Sentința civilă nr. 368/2013. Ordonanta presedintiala
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ NR. 368/2013
Ședința publică de la 08 August 2013 Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE F. | S. | B. |
Grefier L. | M. |
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra cererii de ordonanță președințială formulată de reclamanta Al J. W., în contradictoriu cu pârâții R. H. Al S. și S. N. .
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că pârâții au depus la dosar concluzii scrise.
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 7 august 2013, când părțile prezente au pus concluzii, conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Reclamanta AL J. W. a formulat CERERE DE ORDON. ȚA PRESEDINTIALA împotriva paraților R. H. AL S. A, și S. N. (identic cu N. ABDULAH IUSEF S. ), solicitând ca, după citarea pârtilor sa pronunțe o ordonanța presedintiala prin care:
Sa dispună de urgenta, atribuirea provizorie a folosinței apartamentului nr. 51 situat in C. -N., str. G. D., nr. 41, se. 5, înscris in CF 2. -C1-U2, către reclamantă pana ia soluționarea irevocabila a acțiunii de fond având ca obiect anularea contractului de vanzare-cumparare a acestui apartament pentru cauza ilicita, aflat pe rolul Judecătoriei C. -N. in dos. nr. _
obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata
În motivare arată că a divorțat recent de soțul său, S. Nizai. la data de_ printr-o hotărâre de divorț pronunțata de cutre judecătorul Tribunalului religios din Al-Zarkaa, Iordania.
In timpul căsătoriei au dobândit cu litiu de bun comun apartamentul din str. G. D., unde au locuit de ia data cumpărării lui, din mai 2006 si unde locuiesc si in prezent reclamanta si cei trei copii si deasemenea si paratul de rând 2.
După ce au intervenit neintelegerile dintre părți cat si pe parcursul procedurilor de divorț din Iordania, care au inceput din 22 august 2012, fostul meu sot, a luat hotărârea de a face anumite operațiuni juridice pentru
a scoate imobilul bun comun din patrimoniul nostru, cu scopul de a o exclude de la partajarea bunurilor comune in urma divorțului.
Profitând de o procura speciala de vânzare, autentificata sub nr. 909 din data de_, de Biroul Notarilor Publici Asociați Padurean Ana Valeria si A. Buiga, pe care i-a dat-o in anul 2007, bazandu-se pe relația de incredere reciproca care este firesc sa existe intre soți, fostul sot a înstrăinat in perioada divorțului, respectiv in 31 august 2012, apartamentul care
reprezenta locuința familiei, din str. G. D., prin contractul de vanzare- cumparare a cărui anulare a solicitat-o printr-o acțiune separata.
Motivul pentru care i-a dat aceasta procura soțului in anul 2007 a fost acela ca el i-a solicitat motivând ca ar avea probleme cu firma si pentru a evita executarea apartamentului de către creditori, daca va fi cazul.
La momentul când i-a dat procura in 2007, fostul u sot i-a spus ca ar fi valabila numai 1 an, iar reclamanta necunoscand legile si având incredere in el nu s-a gândit sa o revoce, a aflat abia ulterior de la avocat ca ar fi trebuit sa o revoce, dar era prea târziu.
Acest contract de vanzare-cumparare este de fapt unul fictiv, prin care soțul său a transcris apartamentul pe paratul R. H., care este cel mai bun prieten al sau, de mai bine de 20 de ani si asociat cu fostul sot in societatea comerciala SC MY HEALTH cu sediul in T. M., doar cu scopul de a-1 scoate din masa bunurilor comune, in realitate neavand loc o vânzare propriu-zisa.
Deasemenea nu s-a pus problema niciodată ca fostul sot sa-i dea măcar o parte din asazisul "preț" incasat in urma incheierii contractului de vânzare cumpărare.
Arată că are nevoie de aceasta locuința deoarece, potrivit religiei nu a avut permisiunea soțului sa urmeze o facultate sau sa lucreze, trebuind sa stea doar acasă cu copii si cu munca in gospodărie.
