Decizia civilă nr. 297/2013. Ordonanta presedintiala
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184 Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 297/R/2013
Ședința publică de la 13 Martie 2013 Completul compus din: Președinte A. -F. D.
Judecător O. R. G.
Judecător O. -C. T. Grefier L. C.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurent B. A., recurent B. C. G., împotriva Ordonanței președințiale nr. 4572 din_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., privind și pe intimat B. SS, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurenților avocat Costin L. I. și intimata B. SS, personal și asistată de avocat P. escu B. a Flavia, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, tribunalul constată că la data de_ s-a depus la dosar prin registratură răspuns la adresa instanței din partea Judecătoriei T., prin care se comunică dovezile de comunicare a sentinței civile atacate în prezentul dosar.
Se constată că la data de_ s-a depus la dosar prin registratură din partea intimatei întâmpinare din care un exemplar se comunică cu reprezentanta recurenților.
T. ul constată că motivele de recurs au fost formulate în termenul prevăzut de lege.
Reprezentanta recurenților depune la dosar un set de înscrisuri și anume: raport de evaluare a proprietăților imobiliare tip rezidențial, răspunsul comunicat de Poliția mun. T. către recurent, adresă formulată de recurent către E-on gaz T., listă comunicată de e-on gaz cu privire la execuția, lucrări și revizii instalații de utilizare a gazelor naturale, adresă comunicată de e-on gaz către recurent, listă comunicată de către ANRE, (filele 31- 44 dosar).
Reprezentanta recurenților comunică un exemplar din aceste înscrisuri depuse la dosar cu reprezentanta intimatei.
Reprezentantele părților arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 150 C.pr.civ. declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta recurenților solicită instanței admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Susține oral motivele de recurs și dorește să se folosească de fotografii privind imobilul în litigiu din dosarul nr._ și înțelege să se prevaleze de acestea.
Reprezentanta intimatei arată că se opune depunerii la dosar a acestor probe, având în vedere că s-a dat cuvântul pe fondul cauzei.
T. ul reține că aceste fotografii au fost depuse la dosar după închiderea cercetării judecătorești și acordarea cuvântului pe recurs.
Reprezentanta recurenților susține oral motivele de recurs și arată că sunt îndeplinite condițiile art. 581 C.pr.civ. Solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimaților solicită instanței respingea recursului și menținerea sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat. Susține oral întâmpinarea.
T. ul reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Ordonanta presedintiala nr. 4572/2012, pronuntata in dosar nr._ al Judecatoriei T., a fost respinsă cererea de ordonanță președintială formulata de reclamantii B. A. și B. C. G., in contradictoriu cu pârâta B. SS .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit extrasului CF nr. 52303 Mihai Viteazu reclamanții figurează ca proprietari ai imobilului casă familială și teren în suprafață de 324 m.p. situat în Mihai Viteazu, str. ortodoxă, nr. 403, jud. Cluj. Potrivit susținerilor reclamanților imobilul se află în posesia pârâtei care a avut domiciliul în acesta.
Din prevederile art. 581 C.pr.civ. se desprind anumite condiții speciale pe care cererea de ordonanță președințială trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ pentru a fi admisibilă și anume urgenta, caracterul vremelnic al masurii dispuse și neprejudecarea fondului. Instanta va analiza cu prioritate in ce masura sunt indeplinite aceste conditii.
Astfel, in ceea ce priveste urgenta, instanta a retinut ca situatiile care justifica urgenta se desprind chiar din primul alineat al art. 581 C.pr.civ., respectiv atunci cand masura solicitata este necesara pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. Reclamanta, pentru a justifica urgenta, a invocat faptul ca imobilul este degradat și se impune remedierea deficiențelor, precum și faptul că trebuie efectuate verificarea și revizia tehnică periodică a instalației de gaz și trebuie citi contorul de curent.
Analizand aceasta conditie de admisibilitate, instanta a retinut ca potrivit depoziției martorei Sabău E. ia fisurile pereților exteriori ai imobilului și țiglele lipsă datează încă din iarna acestui an, martora susținând că atunci a observat aceste degradări, iar martora Boca V. Zorela a arătat că crăpăturile la pereții exteriori au fost produse în perioada schimbării geamurilor, respectiv în anul 2010.
