatului de la suma de 16333, 45 lei la suma de 5000 lei și a fost obligat reclamantul sa plateasca paratilor R. A. si R. D. I. 8000 lei cheltuieli de judecata parțiale, reprezentand onorarii avocați, respingând celelalte pretenții.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentinta civila nr. 4634/27 martie 2009 pronuntata de Judecatoria C. -N. in dosarul nr._ a fost respinsa actiunea civilă formulată de reclamantul I. C.
I. împotriva pârâtilor R. A. si R. D. I. si a fost obligat reclamantul sa plateasca paratilor suma de 6.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Prin decizia civila nr. 673/A/03 decembrie 2009 pronuntata de Tribunalul Cluj - Sectia Civila in dosar nr._ a fost admis apelul declarat de reclamant, a fost desfiintata in intregime sentinta civila nr. 4634 din_ pronuntata in dosarul nr._ al J. i C. -N. si a fost trimisa cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
Impotriva acestei decizii au formulat recurs paratii R. A. si R. D. I., iar prin decizia civila nr. 1035/R/30 aprilie 2010 pronuntata in dosarul nr._ Curtea de Apel C. a respins ca nefondat recursul.
In rejudecare, dosarul a fost inregistrat sub nr._ .
La termenul de judecata din data de_, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului de rand 3, C. M. de S. H. D., de fapt C. M. de Medicina D. ara Dr. R. D. I., exceptie invocata de catre parati prin intampinare in prima instanta in primul ciclu procesual, intrucat reclamantul nu a formulat nici o pretentie fata de paratul de rand trei, C. M. de S. H. D., de fapt C. M. de Medicina D. ara Dr. R. D. I. .
In consecinta, instanta a respins cererea de chemare in judecata formulata si precizata de catre reclamantul I. C. I. in contradictoriu cu paratul C. M. DE S. "H. D. ";, de fapt C. M. DE MEDICINA D. ARA DR. R. D. I. ,
ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
La acelasi termen de judecata instanta a unit cu fondul cauzei exceptia prescriptiei extinctive a dreptului la actiune, exceptie invocata de catre parati prin intampinare in prima instanta in primul ciclu procesual.
In rejudecare au fost incuviintate si administrate: proba cu inscrisurile depuse la dosar si proba testimoniala, fiind audiati martorii Alexa Dumitru (f. 20) si Mester P. Iustin (f. 21), solicitati de catre reclamant si Milik Stefan (f. 22-23) si M. A. C. (f. 24), solicitati de catre paratii R. A. si R. D. I. .
Prin sentința civilă nr.11740/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._ s-a admis exceptia prescriptiei extinctive a dreptului la actiune, exceptie invocata de catre paratii R. A. si R. D. I. . S-a respins cererea de chemare in judecata formulata si precizata de catre reclamantul I. C. I., in contradictoriu cu paratii R. A. si R. D. I., ca fiind prescrisa.
A fost redus onorariul avocatului de la suma de 25.333,45 lei la suma de 12.000 lei, iar reclamantul a fost obligat să plateasca paratilor R. A. si R. D. I. suma de 12.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Prin Decizia Civilă Nr.144/A/2012 a T. ului C. (irevocabilă prin respingerea recursului) s-a admis apelul declarat de reclamantul I. C. I. împotriva sentinței civile nr. 11740/_ pronunțată în dos._ al Judecătoriei C. -N. care a fost anulată, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
In rejudecare, dosarul a fost înregistrat sub nr._ *.
Părțile au solicitat instanței ca la soluționarea cauzei să țină seama de toate înscrisurile și probele administrate în dosarele nr._ și_ ale Judecătoriei
C. -N. .
Față de probatoriul administrat, instanța de rejudecare fond a reținut:
Prin încheierea din data de_, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. M. de S. H. D., de fapt C. M. de Medicina D. ara Dr. R. D. I., excepție invocata de catre parati prin intampinare, intrucat reclamantul nu a formulat nici o pretentie fata de acest parat. In consecinta, instanta a respins cererea de chemare in judecata formulata si precizata de catre reclamantul I.
