Decizia civilă nr. 2977/2013. Legea 10/2001
| Comentarii |
|
R O M Â N I A CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 2977/R/2013
Ședința publică din 6 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ANA I. JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: A. C. GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare -pentru pronunțare- recursul formulat de reclamanta
B. D. și pârâții MUNICIPIUL C. -N. și P. M. C. -N. împotriva sentinței civile nr. 988 din_ a Tribunalului C. în dosarul nr._, având ca obiect acțiune în baza Legii 10/2001.
La data de 5 iunie 2013, s-au depus la dosar prin registratura instanței, din partea reclamantei recurente B. D., concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 30 mai 2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 6 iunie 2013.
C U R T E A
Prin cererea formulată de către reclamanta B. D. în contradictoriu cu pârâtii P. Mun C. -N. și Municipiul C. -N. prin Primar s-a solicitat instanței să dispună anularea în întregime a Dispoziției nr. 44/2010 emisă de către P. Mun. C. -N., să constate că reclamanta are calitate de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, să dispună restituirea în natură a terenului în suprafață de 457 mp situat în C. -N., str. T. nr. 19 înscris în Cf 23979 C. cu nr. top 14964 sau acordarea unei suprafete de teren în compensare sau despăgubiri. S-a mai solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 988 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ s-a admis cererea formulată de către reclamanta B. D. în contradictoriu cu P. Mun. C. -N. și Municipiul C. -N. și în consecință:
S-a anulat în parte Dispoziția nr. 44/2010 emisă de către pârâtul P. Mun.
C. -N. .
S-a constatat că reclamanta este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii cu privire la întregul imobil solicitat prin notificare în suprafață de 457 mp situat în
C. -N., str. T. nr. 19 înscris în Cf nr. 23979 C. nr. topo inițial 14964.
S-a dispus restituirea în natură a unei suprafețe de 165 mp conform raportului de expertiză efectuat de expert Bucur I. anexa 6.
S-a stabilit că reclamanta este îndreptățită la despăgubiri în temeiul Titlului VII din Legea 247/2005 în ceea ce privește terenul ce nu mai poate fi restituit în natură de 292 mp.
S-a respins cererea sub celelalte aspecte.
A fost obligat pârâtul primarul M. C. -N. la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor parțiale de judecată în valoare de 2990 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Astfel, există la dosar înscrisuri din care rezultă că reclamanta este îndreptățită să beneficieze de măsurile reparatorii în baza Legii 10/2001 pentru întreg imobilul.
Astfel, terenul în litigiu este înscris în Cf nr. 23979 C., nr. top. 14964. Acest teren a constituit proprietatea părinților reclamantei Petracovschi
Zamfira și Petracovschi Teodor, dreptul de proprietate fiind dobândit prin contract de vânzare cumpărare.
În urma decesului tatălui reclamantei, s-au înscris în CF soția supraviețuitoare Petracovschi Zamfira cu cota de 10/16 parte, reclamanta cu cota de 3/16 parte și fratele acesteia Petracovsci A. cu cota de 3/16 parte.
Prin Decretul nr. 82/1983 Statul Român a preluat suprafața de teren de 770 mp de la proprietarii mai sus menționati, în vederea construirii unor blocuri de locuințe.
Terenul a fost parțial folosit în vederea edificării obiectivului pentru care s-a dispus exproprierea.
Prin Ordinul Prefectului nr. 459/2001 o parte din terenul expropriat a fost restituit reclamantei, respectiv 313 mp.
Prin Notificarea formulată în baza Legii 10/2001, reclamanta a solicitat stabilirea de măsuri reparatorii și în privința diferenței de teren preluat de 475 mp.
Prin Dispoziția nr. 44/2010 P. mun. C. -N. a admis parțial notificarea în sensul propunerii acordării de despăgubiri, însă doar pentru o cotă de 13/16 parte din teren.
Tribunalul a apreciat însă că soluția este greșită, reclamanta fiind îndreptățită la stabilirea de măsuri reparatorii pentru întreg imobilul.
Pe de o parte, reclamanta a fost ea însăși proprietara unei cote de 3/16 parte din imobilul în litigiu, proprietară de la care s-a expropriat imobilul.
