Decizia civilă nr. 4416/2013. Servitute
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4416/R/2013
Ședința publică din data de 13 noiembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
M. -C. V.
JUDECĂTORI:
A. -T. N.
A. -A. P.
GREFIER:
M. -L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul T. I. -C.
, împotriva deciziei civile nr. 544/A din 24 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr._, privind și pe pârâții H. A. -I. ,
M., P. M. -M., P. I. -C. și D. E. -F., având ca obiect servitute.
La apelul nominal, făcut în cauză, se prezintă reprezentanta reclamantului-recurent T. I. -C., avocat I. C. și reprezentanta pârâților-intimați H. A. -I. și H. M., avocat P. M., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 11 noiembrie 2013, pârâții-intimați H. A. -I. și H. M. au depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului cu cheltuieli de judecată. Se comunică un exemplar din întâmpinare reprezentantei reclamantului-recurent care arată că nu se impune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La termenul de azi, reprezentanta reclamantului-recurent depune la dosar în copie chitanțele și facturile prin care se atestă plata onorariului avocațial, pentru justificarea cheltuielilor de judecată, și dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar, aferente recursului, conform mențiunilor din citație.
Recursul este legal timbrat cu 8 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
Se constată că prin memoriul de recurs, reclamantul-recurent a solicitat repunerea în termenul de recurs, iar prin întâmpinare s-a invocat excepția tardivității recursului.
Curtea pune în discuția reprezentanților părților prezenți la dezbaterile de azi, aceste chestiuni.
Reprezentanta reclamantului-recurent solicită respingerea excepției tardivității și susține cererea de repunere în termenul de declarare al recursului, întrucât clientul său nu a fost legal citat în faza de judecată a apelului.
Cu ocazia judecării fondului cauzei, reclamantul și-a ales domiciliul procesual la cabinetul avocațial, situat pe atunci din punct de vedere administrativ pe str. T. Moșoiu nr. 48, ap. 28, C. -N. . Acest domiciliu a fost ales doar pentru judecarea cauzei la prima instanță, întrucât contractul de asistență juridică a fost încheiat doar pentru această fază procesuală. Acest aspect rezultă din împuternicirea avocațială aflată la dosarul de fond. Pe parcursul judecării cauzei la instanța de fond, s-a produs o schimbare administrativă a sediului cabinetului avocatului ales, respectiv din str. T.
Moșoiu în str. Minerilor, schimbare care de altfel a fost adusă la cunoștința instanței de fond și a fost reținută de către aceasta prin încheierea din 8 noiembrie 2010 precum și în dispozitivul sentinței.
Instanța de apel a avut la cunoștință împrejurarea că reclamantul nu este reprezentat, așa cum rezultă din încheierea de ședință din data de 8 septembrie 2011, în care s-a consemnat faptul că nu există la dosar delegația avocatului reclamantului-intimat. Cu toate acestea s-a procedat în continuare la citarea reclamantului la domiciliul ales la fondul cauzei, la vechea adresă administrativă a cabinetului avocațial, astfel că nici apărătorul ales pentru fondul cauzei nu a luat la cunoștință despre faza de atac a apelului. Reclamantul nu a fost niciodată citat la domiciliul său din Turda, str. Zambilelor.
Arată că Decizia instanței de apel a fost atacată doar acum, întrucât reclamantul-recurent a fost arestat în Olanda, iar în prezent se este stabilit în Anglia.
Pentru aceste motive, solicită admiterea cererii de repunere în termenul de recurs și respingerea excepției tardivității invocate de pârâții- intimați prin întâmpinare.
Reprezentanta pârâților-intimați H. A. -I. și H. M. arată că și-a exprimat punctul de vedere prin întâmpinarea depusă la dosar. Reclamantul și-a indicat domiciliul procesual ales la fondul cauzei, la acel domiciliu procesual a fost citat în faza de judecare a apelului și tot acolo i-a fost comunicată sentința primei instanțe. Reclamantul nu face altceva decât să-și invoce propria culpă pentru a fi repus în termen. Cel care dorește schimbarea domiciliului are obligația de a aduce la cunoștința instanței acest aspect. La dosar nu există nici o dovadă în acest sens, motiv pentru care nu se justifică o atare cerere.
Având în vedere data comunicării deciziei din apel, și data promovării recursului, se poate constata faptul că acesta este tardiv.
În replică, reprezentanta reclamantului-recurent, arată că nu avea obligația de a comunica schimbarea domiciliului ales, întrucât acesta a fost ales pentru faza procesuală a judecării fondului. Nu se invocă propria culpă, așa cum susține reprezentanta pârâților-intimați. La dosar nu există nici o dovadă în sensul că avocatul a fost angajat și pentru faza procesuală a apelului. Faptul că reclamantul a fost arestat și are domiciliul într-o altă țară, este mai presus de voința sa.
