Decizia civilă nr. 3/2013. Servitute
| Comentarii |
|
cod operator 4204
Dosar nr._ *
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 3/A
Ședința publică din_ Instanța constituită din: PREȘEDINTE: Brîndușa G.
J. ECĂTOR: A. S. T.
GREFIER: C. M.
Pe rol este pronunțarea soluției asupra apelului civil declarat de către reclamanții D. V., cu domiciliul în M. nr. 1423 jud. M., V. S., cu domiciliul în M., nr. 1134/A, jud. M., F. G., cu domiciliul în M.
, nr. 1386, jud. M., F. M., cu domiciliul în M. nr. 1382 jud. M. ,
H. R., cu domiciliul în M. nr. 1381, C. R., cu domiciliul în M. nr. 1381 jud. M., H. Ș., cu domiciliul în M. nr. 1381 jud. M., H. V.
, cu domiciliul în M. nr. 734 jud. M., B. I. cu domiciliul în M. nr. 1381 jud. M., împotriva sentinței civile nr. 145 din_ pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus, în dosarul nr._ *, având ca obiect servitute.
Dezbaterile asupra cererii și susținerile orale ale părților au avut loc la data de_, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, în aceeași compunere, pentru a delibera, a amânat pronunțarea soluției pentru astăzi, când a decis următoarele:
T.
Asupra apelului civil de față,
Constată că prin sentința civilă nr. 145 din_ pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus s-a admis acțiunea formulată de reclamanții M. G., F. M., H. R., C. R., H. S., H. V., B. I., D. V., V. Ș., F.
G., F. G. și H. S. împotriva pârâtului F. S. și s-a dispus constituirea unei servituți de trecere în favoarea terenurilor proprietatea reclamanților pe terenul proprietatea pârâtului potrivit raportului de expertiză tehnică întocmit de ing. Zegreanu N., pe traseul A-B-C-D din schiță, care face parte integrantă din hotărâre, pe o lungime de 56 m.l.
Reclamanții au fost obligați să plătească pârâtului despăgubiri anuale de 225,00 lei începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și suma de
430,00 lei despăgubiri, iar pârâtul a fost obligat să le plătească reclamanților suma de 1500,00 cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată la_ reclamanții M. G., F. M., H. R. ,C. R. ,H.
S., H. V., B. I., D. V., V. S., F. G., F. G. si H. S.
au chemat în judecată pe pârâtul F. S. solicitând instanței instituirea unei servituți de trecere în favoarea terenului proprietatea lor pe terenul proprietatea pârâtului, învederând că sunt proprietarii unor terenuri situate în locul denumit ";Dealul Jurchi"; din comuna M., au practicat aceasta servitute ani de zile, însă în luna august 2009 pârâtul le-a interzis accesul, blocând drumul în mai multe rânduri.
Pârâtul a formulat întimpinare prin care s-a opus admiterii acțiunii cu privire la reclamanții M. G. si H. R., în ceea ce-i privește pe ceilalți arătând că au existat unele înțelegeri între antecesorii lor. A arătat că pentru lărgirea accesului a cumpărat de la un vecin 1 m de teren pe lățime și pentru consolidarea drumului a plantat doi frasini, care au fost tăiați de reclamantul
M. G., care a mai tăiat un număr de șase pomi fructiferi, a distrus zidul de sprijin si niște ciuroaie.
Prin sentința civilă nr. 1745 din_ acțiunea reclamanților a fost admisă, dar, în urma apelului declarat de pârât, prin decizia civila nr. 30/A/_
, apelul a fost admis si cauza trimisă în rejudecare cu îndrumarul ca instanța să citeze pe toți reclamanții la interogatoriu pentru a se verifica identitatea acestora, manifestarea lor de voința in sensul formulării acțiunii si a se verifica calitatea de reprezentant al avocatului reclamanților cât si soluționarea pe fond a tuturor cererilor, instanța fondului neexercitându-si rolul activ pentru a se vedea dacă solicitările din întimpinarea pârâtului nu reprezintă totodată și o cerere reconvențională.
Prima instanță a mai reținut că la termenul din_ pârâtul a precizat că solicită pe cale reconvențională obligarea reclamanților la plata sumei de 5100 lei cu titlu de despăgubiri.