Reclamanta este și moștenitoarea defunctei Petrovschi Zamfira, mama sa, conform certificatului de moștenitor depus la dosar.
Prin urmare, reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii și în calitate de moștenitoare în urma mamei sale - proprietară tabulară.
Având în vedere că fratele său Petracovschi A. nu a formulat notificare în baza Legii 10/2001, în baza art. 4 aliniat ultim din Legea 10/2001, de cota acestuia din urmă poate profita reclamanta.
Prin urmare, reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii pentru întreaga suprafață de teren ce mai este în proprietatea statului.
Deși reclamanta a arătat că mama sa i-a vândut întreg imobilul situat în str. T. nr. 19, vânzarea nu putea privi și terenul din patrimoniul statului ci doar cea ce a rămas în proprietate privată.
Cu privire la posibilitatea de restituire în natură, Tribunalul a reținut că, potrivit expertizei efectuate de expert Bucur I. în cauză, este posibil de restituit o suprafață de 165 mp, anexa 6.
Această suprafață este liberă din punct de vedere juridic, existând asupra acesteia construcții demontabile, prin urmare tribunalul va acorda în plus față de terenul obținut de reclamantă prin ordinul prefectului și această suprafață.
Pentru diferența de 292 mp reclamanta a solicitat acordarea de teren în compensare, identificând un teren din patrimoniul M. C. -N. posibil a fi acordat.
Conform raportului de expertiză efectuat de expert Vescan V. iu s-a stabilit că suprafața de teren ce nu mai poate fi restituită în natură de 292 mp este echivalentă din punct de vedere valoric cu suprafața de 2503 mp, teren în Valea Gârbăului identificat topografic de către SC Topo Cenan SRL.
Tribunalul a verificat situația juridică a terenului identificat, Serviciul de Administrare Spații, Trenuri din cadrul Direcției Patrimoniului M. arătând că în zona indicată s-a demarat un proiect de utilitate publică concretizat până în acest moment prin avizarea de către Comisia tehnică de Amenajare de teritoriului și Urbanism a lucrării PUZ Valea Gârbăului etapa I.
Având în vedere această împrejurare, ținând cont de destinația de utilitate publică a terenului, tribunalul a apreciat că nu poate acorda în compensare acest teren reclamantei.
Pentru motivele arătate, în baza art. 26 aliniat 3 din Legea 10/2001, tribunalul a admis cererea formulată de către reclamantă în sensul anulării în parte a dispoziției atacate, a stabilirii îndreptățirii reclamantei la măsuri reparatorii pentru întregul imobil, acordând în natură o suprafață de 165 mp, pentru diferența de teren urmând a fi acordate despăgubiri în temeiul Titlului VII din Legea 247/2005.
În baza art. 274 C.pr.civ, tribunalul a obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor parțiale de judecată în cuantum de 1190 lei cu titlul de onorariu avocațial parțial și 1800 lei cu titlul de onorariu expert Bucur.
Prin decizia civilă nr. 1/R din_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._ s-a admis recursul declarat de reclamanta B. D. și cel declarat de pârâții MUNICIPIUL C. -N. și P. M. C. -N. împotriva sentinței civile nr. 988 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr. _
, care a fost casată, reținându-se cauza spre rejudecare. S-a fixat termen de judecată pentru data de_ .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut următoarele:
În ceea ce privește solicitarea privind acordarea unui teren în compensare, reclamanta a depus la dosar, la data de 6 septembrie 2011, anexă precizării de acțiune, un raport de expertiză topografică extrajudiciară, întocmit de S.C. TOPO CEN. S.R.L. (f. 143-157), precum și un raport de expertiză tehnică extrajudiciară de evaluare privind terenul ce nu poate fi restituit și cel solicitat în compensare, întocmit de expertul judiciar V. iu Veșcan (f. 159-195), ce au fost comunicate pârâților (f. 200, 201), pârâtul P. municipiului C. N. contestând expertiza extrajudiciară (f. 206).
Cu toate acestea, instanța a trecut la soluționarea cauzei, fără a dispune efectuarea unei expertize judiciare, cu respectarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare.