C. I. in contradictoriu cu paratul C. M. DE MEDICINA D. ARA DR. R. D.
I. (același cu C. M. DE S. "H. D. ";), ca fiind formulata împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.
Așa cum rezultă și din îndrumările instanței de control, este de esența prezentului litigiu a se stabili dacă există contractul de împrumut invocat de reclamant ca temei al pretențiilor sale împotriva pârâtului, iar în caz afirmativ trebuie analizată excepția prescripției invocată în apărare, raportat la contractul de împrumut.
Prin urmare, în analiza existenței contractului de împrumut instanța va reține că în perioada_ -_ reclamantul I. C. I. a trimis mai multe sume de bani paratului R. A., prin virament bancar, din Italia in R. ia (f. 10-19, 37 dosar nr._ al J. i C. -N., traduceri f. 28-33 din prezentul dosar). In total, reclamantul i-a trimis paratului R. A. suma de 30.500 Euro.
Coroborând probele administrate in cauza - inscrisuri, interogatoriile paratilor R.
A. si R. D. I. si declaratiile martorilor Mester P. Iustin, Costin Calin, Alexa Dumitru, Milik Stefan si M. A. C. - instanța a reținut că nu s-a făcut dovada existenței unui împrumut pe care reclamantul să-l fi dat paratului R. A. .
Astfel, din extrasele de cont si a ordinele de plata aflate in limba italiana la filele 10-19, 37 din dosarul nr._ al J. i C. -N. si in traducere in limba romana
la filele 28-33, reiese faptul ca in perioada_ -_ reclamantul I. C. I., care se afla in Italia, a trimis prin virament bancar mai multe sume de bani paratului R.
A., in contul paratului din R. ia, in total suma de 30.500 Euro.
Parata R. D. I. a aratat la interogatoriu ca acesti bani au fost virati in contul sotului sau si au fost trimisi de reclamant mamei sale (raspuns la intrebarea nr. 3, fila 62 din dosarul nr._ al J. i C. -N. ), susțineri pe care le-a avut și paratul
R. A. la interogatoriu și care a arătat că banii au intrat in contul sau si i-a dat mamei reclamantului. Ambele părți au susținut că nu au primit sau solicitat vreo chitanța de la mama pârâtului (răspuns la întrebarea nr. 3, fila 64 din dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. ).
Martorul Mester P. Iustin a arătat ca între reclamant și pârât existau relații de prietenie, pârâtul fusese nașul de cununie al reclamantului însă, în urma cu aproximativ un an, aceste relații s-au răcit pe motivul (aflat de la reclamant) că paratul nu-i mai răspundea la telefon, în condițiile în care acesta trebuia sa-i restituie reclamantului o sumă de bani (fila 66 dosar nr._ al J. i C. -N. ).
Martorul Mester P. Iustin a mai aratat că nu a asistat personal la împrumut, că de la reclamant si de la familia lui are cunoștință că in cursul anului 2003, reclamantul i-a virat prin bancă diferite sume de bani paratului, cu titlu de împrumut, în mai multe transe, iar acesta refuză restituirea sumei de 30.000 Euro. Tot de la reclamant martorul are cunoștință despre scadența împrumutului, care a fost amânată din cauza pârâtului până în luna aprilie 2008. (fila 211 din dosarul nr._ ).
Martorul Costin Calin a aratat ca a aflat de la reclamant si de la mama acestuia ca de aproximativ un an, relatiile cu paratul s-au racit din cauza unei sume de bani imprumutate de reclamant, iar pârâtul nu mai raspundea la telefon (fila 67 dosar nr._ al J. i C. -N. ).