Curtea, după deliberare, va admite cererea de repunere în termenul de promovare a recursului formulată de către reclamant pentru următoarele considerente:
În faza judecății la prima instanță, respectiv la Judecătoria Cluj- Napoca, reclamantul și-a ales domiciliul procesual la Cabinetul individual al
doamnei avocat C. C., care la data promovării acțiunii era situat în C.
-N., str. T. Moșoiu nr. 48, ap. 28 (fila 3 din dosarul de fond).
La termenul de judecată din 8 noiembrie 2010 avocatul ales al reclamantului a depus un script (fila 249 dosar fond), prin care a învederat instanței că și-a schimbat sediul profesional de pe str. T. Moșoiu pe str. Minerilor nr. 42.
Prin încheierea din 8 noiembrie 2010 (fila 252 dosar fond), instanța a și luat act de această împrejurare, respectiv a schimbării adresei administrative a sediului profesional al avocatului ales și în dispozitivul sentinței civile 15151/2010 a Judecătoriei C. -N., la fila 266 din dosarul de fond se indică domiciliul reclamantului ca fiind domiciliul procesual ales la sediul C. A. ului C. C. din C. -N., str. Minerilor nr. 42, jud. C. .
Împrejurarea că hotărârea primei instanțe a fost comunicată la o altă adresă, nu prezintă nici o relevanță în cauză.
Curtea constată că, întrucât reclamantul și-a ales domiciliul procesual în cursul judecății în fața primei instanțe, schimbarea sediului avocatului ales la care reclamantul și-a ales domiciliul, nu atrage incidența dispozițiilor art. 98 Cod procedură civilă, întrucât nu este o schimbare a domiciliului părții ci este o schimbare a sediului avocatului la care reclamantul și-a ales domiciliul procesual, care nu se impunea a fi comunicată în conformitate cu cerințele art. 98 Cod procedură civilă, înștiințarea făcută prin înscrisul de la fila 249 din dosarul de fond de către avocatul ales al reclamantului, fiind suficientă. În acest sens au fost și statuările primei instanțe, care a luat act de schimbarea adresei administrative a sediului profesional al avocatului ales, prin încheierea din 8 noiembrie 2010, menționând această nouă adresă în dispozitivul sentinței.
În apelul declarat de pârâți, reclamantul a fost citat la fostul sediu profesional al avocatului ales în fața primei instanțe, în condițiile în care, pe de o parte acest sediu profesional al avocatului ales în fața primei instanțe era deja schimbat la data promovării apelului, iar pe de altă parte, d-na avocat C. C. nu a fost angajată de către reclamant să îl reprezinte sau asiste în cursul apelului. Această eroare de citare a reclamantului s-a perpetuat pe tot parcursul judecății apelului.
Decizia pronunțată în apel a fost comunicată la data de_ la același sediu (f. 92 dosar apel), iar potrivit dovezii de la fila 17 reclamantul a luat efectiv la cunoștință de existența și conținutul deciziei pronunțate în apel, la data de_, când în baza cererii înregistrate la_ la Judecătoria Cluj-Napoca, această hotărâre i-a fost eliberată.
Prin urmare, recursul promovat la data de_ este declarat în termen, raportat la prevederile art.103 alin. 2 Cod proc.civ.
În consecință, în urma admiterii cererii reclamantului de repunere în termenul de declarare a recursului, excepția tardivității promovării recursului invocată prin întâmpinare, va fi respinsă.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului-recurent solicită în temeiul prevederilor art. 304 pct. 5, art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, admiterea recursului,
casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului, întrucât în calea de atac a apelului reclamantul nu a fost legal citat, iar judecarea apelului s-a făcut în lipsa sa, acesta fiind astfel lipsit de posibilitatea de a se apăra.
Având în vedere că procedura de citare și comunicare a deciziei atacate este nelegală, având în vedere încălcarea normelor imperative în materie, judecata în apel s-a făcut fără citarea legală a părții, fiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 5, art. 312 alin. 5 Cod proc.civ.