În plus, în recurs, pârâții au depus o listă a imobilelor ce pot fi acordate în compensare, or obiectul expertizelor extrajudiciare este un imobil ce nu se află pe această listă, impunându-se verificare împrejurării dacă vreunul dintre aceste imobile poate fi acordat în compensare, doar în măsura în care acest lucru nu este posibil, putându-se trece la verificarea posibilității acordării altor imobile în compensare, cum este și cel solicitat de reclamantă, obiect al expertizelor extrajudiciare.
În aceste condiții, curtea a apreciat că probațiunea administrată cu privire la posibilitatea acordării unor terenuri în compensare este insuficientă, impunându-se efectuarea unei expertize topografice judiciare privind, în primul rând, terenurile aflate pe lista celor oferite în compensare, în subsidiar alte terenuri.
Întrucât, potrivit dispozițiilor art. 305 și 315 alin. 31C. pr. civ., proba cu expertiza poate fi administrată doar după casarea cu reținere, curtea, în temeiul art. 312 alin. 1-3 C. pr. civ., a admis recursurile, pentru că toate se referă la acest aspect, a casat sentința recurată și a reținut cauza spre rejudecare, în vederea completării probațiunii.
Cu privire la celelalte aspecte invocate în cele trei recursuri formulate, curtea se va pronunța în rejudecarea cauzei, pentru că sunt indisolubil legate unele de altele, urmând a se cerceta și motivele legate de terenul restituit în natură.
În rejudecare s-a administrat proba cu înscrisuri: adresa nr. 87499/453/2_ emisă de către Serviciul Evidență Patrimoniu și cadastru din cadrul Primăriei municipiului C. -N. (fila 67), adresa nr. 6643/_ emisă de către SC Compania de Apă Someș SA (fila 78), adresa nr. 110015/453/_ emisă de către Serviciul Evidență Patrimoniu și Cadastru din cadrul M. C.
-N. (fila 84 și urm.) și alte înscrisuridepuse de către reclamantă la dosar.
S-a încuviințat de asemenea o cercetare la fața locului, probă administrată conform procesului-verbal încheiat la data de_ (fila 108), respectiv procesul verbal încheiat la data de_ (fila 256).
Reclamanta a depus la dosar în probațiune seturi de fotografii (fila 135 și urm., fila 246 și urm.).
Totodată s-a încuviințat efectuarea unei expertize judiciare în specialitatea topografie, raportul de expertiză întocmit de către expertul judiciar
F. F. fiind depus la dosar (filele 227 și urm.), completarea la raport anexată la fila 257 și urm. iar răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză fiind anexate la fila 303 din dosar.
Analizând plângerea formulată de către reclamanta B. D. împotriva dispoziția nr. 44/_ emisă de P. M. C. -N., raportat la motivele de recurs și precizările formulate de către reclamantă pe parcursul rejudecării cauzei, Curtea reține următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a M. C. -N., invocată prin recursul declarat în cauză de către acest pârât, nu a fost rezolvată expres prin decizia de casare nr.1/2012, nerenunțându-se expres la aceasta deși s-a pus în discuție acordarea în compensare a unui teren aflat în proprietatea privată a
C. -N., înscris pe lista anexă la Hotărârea Consiliului local al municipiului C. -N. nr.227/2011 depusă la dosar. Este deci evident că în aceste condiții și Municipiul C. -N. are calitatea de parte în cauză, fiind justificată calitatea procesuală pasivă a acestuia.
Prima chestiune de fond care se impune a fi lămurită este aceea a cotei părți din imobilul înscris în C.F.nr.23979 C., nr.top.14964, în suprafață totală de 1000 m.p. la restituirea căreia este îndreptățită reclamanta în temeiul Legii nr.10/2001. Aceasta deoarece prin dispoziția atacată s-a apreciat că reclamanta este îndreptățită numai în ceea ce privește o cotă de 13/16 parte, iar nu pentru întreaga suprafață de teren care face obiectul Legii nr.10/2001.
Din cuprinsul C.F. nr.23979 C. (fila 11 dosar fond) rezultă că antecesorii reclamantei Petracovschi Teodor și Petracovschi Zamfira, au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului cu nr.top.14964 în suprafață de 278 stj.(1000 m.p.) în anul 1960.