Condiția de admisibilitate a prezentei ordonanțe prevăzuta de art.996 alin 1, respectiv existenta unei pagubei iminente care nu s-ar putea repara, este respectata in cazul de fata, având in vedere ca paratul de rând 1, in calitate de proprietar tabular, ar putea veni in orice moment sa ne dea afara din apartament, situație in care eu, impreuna cu cei 3 copii nu am avea unde sa locuim.
Având in vedere tradiția si obiceiurile islamice, principala atribuție a reclamantei a fost creșterea celor 3 copii minori si ingrijirea gospodăriei, fostul sot fiind cel care muncea si asigura veniturile pentru intreaga familie.
In aceasta situație, este in imposibilitatea de a plați o chirie pentru un apartament unde sa stea impreuna cu copiii.
Paguba iminenta consta si din faptul ca minorii, care sunt destul de mici, ar putea sa ramana fata locuința, sa fie scoși din mediul lor unde s-au obișnuit si asta ar avea repercursiuni asupra dezvoltării lor fizice si psihice.
Având in vedere motivele temeinice arătate, care justifica urgenta, considera ca sunt indeplinite condițiile de admisibilitate ale prezentei ordonanțe prevăzute de art. 996 NCPC si in consecința va solicitam respectuos admiterea prezentei ordonanțe si atribuirea provizorie a apartamentului in folosința sa.
In drept: art. 996 si urm. NCPC.
Pârâtul R. H. AL S. A a formulat ÎNTÂMPINARE prin care va solicitarespingerea cererii de ordonanța presedintiala formulata de către
reclamanta AL J. W., cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.
Pe cale de excepție invoca lipsa de interes a reclamantei in promovarea unei astfel de acțiuni.
La momentul promovării oricărei acțiuni in justritie, reclamantul trebuie sa justifice, in persoana sa, un interes născut si actual, adică folosul practic si imediat pe care-1 urmărește prin promovarea acțiunii judiciare. Apreciem ca demersul reclamantei, de atribuire provizorie a folosinței apartamentului nr. 51 situat in C. -N., str. Gheorgeh D. nr. 41, se. 5, jud. C., este lipsit de un inters actual, cată vreme acesta are folosința imobilului, fapt recunoscut in cuprinsul acțiunii civile obiect al dosarului_, precum si in cuprinsul motivelor prezentei.
Deși este proprietar al imobilului, niciodată nu i-a cerut reclamantei sa elibereze apartamentul, nu a formulat cereri de evacuare, motiv pentru care, in prezent, cererea este lipsita de interes, impunadu-se respingerea acesteia.
Totodată, solicita respingerea cererii de ordonanța presedintiala formulata de către reclamanta AL J. W., ca fiind inadmisibila.
Pentru a se dispune o măsura pe calea procedurii speciale a ordonanței presedintiale, este necesara intrunirea cumulativa a trei condiții: urgenta, vremelnicia si neprejudecarea fondului, neindeplinirea uneia dintre aceste condiții atrăgând inadmisibilitatea cererii de ordonanța presedintiala.
Apreciază ca in prezenta cauza nu este indeplinita condiția urgentei, care trebuie apreciata in raport de situația existenta in momentul judecării cauzei. Finalitatea unei cereri de ordonanța presedintiala este aceea de păstrare a unui drept care s-ar păgubi prin intarziere si prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar mai putea repara, aspecte ce trebuie sa rezulte din fapte concrete.
In prezenta cauza, nu se indica care este dreptul care s-ar păgubi prin intarziere si paguba iminenta, cată vreme reclamanta împreuna cu certrei minori locuiesc in apartamentul in discuție, iar subsemnatul, deși, sunt proprietar tabular al acestui imobil inca din august 2012, nu a solicitat evacuarea reclamantei. De altfel, reclamanta in cuprinsul acțiunii civile obiect al dosarului nr._ arata ca "de la data vânzării, din august 2012 si pana in prezent cumpărătorul nu a venit niciodată sa-si preia apartamentul sau sa revedice de la mine anumite drepturi legate de apartament, in condițiile in care eu am locuit tot timpul si locuiesc si in prezent impreuna cu copii si cu fostul meu sot in apartament", situație in care, este mai mult decât evident faptul ca nu este intrunita condiția urgentei.