Apoi, analizând materialul probatoriu administrat în cauză, prima instanță a reținut că reclamanții sunt posesorii unor terenuri aflate in amonte de terenul pârâtului in locul denumit ";Dealul Jurchi"; din comuna M., iar din raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. expert Zegreanu N. și conform susținerilor părților, terenurile reclamanților sunt înfundate si nu au ieșire la calea publică.
Potrivit dispozițiilor art. 616 cod civil "Proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.";
Pentru considerentele arătate și raportat la dispozițiile legale menționate, prima instanță a admis acțiunea formulată de reclamanți față de pârât și a dispus instituirea unei servituți de trecere în favoarea terenurilor reclamanților
pe terenul pârâtului, potrivit raportului de expertiză tehnică întocmit de ing. Zegreanu N. .
Totodată, prima instanță a obligat reclamanții să-i plătească pârâtului suma de 225 lei despăgubiri anuale și suma de 430 lei reprezentând: costul reparaților la acoperiș -50 lei, contravaloarea a șase pomi fructiferi- 180 lei și zidul de sprijin- 200 lei.
În temeiul art. 276 cod procedură civilă a obligat pe pârât să plătească reclamanților suma de 1500 lei cheltuieli de judecata parțiale.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs (ulterior recalificat ca apel)reclamanții
F. M., H. R., C. R., H. Ș., H. V., B. I. ,
D. V., V. S., F. G. și H. S. solicitând modificarea hotărârii atacate în privința cheltuielilor de judecată și a despăgubirilor acordate intimatului F. Ș., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului au învederat că intimatul a solicitat despăgubiri civile în cuantum de 5100 lei și i s-au acordat doar 430 lei ceea ce denotă faptul că cererea reconvențională a fost admisă în parte. Conform referatului din dosarul nr. 1711/P/2011, a rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, și a procesului verbal nr. 2660/_, pretențiile civile ale intimatului nu sunt justificate decât în parte, căci arborii au fost tăiați chiar de intimat, cele 6 coli de azbociment au fost distruse de numitul T. G. în timpul unui transport, iar zidul de sprijin nu a fost distrus de apelanți.
În ce privește cheltuielile de judecată ce le-au fost acordate de prima instanță, apelații au învederat că nota de cheltuieli evidenția un cuantum al acestora de 3847 lei, iar ulterior s-a mai achitat suma de 766 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, ceea ce denotă un cuantum de 4613 lei.
În condițiile în care cererea reconvențională a fost admisă în parte, iar cererea principală în tot, nu se justifică acordarea cheltuielilor de judecată doar la nivelul sumei de 1500 lei.
Prin înscrisul intitulat "precizarea motivelor de apel"; depus la data de_ apelanții, împreună cu reclamanții M. i G. și F. V. ce nu se regăsesc în cererea de recurs formulată la data de_, au solicitat modificarea hotărârii atacate atât sub aspectul constituirii servituții, solicitând stabilirea drumului de servitute doar pe o lungime de 49 m, între punctele B-C- D, cât și sub aspectul acordării despăgubirilor și a cheltuielilor de judecată.
Apelanții au învederat că din cuprinsul documentului intitulat
"așezământ"; depus la fila 56 dosar, rezultă că între H. Iuan a lui T. și F.
V., antecesorul intimatului F. Ș., a intervenit în anul 1933 un schimb de terenuri, astfel încât o porțiune de 7 ml între punctele A-B de pe traseul drumului de servitute aparține familiei H. .
În ce privește despăgubirile datorate intimatului pârât, apelanții au solicitat stabilirea unei sume globale și nu o sumă anuală așa cum a procedat prima instanță, întrucât sunt mai multe familii care ar trebui să se adune în fiecare an să adune ani și să-i dea pârâtului.
Au mai învederat apelanții că la data de_ a decedat apelanta H. S.
, apelanta C. R., în calitate de succesoare legală a defunctei, înțelegând să continue judecata.
Pârâtul intimat, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate.
La data de_ reclamanții M. i G. și F. V. au formulat o cerere de aderare la apelul declarat de ceilalți apelanți, învederând că au același interes ca și aceștia, dar, din eroare, au fost omiși din cererea de apel inițială.
Analizând sentința apelată în limitele cererii de apel, tribunalul a reținut următoarele:
Prima instanță a stabilit în favoarea reclamanților o servitute de trecere de o lungime de 56 m.l., pe terenul proprietatea pârâtului, potrivit raportului de expertiză tehnică întocmit de ing. Zegreanu N., pe traseul A-B-C-D din schița- parte integrantă din hotărâre.