Vazand perioada de timp care s-a scurs din momentul deteriorării imobilului în exterior si pana la data inregistrarii prezentei cereri, instanta apreciaza ca in cauza nu a rezultat ca ar fi indeplinita conditia urgentei, demersul judiciar al reclamanților nefiind determinat de
urgența și necesitatea efectuării reparațiilor la imobil, acesta putând constitui doar un motiv în formularea cererii.
Cu privire la necesitatea efectuării verificării și reviziei tehnice periodice a instalației de gaz instanța reține că potrivit înscrisului depus la fila 36 - "Raport de verificări, încercări și probe"; a fost efectuată verificarea tehnică periodică a acestei instalații la data de_, scadența următoarei verificări fiind la data de_ .
Referitor la necesitatea citirii contorului de curent martora Boca V. Zorela a declarat că în vara acestui an tatăl pârâtei a citi contorul de curent și i-a comunicat telefonic numitei B. Victoria, fosta proprietară a imobilului, rezultatul.
Instanța a apreciat astfel că nici aceste din urmă motive nu justifică urgența în formularea cererii de ordonanță președințială, atâta timp cât aceste probleme au fost deja rezolvate prin efectuarea verificării tehnice periodice a instalației de gaz și prin citirea contorului de curent și comunicarea rezultatului anterior formulării prezentei cereri.
În plus pentru admisibilitatea cererii de ordonanță președințială mai trebuie să fie îndeplinite două condiții, respectiv vremelnicia și neprejudecarea fondului.
Pentru ca măsura luată pe calea ordonanței președințiale să fie vremelnică această măsură trebuie să fie limitată în timp, de regulă până la rezolvarea în fond a litigiului dintre părți. Caracterul vremelnic decurge fie din însăși natura măsurii luate, care nu poate fi decât limitată în timp, fie din cuprinsul ordonanței în cazul în care se arată perioada de timp în care măsura luată își va produce efectele.
În acest sens instanța a reținut că reclamanții au solicitat ca pe calea ordonanței președințiale să fie obligată pârâta să le înmâneze cheile de acces în imobilul proprietatea lor. În cazul imobilelor, în special a clădirilor, această acțiune - a predării cheilor de acces în imobil este echivalentă cu predarea imobilului, respectiv a posesiei acestuia. Din modul în care este formulată cererea de ordonanță președințială se desprinde concluzia că reclamanții urmăresc în realitate obținerea posesiei imobilului, măsură care nu poate fi luată pe calea ordonanței președințiale și care este o măsură definitivă. S-a constatat astfel că nu s-a solicitat obligarea pârâtei să le permită reclamanților accesul temporar în imobil sau obligarea pârâtei la înmânarea cheilor imobilului pe o anumită perioadă de timp, nici nu rezultă din cuprinsul cererii care ar fi întinderea în timp a măsurii solicitate, reclamanții nemotivând în vreun fel în ce ar consta vremelnicia măsurii solicitate.
Pentru aceleași considerente instanța a apreciat că solicitarea reclamanților este de natură a prejudeca fondul dreptului, deoarece pentru a verifica dacă este întemeiată cererea de înmânare a cheilor imobilului instanța ar trebui să analizeze în prealabil dreptul de proprietate al reclamanților asupra imobilului și titlul cu care se află acesta în posesia pârâtei.
În consecință, instanța a apreciat că cererea reclamanților nu întrunește nici condițiile vremelniciei și a neprejudecării fondului dreptului.
Pentru aceste considerente, instanța a respins cererea de ordonanta presedintiala formulata de reclamanti, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 581 C.pr.civ.
Împotriva hotărârii au declarat recurs reclamantii B. A. și B.
C., în temeiul art. 304 pct. 7, 9 C.pr.civ., raportat la art. 304 ind. 1 C.pr.civ. și art. 312 C.pr.civ., solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
Recurentii critica hotărârea instanței de fond, care se vădește a fi netemeinica si nelegala, instanța făcând o apreciere eronata a probelor de la dosar, erori care, indiscutabil sunt susceptibile de a aduce atingere drepturilor si libertăților garantate prin CEDO, in concret încălcându-se art. 6 alin. 1, care statuează "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil_ a cauzei sale, de către o instanța independenta si imparțiala _, care va hotari_ asupra încălcării drepturilor si obligațiilor sale cu caracter civil."