Martorul Alexa Dumitru a aflat de la reclamant faptul că acesta și pârâtul au fost buni prieteni și că reclamantul i-a trimis paratului R. A. sume de bani, aproximativ
30.000 Euro, prin anul 2003, bani pe care paratul trebuia să îi înapoieze prin decembrie 2006 (fila 20 dosar nr._ ).
Martorul cunoaște de la reclamant împrejurarea că aceste sume de bani au fost trimise pârâtului cu titlu de împrumut, că pentru restituire au fost mai multe amânări, pana prin aprilie 2008. Martorul a subliniat ca l-a auzit pe reclamant vorbind la telefon cu paratul R. A. "de genul: când îmi dai banii?"; și a precizat ca în perioada decembrie 2006 - aprilie 2008 a asistat la maxim doua convorbiri telefonice intre reclamant si paratul R. A. pe tema împrumutului, fără să audă personal despre ce sume ar fi vorba, aspectele legate de împrumut fiind aflate din spusele reclamantului care ii povestea ce a discutat cu paratul.
Martorul Milik Stefan, a aratat că reclamantul i-a trimis bani mamei sale prin intermediul paratului R. A., prin anii 2003 - 2004. Martorul a subliniat ca l-a însoțit pe parat la banca pentru a scoate banii trimiși de reclamant, pentru a-i da mamei reclamantului. Mama reclamantului lucra la firma paratului R. A. si din discutiile purtate la firmă, a inteles ca mama reclamantului ar fi cumparat niste terenuri cu banii trimisi de reclamant(fila 22 dosar nr._ ).
Martorul a văzut personal, de cateva ori, cand paratul R. A. a ridicat de la banca banii trimisi de reclamant si ii înmâna personal în aceeași zi, la firma, mamei reclamantului, care nu avea cont bancar in perioada respectiva si era mult mai usor ca banii sa fie trimisi in contul paratului. De asemenea, în câteva ocazii martorul l-a văzut pe parat înmânând mamei reclamantului, la firma, plicuri cu bani fără a observa dacă se numără.
Martorul M. A. C. a aratat ca reclamantul i-a trimis mamei sale, prin R.
A., circa 30.000 Euro in mai multe transe, din Italia, prin anii 2002 - 2003. Martorul a indicat ca banii respectivi au fost trimisi de reclamant prin banca, iar R. A. îi ridica de la banca si ii inmana mamei reclamantului. Martorul a asisitat în cel puțin două ocazii în care paratul R. A. i-a inmanat mamei reclamantului banii primiti de la reclamant din Italia și a vorbit cu mama reclamantului care a confirmat că reclamantul i-a trimis bani din Italia. Martorul a mai aratat ca mama reclamantului a cumparat o casa cu teren in Jucu, in 2002 sau 2003, in perioada tranzactiilor bancare. Martorul (fila 24 dosar nr._ ).
Analizând declaratiile martorilor Mester P. Iustin, Alexa Dumitru si Costin Calin, încuviințați reclamantului, instanta a observat că aceștia cunosc indirect, aspecte legate de pretinsul imprumut banesc, de la reclamant sau de la familia reclamantului. Niciunul dintre martori nu a asistat la o intelegere a partilor cu privire la pretinsul imprumut, nici la o recunoastere a obligatiei de plata de catre paratul R. A. . Nici martorul Alexa Dumitru care a afirmat că a asistat la doua convorbiri telefonice intre reclamant si paratul R. A. pe tema imprumutului, nu a putut preciza dacă l-a auzit pe pârat cerându-i reclamantului o anumită sumă de bani și nu a putut oferi detalii legate sumele ce ar fi fost împrumutate în condițiile în care reclamantul ii povestea ce a discutat cu paratul R. A. .
In schimb, martorii încuviințați paratilor, Milik Stefan si M. A. C. au vazut personal când paratul R. A. i-a inmanat mamei reclamantului sume de bani, bani trimisi de reclamant din Italia.