Nu este admisibila o cerere de ordonnata presedintiala pe motiv ca in viitor ar putea solicita evacuarea reclamantei, cată vreme, in prezent, acesta locuiește in respectivul imobil, folosindu-1 conform propriilor nevoi. Daca reclamanta nu este confortabila cu aceasta situație, avea posibilitatea de a lua legătura cu subsemnatul in vederea încheierii unui contract de inchiriere/comodat, insa nu a făcut acest lucru, intelegand sa promoveze, cu rea credința, prezenta acțiune, vădit inadmisibila.
In consecința, analizând condiția urgentei raportat la imprejurarile prezentate in intampinarea de fata, apreciem ca nu exista nicio urgenta in
atribuirea folosinței imobilului in discuție, dimpotrivă reclamanta se bucura si in prezent de folosința acestuia.
III, Pe fondul cauzei, solicita respingerea cererii ca find neîntemeiata.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2087/_ de.BNP Asociați Repede, a achiziționat apartamentul nr. 51 situat in C. -N.
, str. G. D. nr. 41, se. 5, jud. C., achitând in acest sens suma de
51.000 Euro, prin raportare la faptul ca l-am lăsat pe vânzător sa locuiască in continuare in imobil, procedând la înscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate. La momentul incheirii contractului, vânzătorul S.
N., a prezentat notarului o. procura autentica speciala data de către reclamanta, care ii permitea vânzătorului sa instraineze imobilul in discuție, motiv pentru care contractul a fost incheiat cu respectarea dispozițiilor legale.
Sunt vădit neîntemeiate susținerile reclamantei in sensul ca intre pârât si paratul de rândul 2 ar fi existat o înțelegere potrivit căreia operațiunea de vânzare a fost fictiva. Niciodată nu s-a pus problema scoaterii bunurilor din masa partajabila, cu atât mai mult cu cat reclamanta, asa cum arata in cuprinsul motivelor, s-a certat si impacat in repetate rânduri cu paratul Ni zar, reclamanta renunțând la divorț, ulterior reintroducand cererea de divorț, astfel incat este cel puțin îndoielnica susținerea acesteia ca nu avea incredere in parat, si ca in realitate nu exista consimțământul ei pentru vânzare apartamentului.
Este important de reținut ca, la momentul încheierii contractului paratul N. deținea o procura speciala prin care reclamanta isi da acordul sa instraineze imobilul in discuție. Subliniez ca acea procura era valabila nefiind revocata de către reclamanta, care avea acesta posibilitate, cu atât mai mult cu cat susține ca in anul 2012, pe fondul neînțelegerilor, nu mâi avea incredere in paratul de rândul 2. Nu pot fi reținute apărările reclamantei in sensul ca nu a știut ce semnează, ca nu a avut cunoștința de perioada pentru care este valabila procura, cată vreme are cetățenia romana, cunoaște limba romana., nefiind in măsura sa invoce necunoastrea legii.
Dreptul de proprietate este un drept absolut, exclusiv si pepetuu, fiind îndreptățit sa exercite toate atributele dreptului de proprietate, respectiv, posesia, folosința si dispoziția, liber si nestingherit, excepțiile de la aceasta regula, in sensul unor îngrădiri si limitări, fiind clar stabilite de lege. De altfel acest drept este recunoscut prevederile art.l al Protocolului Adițional la CEDO, conform cărora orice persoana fizica sau juridica are dreptul îa respectarea bunurilor sale, nimeni nu poate îi lipsit"de proprietatea sa" decât pentru o cauza de utilitate publica si in condițiile prevăzute de lege si"de principiile generale ale dreptului internațional.
Este neintemeiata solicitarea reclamantei si prin raportare la faptul ca, o eventuala admitere a acțiunii civile obiect al dosarului nr._, in snesul anularii contractului de vânzare cumpărare, nu conduce automat la revenirea bunului in patrimoniul excusiv al reclamantei. Astfel, toate atributele dreptului de proprietate, inclusiv folosința ar urma sa fie execitate de către reclamanta impreuna cu fostul sau sot, si nicidecum in mod exclusiv de către aceasta. Trecând peste toate aspectele invocate si pipăind fonul, daca prin absurd s-ar aprecia ca exista o aparenta de drept, in sensul atribuirii folosinței, in mod sigur, acesta nu se poate realiza numai fata de reclamanta, cu Maturarea paratului de rândul 2, in condițiile in care nu
exista un partaj de folosința intre cei doi. Acest aspect este recunoast si de către reclamanta, care in cuprinsul acțiunii nr._ arata ca prin constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare se restabilește situația anteriaora incheierii actului juridic, aceasta fiind consecința fireasca a nulității, restabilire ce impune reintrarea bunului in patrimoniul comun al celor doi soți.