Întrucât hotărârea atacata face parte din categoria hotărârilor nesusceptibile de apel, fiind supusa caii de atac a recursului, "motivele de casare nu pot fi limitate la cazurile prevăzute de art. 304 C.Proc.Civ. si vizează si situația art. 3041Cod Proc.Civ. si, prin urmare, instanța poate examina cauza sub toate aspectele.
Recurenții arată că doar dând o interpretare greșita a legii, instanța de fond ajunge la concluzia eronata ca nu este îndeplinita condiția urgentei si ca nu exista o paguba iminenta, care sa justifice cererea lor.
In speța, recurenții, sunt proprietarii imobilului in litigiu potrivit extrasului de CF existent in dosarul cauzei, intimata deținând cheile de acces in imobil in baza contractului de comodat pe care chiar parata l-a depus la dosarul cauzei, rezultând de aici dreptul limitat al paratei (25 mp din imobil).
Raportat la lipsa urgentei reținuta de instanța de fond, recurenții arata ca urgenta a existat inca de la momentul introducerii cererii de ordonanța presedintiala, persistând si in prezent, iar in ceea ce privește iminenta producerii unei pagube, aceasta nu numai ca a existat si exista, dar s-a si produs, potrivit înscrisului nou întocmit in data de_, pe care il anexează si prin intermediul căruia se constata întreruperea alimentarii cu gaze naturale, nefiind făcuta revizia urgenta a instalațiilor, revizie la care au făcut referire in cererea de ordonanța presedintiala si pentru efectuarea căreia au fost trimise doua somații. Astfel, instanța, in mod eronat ia in considerare exclusiv actul depus de intimata, care face referire la verificarea centralei termice, iar nu a instalației de gaz si conchide ca s-a efectuat revizia, ignorând somațiile cu data recenta emise de E-On Gaz cu termen de scadenta pe_ .
Privitor la citirea contorului de curent, instanța isi bazează soluția exclusiv pe depoziția martorei Boca Zorela, ignorând in totalitate somațiile depuse de noi la dosar, prin care unitatea specializata îi someaza să asigure accesul in acest scop.
In aprecierea probațiunii testimoniale, daca instanța a apreciat ca doar martora Boca Zorela inspira încredere, era datoare sa "înlăture motivat depoziția martorei Sabau E. ia. Astfel, in declarația sa, martora Sabau E. ia arata faptul ca, pana in toamna-iarna 2012, respectiv, exact perioada in
care recurenții au inteles sa formuleze cererea de ordonanța presedintiala, nu a observat fisuri in pereți si țigle căzute, doar in declarația martorei Boca Zorela regasindu-se anul 2010 ca perioada in care ar fi apărut fisurile pereților, declarație pe care instanța isi bazează exclusiv soluția.
Prin deținerea cheilor de către intimata sunt împiedicați sa aiba acces in propriul nostru imobil pentru a asigura conservarea acestuia in mod corespunzător, reprezintă un act abuziv al intimatei, iar admiterea cererii lor se impune pentru curmarea acestui abuz.
Instanța, in mod greșit retine faptul ca recurenții au solicitat intimatei predarea cheilor de acces in imobil. In realitate, in considerentele cererii de ordonanța presedintiala, precum si in răspunsurile la interogatorii,
recurenții arata ca solicita doar o copie a cheilor de acces in imobil si nu întregul set de chei, recurenții neopunându-se faptului ca intimata sa pătrundă in continuare in imobil.
În ceea ce privește întinderea in timp a măsurii pe care recurenții o solicita pe calea ordonanței președințiale, deși nu este explicit prevăzuta, aceasta este de departe temeinica si implicita. În calitatea lor de proprietari ai imobilului, recurenții solicita predarea unei copii a cheilor de acces in imobil in scopul efectuării verificărilor la gaz, a citirii contorului de curent si a efectuării reparațiilor de conservare a imobilului, pentru a preîntâmpina pagube iminente, atât decurgând din întreruperea furnizării de gaz si curent cat si prin deteriorarea in profunzime a imobilului si in interior, nu doar in exterior, având in vedere anotimpul in care se află. Toate aceste operațiuni, prin natura lor sunt limitate in timp. Astfel verificările la gaz si citirea contorului de curent se fac aproape instantaneu, iar reparațiile, in mod normal, raportat doar la ceea ce se vede din exterior, ar putea dura doar câteva zile. In ceea ce privește posibilele deteriorări care ar fi putut deja sa aibă loc, dar pe care nu le-au putut constata, in interiorul imobilului, nu pot sa specifice exact durata, insa, evident, tot limitate in timp ar fi.