Din probele administrate în cauza instanța a apreciat ca reclamantul nu a făcut dovada ca i-ar fi împrumutat paratului R. A. suma de 30.500 Euro, in cursul anului 2003, desi potrivit art. 1169 cod civil si art. 129 alin. 1 parte finala Cod procedură civilă, sarcina probei ii revenea.
Dimpotrivă, s-a dovedit că banii pe care reclamantul i-a virat in contul paratului
R. A. in cursul anului 2003 au fost trimisi, de fapt, de catre reclamant mamei sale, prin intermediul paratului.
In consecinta, instanta a apreciat ca reclamantul nu a facut dovada existentei contractului de imprumut cu paratul R. A. . Or, neexistand un contract de imprumut, nu exista nici vreo obligatie de restituire în baza acestuia.
Prin urmare, instanța de rejudecare fond a apreciat că nu se impune să procedeze la analiza exceptiei prescriptiei extinctive a dreptului la acțiunea întemeiată pe un contract inexistent.
Față de considerentele de mai sus, văzând prev. art. 1169 Cod civil ale art. 129 Cod procedură civilă, instanța a respins cererea de chemare in judecata formulata si precizata de catre reclamantul I. C. I. în contradictoriu cu pârâții R. A. si R.
I., ca fiind neîntemeiată.
Reclamantul se afla in culpa procesuala, iar pârâții au solicitat obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata, din care 25.333, 44 lei reprezintă onorarii avocațiale, conform înscrisurilor depuse la dosar (f. 94, 110, 111 din dosarul_, f. 57 în apel și f. 23 în recurs).
Față de aceste pretenții instanța de rejudecare fond a reținut pe de o parte, că reclamantul nu se află în culpă procesuală raportat la cheltuielile efectuate de pârâți în apel și recurs având în vedere că apelul reclamantului a fost admis, iar recursul pârâților a fost respins.
Cheltuielile pârâților se ridică în primul apel și recurs la suma totală de 6000 lei (f. 57 și 23 în apel și recurs în dosarul_ ), astfel că rămâne suma de 19.333, 44 lei cu titlu de onorariu avocațial (compusă din onorarul avocatului de 3000 lei f. 94 și onorariul de 16.333, 45 lei f. 110-111).
De asemenea, prevederile art. 274 art. 3 Cod procedură civilă recunosc instanței dreptul de a cenzura cheltuielile de judecata reprezentând onorariu avocat, în situația în care va constata ca acestea sunt disproporționat de mari fata de activitatea prestata de avocat.
Prin aplicarea prevederilor art. 274 alin. 3 C.pr.civ. instanța nu intervine în contractul de asistenta juridica dintre avocat si client, care se menține în integralitate, (drept urmare, clientul va plati avocatului onorariul cuvenit), ci doar apreciază în ce măsură onorariul stabilit de partea care a avut câștig de cauza trebuie suportat de partea adversa, tinând seama de natura si complexitatea prestatiei avocatului acestuia.
În acest sens în jurisprudenta CEDO s-a statuat ca partea care a câstigat procesul nu va putea obtine rambursarea unor cheltuieli, decât în masura în care se constată realitatea, necesitatea si caracterul lor rezonabil.
În aprecierea cuantumului onorariului, instanța a avut în vedere atât valoarea pricinii cât și proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.
În speță, litigiul a parcurs mai multe grade de jurisdicție fiind trimis de două ori în rejudecare, în contextul în care pârâții au procedat pe parcursul procesului inițial la schimbarea apărătorilor, astfel că în dosarul inițial de fond s-au înregistrat onorariile acestora în sumă totală de 19.333, 44 lei, în condițiile în care alți avocați s-au prezentat în rejudecare și căi de atac, iar litigiul inițial s-a stins în două termene de judecată. La prima rejudecare a fondului litigiu s-a stins în trei termene de judecată, iar la a doua rejudecare litigiul a fost soluționat la primul termen. În aceste condiții nu se poate vorbi de un volum mare de muncă necesar pregătirii apărării și nici o complexitate sporită.