Ulterior, în urma decesului tatălui reclamantei, în baza certificatului de moștenitor nr.554/1982, în ceea ce privește cota de ½ parte din imobil se înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate al mamei reclamantei, Petracovschi Zamfira, în cotă de 2/16 parte, al reclamantei B. D., în cotă de 3/16 parte și al lui Petracovschi A., nepotul de frate al reclamantei, în cotă de 3/16 parte, restul cotei de 8/16 parte rămânând înscrisă în favoarea mamei reclamantei, Petracovschi Zamfira.
Suprafața de 770 m.p. din acest teren este expropriată în anul 1983, prin Decretul Prezidențial nr.32/1983(fila 5 și urm. dosar fond), din anexele la acesta rezultând că exproprierea i-a vizat pe toți proprietarii tabulari ai terenului la acel moment, respectiv Petracovschi Zamfira, B. D. și Petracovschi A. .
Ulterior, în anul 1991, cota de 10/16 parte din imobil, aflată în proprietatea lui Petracovschi Zamfira este înstrăinată de către aceasta reclamantei și soțului acesteia, B. E. .
În anul 1992, prin sentința civilă nr.7208/1992 a Judecătoriei C. -N. (fila 16 dosar fond), asupra imobilului aflat la acea dată în coproprietatea reclamantei și a numitului Petracovschi A., teren în suprafață de 230 m.p. și construcția edificată pe acesta, se dispune ieșirea din indiviziune, imobilul fiind atribuit și întabulat în favoarea reclamantei, cu obligația de a achita o sultă coproprietarului Petracovschi A. . Rezultă deci că la acea dată s-a sistat indiviziunea asupra imobilului aflat în proprietate privată, respectiv 230 m.p. teren, restul până la 1000 m.p. fiind expropriat de către Statul Român în anul 1983.
În anul 2001 reclamanta formulează notificare în temeiul Legii nr.10/2001, solicitând restituirea în natură a unei suprafețe de 467,8 m.p. din terenul înscris în C.F. nr.23979, nr.top.14964, arătând că o suprafață de 313
m.p. din acesta i-a fost restituiă prin ordinul prefectului nr.459/2001.
Temeiul invocat de către reclamantă în plângerea formulată, în vederea justificării îndreptățirii la măsuri reparatorii pentru toată suprafața de teren menționată în notificare, iar nu numai pentru cota de 13/16 parte din aceasta, este sentința civilă nr.7208/1992 a Judecătoriei C. -N., prin care întreg imobilul în litigiu i-ar fi fost atribuit. Ori, prin această hotărâre judecătorească, astfel cum s-a arătat anterior, s-a dispus sistarea stării de indiviziune numai asupra suprafeței de teren aflate la acel moment în proprietatea celor 2 coproprietari, respectiv 230 m.p.
Reținând prevederile art.4 alin. ultim din Legea nr.10/2001 instanța de fond a apreciat că reclamanta poate profita de cota nepotului de frate, Petracovschi A., acesta din urmă neformulând notificare în temeiul Legii nr.10/2001.
Aplicabile în cauză sunt însă prevederile art.4 alin.1 din Legea nr.10/2001, atât reclamanta cât și numitul Petracovschi A. având calitatea de persoane îndreptățite în sensul Legii nr.10/2001 iar nu pe aceea de moștenitori ai persoanelor îndreptățite(este nerelevant că în ceea ce o privește pe reclamantă aceasta a formulat notificarea atât ca persoană îndreptățită, cât și ca moștenitor al unei persoane fizice îndreptățite). La momentul intrării în vigoare a Legii nr.10/2001 numitul Petracovschi A. avea calitatea de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de această lege în ceea ce privește cota de 3/16 parte din acesta, cotă preluată prin expropriere în anul 1983 de către Statul Român. Neformularea notificării prevăzute de Legea nr.10/2001 nu o îndreptățește pe reclamantă la acordarea măsurilor reparatorii și pentru cota sa parte din imobil, pentru această cotă reclamanta neavând calitatea de persoană îndreptățită și nici pe aceea de moștenitor al persoanei îndreptățite.