In ceea ce privește vremelnicia, jurisprudența a făcut si face referire la anumite aspecte pe care instanța ar trebui sa le aibă in vedere la pronunțarea unei hotărâri. Astfel, vremelnicia măsurii luate trebuie analizata doar ca o condiție a hotărârii adoptate, iar nu ca o cerința de exercitare a cererii de ordonanța președințială.
In ceea ce privește urgenta, jurisprudenta statuează ca aceasta exista ori de cate ori păstrarea unui drept sau prevenirea unei pagube nu s-ar putea realiza in mod adecvat pe calea unei acțiuni de drept comun.
In acest sens, instanța apreciaza de la caz la caz asupra acestei cerințe, insa nu trebuie sa se recurgă la o apreciere in abstracto, ci la una in concreto, adică la o estimare adaptata la împrejurările particulare ale cauzei.
Prin întâmpinarea formulată intimata B. SS a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii în întregime a
hotărârii de fond și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată, pentru următoarele motive:
Paguba pretinsa de reclamanți, cauzata de întreruperea alimentarii cu gaze naturale a imobilului litigios, este in realitate inexistenta, întreruperea alimentarii cu gaze nefiind de natura a prejudicia pe nimeni, intrucat casa nu mai este locuita inca din luna august 2011.
De la data la care imobilul a rămas nelocuit, in speța din luna
august 2011 si pana la data formulării de către reclamanți a cererii de ordonanța presedintiala a trecut mai bine de un an, timp in care aceștia nu au manifestat interesul, de a folosi respectivul imobil, singura lor intenție raportata la respectiva casa fiind aceea de a interzice accesul pârâtei si fetitei minore, motiv pentru care au si sudat poarta de la intrare.
Paguba iminenta invocata de către recurenți este in realitate inexistenta, prin întreruperea alimentarii cu gaze naturale fiind practic înlaturat orice risc care ar putea decurge dintr-o funcționare defectuoasa a instalațiilor de gaze.
Mai mult, parata, pentru a evita înghețarea apei si spargerea țevilor centralei termice din interiorul imobilului, a golit aceste țevi de apa, astfel ca nu exista nici un pericol, cu atât mai puțin un pericol iminent, care sa justifice admisibilitatea cererii formulata de către reclamanți.
Cele pretinse de recurenți sunt vădit nefondate, fiind greu de crezut ca in condițiile, în care intre fiica sa minora pe de o parte, in calitate de reclamanta si intimata in calitate de reclamant reconventional se derulează in contradictoriu cu parații un proces care face obiectul dosarului_, aflat pe rolul Judecătoriei T. in vederea stabilirii cuantumului investițiilor realizate de intimata si defunctul său sot la imobil si in vederea escontentarii lor pentru aceste investiții, ar avea interesul sa deterioreze imobilul in vreun fel sau sa producă pagube. Mai mult în acest imobil, intimata are mobile, aparatura electrocasnica, lucruri personale si lucruri ale fetitei astfel ca interesul de a conserva imobilul este justificat si de aceste împrejurări.
In ceea ce privește susținerile ca intimata ar deține imobilul in temeiul unui contract de comodat iar suprafața pe care ar fi îndreptățită sa o utilizeze este de doar 25 mp., acestea sunt vădit eronate. Intimata si defunctul său sot (fratele recurentului B. A. ), s-au mutat in acest imobil acum mai bine de 10 ani, cu acordul numitei B. Victoria, mama defunctului său sot si a recurentului B. si proprietara a imobilului pana in anul 2011 (când, după decesul soțului său, l-a instrainat recurenților), a realizat investiții substanțiale la imobil, iar întregul imobil, din Mihai Viteazu nr 403 a fost locuința familiei sale timp de mai bine de 10 ani, numita B. Victoria dându-si acordul in forma autentica in acest sens.