Ca urmare, instanța de rejudecare fond a procedat la reducerea onorariul avocatului de la suma de 16.333, 45 lei (f. 110-111) la suma de 5000 lei.
În concluzie, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă reclamantul, căzut în pretenții, a fost obligat să plătească în favoarea pârâților 8000 lei (5000 lei + 3000 lei f. 110, 111 și 94) cheltuieli judiciare, constând în onorariul avocaților.
Împotriva sentinței examinate a promovat apel reclamantul (f.3)
solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate ca netemeinică și nelegală în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță așa cum a fost formulată și precizată, cu obligarea pârâților intimați la plata cheltuielilor de judecată conform notei de cheltuieli.
În motivarea cererii
apelantul a criticat sentința atacată arătând că este netemeinică și nelegală ca urmare a aprecierii eronate a probelor administrate în cauză, cu consecința stabilirii greșite a situației de fapt și fiind pronunțată cu nerespectarea disp. art. 261 al.1 pct. 5 C.pr.civ., art. 297/3 al. 1 teza finală C.pr.civ., art. 129 al. 6 C.pr.civ.
Cu toate că, în urma analizei declarațiilor martorilor propuși de apelant instanța a observat că aceștia cunosc indirect aspecte legate de pretinsul împrumut bănesc de la reclamant sau de la familia reclamantului, a reținut că nu s-a făcut dovada existenței unui împrumut pe care reclamantul să-l fi dat pârâtului R. A. . Deși se reține că reclamantul care se afla în Italia a trimis prin virament bancar mai multe sume de bani pârâtului R. A. din România, în total suma de 30.500 Euro iar pârâta R. D. a arătat la interogatoriu că acești bani au fost virați în contul soțului său și au fost trimiși de reclamant, susțineri pe care le-a avut și pârâtul R. A. la interogatoriu și care a arătat că banii au intrat în contul său și i-a dat mamei reclamantului, ambele părți au susținut că nu au primit sau solicitat vreo chitanță de la mama pârâtului.
Conform înscrisurilor depuse la dosar apelantul a făcut dovada că a virat în contul pârâtului intimat R. A., în tranșe, începând cu data de_ și până la_ suma totală de 30.500 Euro, aspect confirmat de pârâții intimați precum și de martorii propuși de aceștia și de martorii apelantului reclamant, din declarațiile lor rezultând că intimații au încasat suma cu titlu de împrumut și că de comun acord, de mai multe ori, apelantul a convenit cu pârâtul intimat la prelungirea termenului de scadență, ultimul termen de restituire stabilit fiind luna aprilie 2008.
Astfel, din probațiunea administrată rezultă că apelantul a făcut dovada existenței unui contract de împrumut nescris, în consecință nu putea avea martori care să fi asistat în mod direct la înțelegere, de altfel aceasta a fost și rațiunea pentru care prin Decizia nr. 673/A2009 Tribunalul Cluj a statuat, cu autoritate de lucru judecat, imposibilitatea morală de a încheia în forma scrisă contractul de împrumut, datorită calității de naș de cununie a pârâtului R. A. .