In drept: art. 205, art. 453 C.pr.Civ.
Pârâtul S. N. (identic cu N. ABDULAHIUSEF S. ) a formulat ÎNTÂMPINARE solicitând respingerea cererii de ordonanța presedintiala formulata de către AL J. W. prin care solicita atribuirea provizorie a folosinței apartamentului nr.51 situat in C. -N., str. Gh.D., nr.4, sc.5 pana la soluționarea irevocabila a acțiunii de fond având ca obiect anularea contractului de vanzare-cumparare a acestui apartament pentru cauza ilicita, aflat pe rolul Judecătoriei C. -N. in dosar_ - ca inadmisibila.
Arată că nu are calitate procesuala pasiva ,
La fel ca si reclamanta, trebuie sa părăsească imobilul pana in 31 august 2013, conform Contractului de vanzare-cumparare incheiat cu paratul de rd.1. Pana in acest moment, nu a purtat vreo discuție cu acesta referitor la acest aspect. Oricum la prețul apartamentului ( fixat împreuna cu reclamanta) s-a ținut cont de faptul ca impreuna cu reclamanta) vor avea posesia imobilului inca 1 an de zile.Din aceste considerente acțiunea este si lipsita de interes
II. Prezenta Cerere ele ordonanța presedintiala este inadmisibila raportat la faptul ca pe drept comun NU s-a solicitat atribuirea provizorie a folosinței apartamentulu.Oricum, raporturile locative nu ar putea fi lămurite numai in cadrul unei acțiuni de drept comun ( I. - Secția civila, Decizia nr.654/1994).
In plus, in prezenta cauza nu este dovedita urgenta. Urgenta trebuie sa rezulte din fapte concrete, iar Instanța trebuie sa analizeze aceste fapte si nu o eventualitate sau o probabilitate.^"aptul ca se solicita anularea unui Contract de vanzare-cumparare, nu este un act suficient pentru dovedirea aparentei dreptului in cadrul acțiunii formulate pe calea ordonanței presedintiale.Luarea in considerare cererii de anulare a contractului de vanzare-cumparare ar semnifica anticiparea unei soluții favorabile .
Raportat la motivarea reclamantei cu privire la motivul pentru care a fost încheiata procura speciala, nu pot fi credibile atâta timp cat in 31 dec.2012 aceasta a incheiat o procura asemănătoare pentru un alt imobil.
In drept: art.205, 453 C.pr.civ
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului S. N., instanța retine ca acesta este neîntemeiată, având in vedere obiectul cererii de ordonanță președințială, paratul având calitatea de parte la încheierea contractului de vânzare cumpărare a cărui anulare se solicita in cadrul dosarului nr._ 3 a Tribunalului C. .
Referitor la excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea cererii de chemare în judecată, instanța de fond a apreciat de asemenea că nu este întemeiată și urmează a fi respinsă, motivele invocate în susținerea excepției vizând de fapt condițiile de admisibilitate ale cererii de ordonanță președințială.
Trecând la soluționarea cererii de ordonanță președințială prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarelor,precum si a dispozițiilor legale incidente, instanța retine următoarele:
Admisibilitatea cererii de ordonanță președințială este condiționată potrivit art. 996 NCPC de întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: aparenta de drept, urgența și vremelnicia măsurii solicitate, precum și cerința neprejudecării fondului litigiului prin măsura solicitată.
In măsura in care una din aceste condiții nu este îndeplinită cererea de ordonanța președințiala nu poate fi admisa .
Prima condiție de admisibilitate o constituie aparenta de drept
,condiție pe care instanța o retine ca fiind îndeplinita având in vedere faptul ca reclamanta a avut calitatea de proprietar al imobilului obiect al contractului de vânzare cumpărare a cărui anulare se solicita prin acțiunea de fond, contract care a fost încheiat doar de către paratul de rândul 2, S.