Așadar, condiția pagubei iminente prevăzuta de art. 581 alin. 1 C.proc.civ. este, in mod evident, neindeplinita.
Neîndeplinita este si condiția cumulativa ca paguba iminenta sa nu poată fi reparata.
Astfel, pentru a se admite cererea de ordonanța președințiala nu este suficient sa existe doar iminenta unei pagube (care, asa cum a arătat, nu exista), ci trebuie si ca aceasta sa nu poată fi reparata, textul de lege vorbind despre "prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara".
Asa zisa paguba pretinsa de către recurenți, generata de întreruperea alimentarii cu gaze naturale, poate fi oricând înlăturata prin simpla incheiere a unui nou contract de furnizare gaze, cu condiția achitării unei taxe de racordare, asa cum de altfel menționează chiar societatea distribuitoare in adresa expediata pe seama reclamantului B. A. .
Prin urmare, in cazul sistării furnizării gazelor naturale, precum si in situația sistării curentului electric, paguba produsa, constând in suma de bani datorata furnizorului de gaze, respectiv energie electrica, cu titlu de taxa de reconectare, nu este una care sa nu poată fi reparata.
Așadar, paguba pretinsa de către recurenți, nu doar ca nu este iminenta, ci ea nu exista și chiar daca ar exista, ar putea fi oricând înlăturata, astfel ca, nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanța presedintiala prevăzute de art. 581 alin. 1 C.proc.civ.
Pe de alta parte, aceasta întrerupere a sistării gazelor naturale a fost generata de conduita reclamanților care i-au șicanat in permanenta si i-au determinat sa părăsească imobilul, ulterior plecării lor au sudat poarta si le-au obstrucționat accesul in imobil. In aceste condiții, o perioadă, intimata deși deține cheile casei nu a avut acces in imobilul pe care l-a locuit 10 ani si in care avea si are mobila si alte lucruri personale.
In continuare arata recurenții ca, privitor la citirea contorului de curent, instanța de fond și-ar fi bazat soluția exclusiv pe depoziția martorei Boca Zorela, ignorând in totalitate somațiile depuse de ei la dosar, somatii prin care unitatea specializata ii somează sa asigure accesul in imobil.
Pentru a fi posibil accesul in casa la care se face referire in prezenta cauza, este necesar, in primul rând, accesul in curtea acesteia.
Ori, tocmai recurenții sunt cei care, inca din luna august 2011 au sudat poarta mare de la intrarea in imobil si au schimbat zarul de la poarta mică de acces, astfel că, si in situația in care intimata ar fi pus la dispoziție cheile de la casa, accesul nu ar fi fost posibil din pricina blocării porților.
Referitor la problema citirii contorului de curent, intr-adevar lipsa necesității citiții urgente a contorului a reieșit din declarația martorei Boca
V. Zorela, care a arătat ca in vara anului 2012 tatăl pârâtei 1-a citit si i- a comunicat telefonic numitei B. Victoria, fosta proprietara a imobilului, rezultatul acestei citiri. Cu toate acestea insa, instanța nu si-a fundamentat in totalitate soluția pe depoziția martorei Boca Zorela, ci pe ansamblul probator din care rezulta, fara dubiu, neîndeplinirea in speta a condițiilor de admisibilitate a ordonanței presedintiale.
O alta nemulțumire a recurenților este legata de faptul ca, pretind aceștia, in aprecierea probatiunii testimoniale, instanța ar fi considerat ca doar martora Boca Zorela a inspirat încredere, tinand cont doar de mărturia acesteia, si nu si de aceea a martorei Sabau E. ia, fara sa inlature motivat depoziția celei de-al doilea martor.
Fata de aceasta susținere nefundamentata a recurenților, se arată ca aprecierea probelor consta in operațiunea mentala pe care o face instanța pentru a determina puterea probanta si valoarea fiecărei probe in parte, precum si a tuturor probelor impreuna. Judecătorul nu are obligația de a motiva luarea sau nu in considerare a fiecărei probe in parte, ci doar aceea de a-si motiva, pe baza probelor administrate in cauza, soluția pronunțata.