Instanța de fond era datoare să coroboreze toate probele administrate în cauză pentru a cerceta existența împrumutului, conform îndrumărilor date de instanța de apel prin Decizia nr. 144/A/2012 a T. ului C. . Urmare, netemeinic și nelegal instanța de fond, în baza unei simple afirmații și fără să fi fost investită în vreun fel în a cerceta existența unui eventual raport juridic între pârâții intimați și o terță persoană, mama apelantului, cercetează proba testimonială administrată în acest de pârâții intimați și reține că martorii încuviințați pârâților au văzut personal când pârâtul R. A. i-a înmânat mamei reclamantului sume de bani trimiși de reclamant din Italia întrucât, așa cum a mai arătat:
instanța de fond nu a fost investită să cerceteze acest aspect, respectiv pârâții intimați nu au înțeles să formuleze o cerere prin care să investească instanța să cerceteze existența unui alt raport juridic, deși aveau la dispoziție instituția juridică a
cererii de chemare în garanție, prin care puteau să-și formuleze pretenții proprii față de mama apelantului, terța persoană, investind astfel instanța cu cercetarea presupusului raport juridic de creanță și în cadrul căruia se putea administra proba testimonială în condițiile art. 1191 coroborat cu art. 1197 C.civ;
instanța de fond a constatat existența unui raport juridic și implicit a unei obligații pe baza unor simple afirmații, în sarcina unei terțe persoane care nu a fost parte în proces, cu consecința opozabilității față de reclamantul apelant;
instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 1191 coroborat cu art. 1197 C.civ. luând în considerare proba testimonială administrată de pârâții intimați în dovedirea unui presupus raport juridic personal, de creanță, cu o altă persoană, fără să fi fost investită în acest sens. Practic, pârâții intimați s-au descărcat de suma solicitată de apelant printr-o simplă afirmație dată la interogator - banii au fost dați mamei reclamantului, fără a exista un început de dovadă pentru ca instanța, în mod legal, să fi putut lua în considerare proba testimonială administrată de aceștia.
În drept au fost invocate prevederile art. 282 și urm. C.pr.civ.
Prin întâmpinarea formulată (f.15)
intimații pârâți R. A. și R. D. au solicitat respingerea apelului și menținerea în întregime a sentinței atacate, ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției procesuale
intimații au arătat că toate criticile apelantului sunt total nefondate:
Prima critică a soluției instanței de fond, și anume aceea că instanța nu a apreciat în mod corect probele de la dosar este evident greșită deoarece au fost avute în vedere toate probele ce au fost administrate în cursul cercetării judecătorești, instanța a făcut referire la toate acestea și în urma analizei a concluzionat în mod corect, legal și logic, asupra faptului că din moment ce apelantul nu a făcut dovada existenței unui contract de împrumut nu există o eventuală obligație de restituire.
Apreciază că instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt cât și cea de drept existente în cauză și anume faptul că deși sarcina probei revenea reclamantului în baza art. 129 alin. 1 C.pr.civ., acesta nu a reușit să dovedească că i-ar fi împrumutat intimatului R. A. suma de 30.500 Euro în cursul anului 2003 iar intimații pârâți au dovedit fără putere de tăgadă, conform depozițiilor martorilor Milik Stefan și M. A.
, care au luat la cunoștință personal de faptele relatate prin depozițiile lor că apelantul a virat în contul intimatului acești bani care însă, după ce au fost ridicați din cont, au fost înmânați personal mamei reclamantului. Mai mult, depozițiile martorilor propuși de apelant trebuie înlăturate din materialul probator deoarece toate aspectele relevate de aceștia sunt fapte pe care le-au aflat de la însăși apelant, nepercepând în mod direct nici unul din faptele expuse în cuprinsul declarației de martor.
Cea de a doua critică este de asemenea neîntemeiată, hotărârea fondului fiind dată cu respectarea legii. Apelantul apreciază că instanța și-a depășit limitele investirii și a constatat existența unui alt raport juridic decât cel dedus judecății, susținere total eronată. Martorii intimatului pârât audiați în fața instanței de fond au relevat o stare de fapt și anume aceea că banii ridicați din cont au fost predați mamei apelantului, nepunându-se în discuție constatarea unui raport juridic.
Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art. 296 C.pr.civ. îl va respinge, pentru următoarele considerente:
Prima critică formulată vizează aprecierea eronată a probelor administrate în cauză, cu consecința stabilirii greșite a situației de fapt.
T. ul consideră însă, raportat la faptul că instanța de judecată este suverană în aprecierea probațiunii administrate, că prima instanță a realizat o judecată obiectivă bazată pe o analiză minuțioasă a probelor, având în vedere îndrumările de casare obligatorii.