Rezultă deci că în mod legal s-a stabilit prin dispoziția atacată îndreptățirea reclamantei la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001 numai pentru cota de 13/16 parte din imobilul revendicat prin notificare.
2.A doua chestiune care se impune a fi lămurită este aceea a felului măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001 care se impun a fi stabilite în favoarea reclamantei.
Terenul care face obiectul cauzei, situat în C. -N., str. T. nr.19, a fost analizat prin expertiza tehnică judiciară întocmită în cauză de către expertul Bucur I. (fila 84 și urm. dosar fond). Din conținutul acesteia rezultă că din suprafața de 457 m.p. care face obiectul notificării formulate de către reclamantă în temeiul Legii nr.10/2001 este liberă în accepțiunea legii speciale o suprafață
de 165 m.p., valoarea terenului fiind stabilită prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expertul tehnic judiciar Vescan V. iu (fila 158 și urm. dosar) la 165 EURO/m.p.
În ceea ce privește suprafața de teren liberă conform Legii nr.10/2001, din suprafața totală de 457 m.p. revendicată în temeiul Legii nr.10/2001 s-au administrat și alte probe, respectiv adresa nr.6643/_ emisă de Secția de Captare Tratare Apă din Cadrul Companiei de Apă Someș S.A.(fila 78,fila 148 dosar recurs), prin aceasta confirmându-se concluziile expertului Bucur I. în sensul că suprafața de 165 m.p. din terenul revendicat este liberă, punctul termic situat pe o parte din această suprafață de teren fiind desființat, stația de hidrofor din acest spațiu fiind dezafectată iar instalația casată și predată.
Rezultă deci că în mod corect a apreciat instanța de fond că această suprafață de teren poate fi restituită în natură reclamantei, aceasta aflându-se în continuarea terenului aflat deja în proprietatea reclamantei.
Rămâne de stabilit soluția care se impune a fi pronunțată în ceea ce privește diferența de suprafață de teren pentru care reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr.10/2001, respectiv 206,31 m.p.
În urma comunicării de către Consiliul Local al municipiului C. -N. a
H.C.L. nr.227/2011 privind aprobarea listei terenurilor aparținând domeniului privat al municipiului C. -N. care sunt puse la dispoziția Comisiei pentru aplicarea Legii nr.10/2001 în vederea acordării măsurilor reparatorii prin echivalent, dispuse prin hotărâri ale instanțelor judecătorești și a anexei la aceasta(filele 35,36 dosar recurs) s-a administrat în cauză proba cercetării la fața locului, în vederea stabilirii situației terenurilor menționate pe lista anexă la
H.C.L. nr.227/2011, reclamanta contestând faptul că vreunul dintre acestea ar îndeplini condițiile necesare pentru a fi acordate în compensare.
Ținând cont de existența acestei liste cu terenuri puse la dispoziția instanței a fi acordate în compensare prin hotărârea consiliului local s-a apreciat de către instanță că nu se mai pune problema identificării unui alt teren aflat în proprietatea privată a M. C. -N., acest lucru impunându-se numai în situația în care nu ar fi existat astfel de terenuri sau dacă acestea nu ar îndeplini condițiile necesare pentru a fi acordate în compensare.
În ceea ce privește terenul de pe str. Vânătorului f.n., menționat în această listă anexă și acceptat în cele din urmă de către reclamantă, s-a efectuat și o lucrare de specialitate, respectiv expertiza tehnică judiciară întocmită de către expertul tehnic judiciar F. F. (fila 228 și urm. dosar), completată ulterior(fila 257 și urm.), stabilindu-se și valoarea acestuia la 28 EURO m.p., valoare asupra căreia nu s-a revenit de către expert nici în urma obiecțiunilor formulate de către pârâtul P. municipiului C. -N. asupra acestui aspect(fila 300 dosar recurs).