N., in baza unei procuri din anul 2007, in perioada care coincide cu cea in care părțile erau in relații conflictuale, generate de introducerea acțiunii de divorț, luna iulie-august 2012- conform declarațiilor martorilor audiați in cauza.
In ceea ce privește condiția urgentei , conform dispozițiilor art. 996 C.pr.civ, următoarele situații generale sunt caracterizate prin urgenta: păstrarea unui drept care s-ar prejudicia prin întârziere ,prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara ,înlăturarea piedicilor la executarea silita .
Instanța apreciază că situația de fapt prezentată se încadrează in a doua situație mai sus expusa,si anume reclamanta susține ca urmărește prevenirea unei pagube iminente provocata de faptul ca paratul de rândul 1 ar putea veni in orice moment sa le solicite sa părăsească imobilul.
Existenta urgenței se apreciază în funcție de împrejurările concrete ale cauzei, obiective și subiective, inclusiv perioada de timp scursă de la apariția urgenței și până la formularea cererii și dacă, funcție de comportamentul părților, ea se menține în intervalul arătat.
Instanța, analizând probele de la dosar, apreciază ca nu este îndeplinită condiția urgentei, având în vedere că reclamanta din acțiunea formulata precum si din declarațiile martorilor audiați in cauza,rezulta fără dubiu, că în prezent aceasta locuiește in imobilul situat in C. - N., str. Gh. D., nr. 41, iar paratul de rândul 1 nu i-a solicitat sa părăsească acest imobil, astfel încât nu se poate vorbi de existenta unei pagube iminente, respectiv a unui prejudiciu pe care l-ar putea suferi, in condițiile in care accesul la imobilul nu ii este îngrădit.
Sub aspectul vremelniciei , instanța reține că pe această cale nu se pot lua măsuri definitive, care să rezolve fondul litigiului dintre părți, măsurile având o durată limitată în timp, până la rezolvarea în fond a litigiului, fiind însă posibil ca partea împotriva căreia s-a luat măsura să nu sesizeze instanța de fond și deci în fapt măsura să rămână definitivă.
Or, reclamanta a solicitat ca măsura să fie dispusă pe cale de ordonanță președințială până la soluționarea irevocabilă a dosarelor nr._ al Tribunalului C. .
Din copia acțiunii anexate, rezulta că se solicita anularea contractului de vânzare cumpărare a imobilului din litigiu si radierea înscrierilor din cartea funciara, fiind posibil ca o eventuală soluție ce se va
da ordonanței președințiale să tindă a avea caracter permanent și nicidecum unul provizoriu.
De asemenea ,instanța retine ca prin ordonanța președințială nu trebuie să se prejudece fondul litigiului dintre părți.
În aceste condiții, date fiind probele ce trebuiesc administrate pentru dovedirea cauzei ilicite, instanța nu poate, printr-un examen sumar al probelor administrate în cazul cererii de ordonanță președințială, să observe de partea cui este aparența dreptului.
In consecința, având in vedere lipsa condiției urgenței, a vremelniciei și a neprejudecării fondului printr-o judecată sumară, instanța urmează sa respingă în temeiul art. 996 alin. 5 Noul Cod de Procedură Civilă, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta AL J. W., ca fiind neîntemeiată.
In temeiul dispozițiilor art.451 NCPC, va obliga reclamanta sa plătească paratului R. H. AL S. suma de 400 lei iar paratului S. NIYAR, suma de 400 lei, cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei de interes.
Respinge cererea de ordonanță președințială formulata de reclamanta AL J. W. împotriva paraților R. H. AL S. A, și S. N. (identic cu N. ABDULAH IUSEF S. ).
Obligă reclamanta să plătească pârâților câte 400 lei- fiecaruia, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 5 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședința publică azi,_ .
Președinte,
F. S. B.
Grefier,
L. M.
L.M. 09 August 2013 Red FSB/LM/_ /2ex
| ← Decizia civilă nr. 250/2013. Ordonanta presedintiala | Decizia civilă nr. 27/2013. Ordonanta presedintiala → |
|---|