Astfel, prin întâmpinarea și interogatoriile luate pârâților, aceștia nu au recunoscut acordarea unui împrumut de către reclamant, ci au confirmat doar faptul că propriul cont a fost creditat cu sume de bani trimise de către reclamant din Italia, cu scopul de a fi remise mamei acestuia.
Această poziție se coroborează cu declarațiile martorilor propuși de către pârâți, respectiv Milik Ștefan și M. A. C. (f.22,24 dosar nr._ ) care cunoșteau
faptul că reclamantul a trimis bani mamei sale prin intermediul pârâtului, primul martor chiar însoțindu-l la bancă pentru a scoate banii, de mai multe ori, fiind nervos că trebuie din nou să meargă la bancă pentru a ridica banii și a-i preda mamei acestuia, care lucra la firma pârâtului.
De asemenea, au remarcat de câteva ori că pârâtul a înmânat bani mamei reclamantului, însă aceștia nu au stat să verifice dacă se numără banii respectivi.
Din discuțiile purtate la firma respectivă, martorii au înțeles că mama reclamantului ar fi cumpărat niște terenuri cu banii trimiși de către reclamant. Martorii au surprins-o pe mama reclamantului vorbind cu o persoană despre cele menționate anterior și chiar aceasta le-a relatat personal despre trimiterea banilor, neauzind vreodată în firmă faptul că banii trimiși de către reclamant mamei sale să fi fost dați pârâtului cu titlu de împrumut. Niciodată familia acestuia nu s-a plâns de refuzul de restituire.
Declarațiile martorilor propuși de către reclamanți, sunt irelevante din perspectivă probatorie, necreând convingerea instanței în sensul existenței unui împrumut, atâta timp cât aceste persoane audiate au declarat că aspectele legate de împrumutul în discuție le știu mai mult din spusele reclamantului deoarece, după ce acesta vorbea la telefon cu pârâtul despre pretinsa restituire a sumei de bani, repovestea ce a discutat la telefon (f.20-21).
O altă critică adusă sentinței o constituie necoroborarea tuturor probelor administrate în cauză pentru a cerceta existența împrumutului, prima instanță stabilind că în realitate banii au fost destinați mamei reclamantului.
Într-adevăr, instanța nu a fost investită cu cercetarea existenței unui eventual mandat dat pârâților, dar avea obligația, conform îndrumarului de casare, de a analiza existența unui împrumut, concluzia finală fiind aceea că între părți nu s-a încheiat un asemenea act ci un altul, fiind o consecință firească a analizării probațiunii administrate.
Încălcarea prevederilor art. 1191 coroborat cu art. 1197 C.civ. nu poate fi reținută în condițiile în care instanța de apel în primul ciclu procesual a statuat faptul că judecătoria în mod greșit a respins cererea reclamatului pentru administrarea probelor testimoniale fiind într-o imposibilitate morală de preconstituire a unui înscris, ceea ce deschide posibilitatea pentru pârâți de a proba netemeinicia pretențiilor în aceeași manieră.
Față de cele ce preced, T. ul va respinge apelul cu consecința menținerii în întregime a sentinței atacate.
În baza art. 274 alin. 2 C.pr.civ. va respinge cererea intimaților R. A. și R.
privind cheltuielile de judecată în apel motivat de faptul că nu au fost justificate prin depunerea unei chitanțe.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul promovat de către reclamantul I. C. I. în contra Sentinței civile nr. 19437 din_ pronunțată în dosar nr._ * al Judecătoriei C. -N., pe care o păstrează în întregime.
Respinge cererea intimaților R. A. și R. D. privind cheltuielile de judecată în apel.
Decizia este definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2013.
Președinte,
O. -C. T.
Judecător,
A. -F. D.
Grefier,
G. P.
G.P. 05 Iunie 2013 OT/GP 14 Iunie 2013
Judecător fond: D. C. - Judecătoria Cluj-Napoca
| ← Încheierea civilă nr. 75/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 303/2013. Pretenții → |
|---|