Având în vedere valoarea stabilită pentru terenul din strada T. pentru care reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent, nefiind posibilă restituirea în natură a acestuia, respectiv valoarea stabilită pentru terenul din str. Vânătorului, teren menționat în lista stabilită de către Consiliul local al municipiului C. -N. pentru acordare în compensare rezultă că suprafața care se impune a fi atribuită reclamantei cu titlu de măsuri reparatorii prin echivalent, conform art.1 alin.2 din Legea nr.10/2001, raportat și la prevederile Legii nr.165/2013, este de 1215 m.p. Ținând cont de faptul că suprafața totală din str. Vânătorului pusă la dispoziție pentru acordare în compensare este de 1500 m.p., compusă din trei parcele de câte 500 m.p., nefiind identificată și delimitată prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de către experta F. F. suprafața stabilită de către instanță a fi acordată reclamantei, se impune precizarea că s-a avut în vedere poziția
reclamantei consemnată în procesul verbal de cercetare la fața locului, respectiv în încheierile de ședință, în sensul că dorește ca parcela atribuită să nu fie cea de lângă releu, urmând ca în momentul întocmirii documentației de întabulare să se țină cont de acest aspect.
Problema despăgubirilor în condițiile titlului VII al Legii nr.247/2005(mai exact măsuri reparatorii în echivalent în condițiile Legii nr.165/2013) nu se mai pune raportat la cele statuate anterior.
Prin urmare, în temeiul art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001 Curtea va admite în parte plângerea formulată de către reclamanta B. D. în contradictoriu cu pârâții P. municipiului C. -N. și Municipiul C. -N. prin primar,anulând parțial dispoziția nr. 44/_ emisă de P. M. C.
-N. în ceea ce privește măsurile reparatorii acordate acesteia în temeiul Legii nr. 10/2001.
În temeiul art.1 alin.1 și 2 din Legea nr.10/2001și al Legii nr.165/2013 se va restitui în natură în favoarea reclamantei suprafața de 165 mp teren situat în C. -N., str. T. nr. 19, înscris în CF nr. 23.979 C., nr. top 14964, conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de către expertul judiciar Bucur I. ,acordându-se în compensare, pentru diferența de suprafață de teren care nu poate fi restituită în natură, respectiv 206,31 mp, suprafața de 1215 mp teren situat în C. -N., str. Vânătorului f.n., înscris în CF nr. 279.247 C., nr. top 8410/1/48, înscris în CF nr. 2., nr. top 8410/1/47 și CF nr. 2., nr. top 8410/1/46, conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de către experta judiciară F. F. .
Se va menține restul dispoziției nr. 44/_ emisă de P. M. C.
-N. .
În temeiul art.274 alin.1 coroborat cu art.276,277 C.pr.civ. instanța va
obliga pârâții, în solidar, la plata în favoarea reclamantei a sumei de 5.810 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale, reprezentând onorariile expertizelor judiciare efectuate în cauză și parte din onorariile avocațiale dovedite a fi achitate prin chitanțele depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte plângerea formulată de către reclamanta B. D. domiciliată în C. -N., str. T. nr. 19, judetul C. în contradictoriu cu pârâții P. municipiului C. -N. și Municipiul C. -N. prin primar.
Anulează parțial dispoziția nr. 44/_ emisă de P. M. C. -N. în ceea ce privește măsurile reparatorii acordate acesteia în temeiul Legii nr. 10/2001.
Dispune restituirea în natură în favoarea reclamantei a suprafeței de 165 mp de teren situat în C. -N., str. T. nr. 19, înscris în CF nr. 23.979 C., nr. top 14964, conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de către expertul judiciar Bucur I. .
Dispune acordarea în compensare, pentru diferența de suprafață de teren care nu a putut fi restituită în natură, respectiv 206,31 mp, a unei suprafețe de 1215 mp teren situat în C. -N., str. Vânătorului f.n., înscris în CF nr. 279.247
C., nr. top 8410/1/48, înscris în CF nr. 2., nr. top 8410/1/47 și CF nr. 2., nr. top 8410/1/46, conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de către experta judiciară F. F. .
Menține restul dispoziției nr. 44/_ emisă de P. M. C. -N.
.
Obligă pârâții, în solidar, la plata în favoarea reclamantei a sumei de 5.810 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi,_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | ||
ANA I. | A. | A. C. A. | C. |
GREFIER,
C. B.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./_ Jud.fond: M. T.
| ← Decizia civilă nr. 4513/2013. Legea 10/2001 | Încheierea civilă nr. 566/2013. Legea 10/2001 → |
|---|