Astfel, in mod firesc instanța a avut in vedere cu precădere cele relatate de martora Boca Zorela, care a frecventat casa de la momentul in care s-au stabilit in Mihai Viteazu și pana după decesul soțului pârâtei. In schimb, martora Sabau E. ia locuiește in același cartier, dar nu a vizitat
casa si cunoaște imobilul doar din cele percepute când trecea ocazional pe strada.
Mai arata recurenții ca deținerea cheilor de către intimata, fapt care le impiedica accesul la imobilul lor, reprezintă un act abuziv din partea intimatei, iar admiterea cererii de ordonanța președinția s-ar impune pentru curmarea acestui abuz. Recurenții pretind ca in mod greșit instanța ar fi retinut ca ei i-ar fi solicitat predarea cheilor de acces la imobil, când de fapt ei doreau doar o copie a acestor chei.
Daca deținerea cheilor de către intimata reprezintă un abuz sau nu, se va stabili pe calea dreptului comun, cu ocazia soluționării dosarului civil nr._, iar nu in procedura-urgenta a ordonanței presedintiale, care nu trebuie sa prejudece fondul.
La data de 30 mai 2012, numita B. I. A. (fiica paratei) a introdus cererea ce face obiectul dosarului_, având ca obiect plata contravalorii îmbunătățirilor efectuate la imobilul in litigiu de către defunctul B. D. (soțul paratei) conform cotei ce i se cuvine in calitate de descendenta si recunoașterea unui drept de retentie asupra imobilului in litigiu pana la momentul achitării acestei sume.
Obligarea intimatei la a preda cheile imobilului pe seama reclamanților in acest moment ar duce la prejudecarea dreptului dedus judecații pe calea acțiunii principale care face obiectul dosarului_ si ar lipsi de obiect solicitarea de instituire a unui drept de retentie asupra bunului formulata pe cale principala.
Instanța de fond a respins cererea de ordonanță președințială formulată de către reclamanți pe considerentul că nu este îndeplinită condiția vremelniciei și neprejudecării fondului.
În mod temeinic și justificat a arătat instanța că pentru ca măsura luată pe calea ordonanței președințiale să fie vremelnică, această măsură trebuie să fie limitată în timp, de regulă până la rezolvarea în fond a litigiului. Caracterul vremelnic decurge fie din însăși natura măsurii luate, care nu poate fi decât limitată în timp, fie din cuprinsul ordonanței în cazul în care se arată perioada de timp în care măsura luată își va produce efectele.
În acest sens, instanța a reținut că reclamanții au solicitat pe calea ordonanței președințiale ca intimata să fie obligată să le înmâneze cheile de acces în imobilul proprietatea lor.
În mod perfect justificat a arătat instanța că în cazul imobilelor, în special al clădirilor, predarea cheilor este echivalentă cu predarea imobilului, respectiv a posesiei acestuia. Din modul în care este formulată cererea de ordonanță președințială se desprinde concluzia că reclamanții urmăresc în realitate obținerea posesiei imobilului, măsură care nu poate fi
luată pe calea ordonanței președințiale și care este o măsură definitivă.
Instanța în mod corect a constatat că reclamanții nu i-au solicitat să le permită accesul temporar în imobil sau să fie obligată să le înmâneze cheile imobilului pe o anumită perioadă de timp, nici nu rezultă din cuprinsul cererii care ar fi întinderea în timp a măsurii solicitate, reclamanții nemotivând în vreun fel în ce ar consta vremelnicia măsurii solicitate.
Pentru aceste considerente, instanța a apreciat că solicitarea reclamanților este de natură a prejudeca fondul dreptului, deoarece pentru a verifica dacă este întemeiată cererea de înmânare a cheilor imobilului instanța ar trebui să analizeze în prealabil dreptul de proprietate al
reclamanților asupra imobilului și titlul cu care se află acesta în posesia intimatei pârâte.
Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate, tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Recurenții au susținut că instanța în mod greșit a reținut ca nefiind îndeplinită cerința urgenței prevăzută de art. 581 C.pr.civ., întrucât urgența există datorită întreruperii alimentării cu gaze naturale.
T. ul reține că întreruperea alimentării cu gaze naturale nu este de natură să producă nici o pagubă și nici nu poate justifica urgența, câtă vreme cererea de ordonanță președințială a fost formulată la data de_, iar imobilul nu a mai fost locuit din anul 2011.