În apel, reclamanții apelanți au arătat că porțiunea de 7 ml cuprinsă între punctele A-B de pe traseul drumului de servitute nu constituie proprietatea intimatului pârât, ci aparține apelanților, succesori ai defunctului H. Iuan a lui T., care a dobândit această suprafață de teren în urma unui schimb încheiat în 1933 cu autorul intimatului F. Ș. .
Însă, înscrisul intitulat "așezământ"; care, în opinia apelanților, constituie dovada schimbului de terenuri invocat, nu cuprinde suficiente elemente pentru a determina cu exactitate suprafețele de teren schimbate și, implicit, pentru a stabili identitatea dintre terenul cedat de F. V. și porțiunea de 7 m liniari cuprinsă între punctele A-B, astfel că nu se poate reține existența vreunui drept al familiei H. asupra acestui segment din calea de acces, cu excepția dreptului de servitute constituit de prima instanță.
În ce privește pretenția apelanților de a se stabili o sumă globală cu titlu de despăgubire pentru proprietarul fondului aservit, T. o consideră neîntemeiată, reținând că servitutea de trecere este o servitute care implică acte de folosință succesive asupra fondului aservit și, pe cale de consecință obligații cu executare succesivă, modalitatea optimă de stabilire a despăgubirilor fiind cea aleasă de prima instanță, respectiv cea plătibilă pro rata temporis, anual, cât timp va subzista dreptul de servitute.
Însă, tribunalul apreciază ca fiind fondate criticile apelanților referitoare la obligarea lor la plata sumei de 250 lei reprezentând contravaloarea zidului de sprijin și a reparațiilor la acoperiș, având în vedere că din probatoriul administrat în cauză nu se poate reține că reclamanții apelanți au distrus zidul de sprijin al intimatului pârât sau că acesta ar fi fost nevoit să distrugă el însuți acest zid pentru a facilita reclamanților apelanți exercitarea servituții de trecere.
De altminteri, în ședința publică din data de_, pârâtul F. Ș. a detaliat în ce constă pretențiile sale formulate pe cale reconvențională fără a se referi la vreun zid de sprijin. (f.55).
În ce privește suma de 50 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor la acoperișul grajdului, tribunalul reține că acest prejudiciu a cărui reparare s-a stabilit în sarcina apelanților, nu a fost cauzat de aceștia.
Astfel, potrivit propriei sale depoziții, martorul T. G. a distrus cele 6 plăci de azbociment(eternită) de pe grajdul intimatului, agățându-le cu cabina tractorului, în timp ce efectua un transport pentru intimat.
Referitor la cei 6 pomi fructiferi, a căror contravaloarea a fost stabilită de prima instanță la nivelul sumei de 180 lei, tribunalul a reținut că pârâtul F. Ș. a recunoscut, prin înscrisul depus la filele 31-32 dosar fond, că a tăiat cei 6 pomi tocmai pentru a le înlesni reclamanților trecerea.
Întrucât apelanții nu au contestat acest aspect, iar potrivit art. 630 C.civ. în ipoteza executării unor lucrări trebuincioase pentru exercițiul servituții, ele se impută proprietarului fondului dominant, tribunalul constată că în mod corect a stabilit prima instanță în sarcina apelanților obligația de a-i plăti intimatului contravaloarea pomilor tăiați.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, T. va admite în parte apelul de apelanții F. M., H. R., C. R., H. Ș. ,
H. V., B. I., D. V., V. S., F. G. și H. S. împotriva sentinței civile nr. 145 din 17 ianuarie 2012 pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus pe care o va schimba în parte în sensul că va înlătura obligația apelanților reclamanți de a-i plăti intimatului pârât F. Ș. suma de 250 lei reprezentând contravaloarea zidului de sprijin și a reparațiilor la acoperiș din suma de 430 lei stabilită în sarcina lor cu titlu de despăgubiri.
Raportat la dispozițiile art. 293 al. 1 Cod procedură civilă din care se desprinde concluzia că apelul incident este exercitat de intimat împotriva părții cu interese contrare care a exercitat apelul principal și, constatând că apelanții
M. i G. și F. V., titulari ai cererii de aderare la apel, nu au interese contrare reclamanților apelanți F. M., H. R., C. R., H. Ș., H.