Recurenții au susținut că urgența există, dat fiind că se impune citirea contorului de curent.
Și în această privință, tribunalul reține că prima instanță a apreciat în mod corect că nu există urgență pentru citirea contorului de curent, cât timp din declarația martorei Boca V. Zorela a rezultat că în vara anului 2012 a fost citit contorul de către tatăl pârâtei, care a comunicat rezultatul numitei B. Victoria, fosta proprietară a imobilului. În plus, dat fiind că imobilul nu a fost locuit din anul 2011, nu se poate reține urgența pentru acest motiv.
De asemenea, recurenții au susținut că admiterea cererii lor se impune pentru a asigura conservarea imobilului, acesta având fisuri în pereți și țigle căzute.
Din probele administrate în cauză, tribunalul reține că, astfel cum rezultă din declarația martorei Sabău E. ia, aceasta a observat încă din iarna anului 2011, după plecarea pârâtei din imobil, că pereții erau crăpați și au căzut țigle de pe acoperiș. Și martora Boca V. Zorela a arătat că în 2010, la schimbarea gemurilor, au fost provocate niște crăpături.
Așadar, chiar din coroborarea celor două declarații de martor rezultă că aspectele invocate de recurenți, și anume existența unor fisuri în pereți și căderea unor țigle din acoperiș, au avut loc cu mult timp înainte de introducerea cererii de ordonanță președințială, astfel încât prima instanță a apreciat în mod corect că nu a fost justificată urgența, cererea de ordonanță președințială fiind formulată în 27 septembrie 2012.
În motivele de recurs se arată că prima instanță a reținut în mod greșit că reclamanții au solicitat predarea cheilor de acces în imobil, întrucât în considerente și în răspunsul la interogatoriu au arătat că solicită doar o copie a cheilor.
În această privință, tribunalul reține că prima instanță s-a pronunțat în mod corect asupra cererii, astfel cum a fost formulată, în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. 6 C.pr.civ., potrivit cu care: "În toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății";.
Ori, în cererea de ordonanță președințială, reclamanții au solicitat în mod expres să fie obligată pârâta să le înmâneze cheile de acces în imobil. Acest petit nu a fost modificat, nefiind depusă nici o precizare a cererii de chemare în judecată.
S-a mai arătat în motivele de recurs că, deși întinderea în timp a măsurii solicitate de reclamanți nu este explicit prevăzută, aceasta este temeinică și implicită, cât timp s-a solicitat predarea cheilor în scopul efectuării verificărilor de gaz, a citirii contorului de curent și a efectuării reparațiilor de conservare a imobilului.
Nici aceste susțineri nu sunt întemeiate, reclamanții având datoria să arate în chiar cererea de ordonanță președințială durata pentru care solicită luarea unei măsuri.
De altfel, tribunalul reține că, în motivarea soluției, prima instanță a arătat că în cazul imobilelor predarea cheilor este echivalentă cu predarea imobilului. În mod corect s-a apreciat că o astfel de măsură este definitivă și că solicitarea reclamanților este de natură a prejudeca fondul.
Prima instanță a făcut, așadar, o corectă aplicare a prevederilor art.
581 C.pr.civ., analizând cererea reclamanților prin prisma actelor și dovezilor de la dosar, astfel că, în temeiul art. 312 C.pr.civ., tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții reclamanți B. A. și
B. C. G., împotriva Ordonanței președințiale nr. 4572 din_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o va menține în totul.
În temeiul art. 274 C.pr. civ., tribunalul va obliga recurenții să plătească intimatei B. SS suma de 250 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții reclamanți B.
A. și B. C. G., împotriva Ordonanței președințiale nr. 4572 din_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o menține în totul.
Obligă recurenții să plătească intimatei B. SS suma de 250 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Martie 2013.
Președinte, A. -F. D. | Judecător, O. R. G. | Judecător, O. -C. T. |
Grefier, L. C. |
L.C. 21 Martie 2013 Red. ORG/tehn. AP
Jud. fond - P. A. L.
| ← Decizia civilă nr. 118/2013. Ordonanta presedintiala | Decizia civilă nr. 616/2013. Ordonanta presedintiala → |
|---|