V., B. I., D. V., V. S., F. G., tribunalul va respinge ca inadmisibilă cererea de aderare la apel a reclamanților M. i G. și F. V. . Însă, în temeiul art. 48 al. 2 Cod procedură civilă, reținând că obligația stabilită de prima instanță în sarcina reclamanților-pârâți reconvenționali de a plăti contravaloarea zidului de sprijin și a reparațiilor la acoperișul grajdului pârâtului este una solidară, tribunalul va extinde efectele admiterii apelului cu
privire la această obligație și la intimații M. i G. și F. V. .
În temeiul art. 276 Cod procedură civilă, tribunalul va obliga pe pârâtul
F. Ș. să le plătească reclamanților apelanți suma de 2092 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond, dar va menține în sarcina pârâtului obligația de plată a cheltuielilor de judecată pentru fiecare din reclamanții intimați M. i G. și F. V. la nivelul sumei de 125 lei acordată de prima instanță.
T. a reținut că reclamanții apelanți au dovedit următoarele cheltuieli efectuate în primă instanță: 1200 lei onorariu avocațial, taxe de timbru 30 lei
+506 lei, onorariu expert 1311 lei + 800 lei, reținând că suma de 766 lei la care fac referire apelanții în cererea de apel este cuprinsă în onorariul de 800 lei achitat pentru completarea de expertiză efectuată în scopul stabilirii despăgubirilor anuale datorate proprietarului fondului aservit, cerere admisă intimatului F. Ș. și, având în vedere că ambele părți au căzut în pretenții, a compensat parțial cheltuielile de judecată.
În temeiul art. 276 Cod procedură civilă, T. va obliga pe intimatul F. Ș. să le plătească apelanților F. M., H. R., C. R., H. Ș., H.
V., B. I., D. V., V. S., F. G. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, proporțional cu pretențiile admise ale acestora și constatând că onorariul avocațial de 1000 lei a fost achitat și de titularii cererii respinse de aderare la apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite în parte apelul
de apelanții F. M. domiciliată în comuna M.
, nr. 1382, H. R., domiciliată în comuna M., nr. 1381, C. R. domiciliată în comuna M., nr. 1381/A, H. Ș. domiciliat în comuna M., nr. 1381, H. V. domiciliat în comuna M., nr. 734, B. I. domiciliat în comuna M., nr. 1381, D. V. domiciliat în comuna M., nr. 1423, V. S. domiciliată în comuna M. nr. 1134/A, F. G. domiciliat în comuna M., nr. 1401 și H. S. domiciliată în comuna M., nr. 1381, decedată a cărei moștenitoare este apelanta C. R., împotriva sentinței civile nr. 145 din 17 ianuarie 2012 pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus pe care o schimbă în parte în sensul că:
Înlătură obligația apelanților reclamanți de a-i plăti intimatului pârât F. Ș. domiciliat în comuna M. nr. 1400/A județul M. suma de 250 lei reprezentând contravaloarea zidului de sprijin și a reparațiilor la acoperiș, din suma de 430 lei stabilită în sarcina lor cu titlu de despăgubiri și extinde efectele admiterii apelului cu privire la această obligație și la intimații M. i G., domiciliat în comuna M., nr. 1382/A și F. V. domiciliat în comuna M., nr. 1386;
Obligă pe pârâtul F. Ș. domiciliat în comuna M., nr. 1400/A să le plătească reclamanților apelanți suma de 2092 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond și menține în sarcina pârâtului obligația de plată a cheltuielilor de judecată pentru fiecare din reclamanții intimați M. i G. și F. V. la nivelul sumei de 125 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile nr. 145 din 17 ianuarie 2012 care nu sunt contrare prezentei decizii.
Respinge ca inadmisibilă cererea de aderare la apel formulată de intimații reclamanți M. i G., domiciliat în comuna M., nr. 1382/A și F.
V. domiciliat în comuna M., nr. 1386.
Obligă pe intimatul F. Ș. domiciliat în comuna M., nr. 1400/A să le plătească apelanților F. M., H. R., C. R., H. Ș., H. V., B.
I., D. V., V. S., F. G. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 07 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE | J. ECĂTOR | GREFIER | |||
G. Brîndușa | S. | -T. A. | M. | C. |
Red./t.red.: G.B./_ 15 ex./com. 13 ex.
J. ecător la fond: I. U.
| ← Decizia civilă nr. 21/2013. Sechestru judiciar | Decizia civilă nr. 96/2013. Servitute → |
|---|