Reprezentanta pârâților-intimați H. A. -I. și H. M., arată că înțelege să-și mențină punctul de vedere în ceea ce privește tardivitatea recursului. Faptul că la instanța de fond s-au făcut precizări cu privire la modificarea administrativă a sediului cabinetului avocațial nu poate fi invocat ca motiv de repunere în termenul de recurs. În cauza Capital Bank contra Bulgariei din data de 24 noiembrie 2005, CEDO a statuat printre altele și modalitatea în care se comunică actele de procedură. Reclamantul este cel care a demarat acest litigiu, apoi timp de doi ani nu s-a mai interesat de cauză, însă acest lucru nu-i dă dreptul să revină după doi ani de la pronunțarea hotărârii în apel, să solicite repunerea pe rol a cauzei, prevalându-se de propria sa culpă, respectiv că are domiciliul în altă țară și că a fost arestat preventiv în Olanda, stabilitatea circuitului civil, prevalând intereselor personale de care se abuzează prin acest demers.
În ceea ce privește modificarea adresei administrative a sediului cabinetului avocațial, aceasta trebuie comunicată Baroului, care va emite o decizie în acest sens. La dosarul cauzei nu există depusă vre-o decizie emisă de barou cu privire la această modificare, astfel că până la proba contrarie, susținerile reprezentantei reclamantului-recurent sunt nefondate.
Solicită obligarea reclamantului-recurent la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 lei, reprezentând contravaloarea onorariului avocațial, conform chitanței pe care o depune la dosar.
În replică, reprezentanta reclamantului-recurent arată că schimbarea adresei administrative a cabinetului avocațial s-a făcut conform legii, iar dacă instanța apreciază necesar, va depune la dosar copii în acest sens.
Instanța învederează reprezentantelor părților faptul că această discuție trebuia pusă în fața instanței de fond, la momentul comunicării schimbării adresei administrative a sediului. Mai mult, în motivele de apel nu se face nici o referire la domiciliul reclamantului.
Reprezentanta pârâților-intimați apreciază că nu sunt dovedite susținerile reprezentantei reclamantului-recurent.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 15151/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N.
, s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul T. I. C., în contradictoriu cu pârâții H. A.
și H. M., P. M. M. și P. I. C., și D. E. F., având ca obiect instituire servitute de trecere, s-a constatat că imobilul teren aflat în proprietatea reclamantului, înscris în C.F. nr. 3023 Someșeni, sub A+1, nr. top. 408/3, 409/3, 410/3, 411/3, 414/3, 415/3, în suprafață de 1.350
m.p., este loc înfundat în sensul art. 616 Cod civil, au fost obligați pârâții
H. A. I. și H. M. să asigure în favoarea terenului proprietatea reclamantului, menționat mai sus, o servitute de trecere pietonală și auto peste terenul proprietatea lor, situat în C. -N., str. T. V. nr. 86, jud.
C., înscris în C.F. nr. 2001 Someșeni, sub A+1, nr. top. 408/5, 409/5, 410/5, 411/5, 414/5, 415/5, servitute cu o lungime de 73,30 m, cu o lățime de 3,50 m, pe o suprafață de teren de 257 m.p., conform raportului de expertiză tehnică judiciară topografica refăcut, efectuat de către expert Chiriac G., capitolul V, litera A, punctul 4 și planului de situație scara 1
: 700 (filele 152-153 si 157 din dosar), au fost obligați pârâții H. A. I. și H. M. să plătească reclamantului suma de 1.199,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, din care suma de 19 lei reprezintă taxa judiciară de timbru, suma de 0,3 lei reprezintă timbru judiciar, iar suma de 1.180 lei reprezintă onorariu expert achitat de către reclamant pentru raportul de expertiză efectuat de către expert Chiriac G. .
Prin decizia civilă nr. 544/A/_ a T. ului C.
s-a admis apelul declarat de pârâții H. A. Iona și H. M., împotriva Sentinței civile nr. 15151/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N.
, care a fost schimbată în întregime în sensul că s-a respins acțiunea formulată de reclamantul T. I. C. .
A fost obligat intimatul Todorovoci I. C. să plătească apelanților suma de 994,5 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul,
solicitând în temeiul art. 103 Cod proc.civ., repunerea în termenul de recurs, iar în baza art. 304 pct. 5, art. 312 alin. 5 Cod proc.civ., casarea deciziei pronunțate în apel și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului reclamantul a arătat că în faza judecării apelului a fost citat exclusiv la sediul avocatului ales, să-l reprezinte exclusiv în fața primei instanțe, respectiv la Cabinet individual avocat C.
C. din C. -N., str. T. Moșoiu nr. 48, apartamentul 28, jud. C. .
Reclamantul a avut domiciliul procesual ales la sediul avocatului doar în faza judecării în fond, fără a acorda nicio împuternicire avocatului în faza de apel, împrejurare constatată de însăși instanța de apel, la termenul de judecată din_ .
Reclamantul a solicitat repunerea în termenul de recurs în temeiul art. 103 Cod proc.civ., invocând faptul că nu a avut cunoștință de judecarea apelului și niciodată nu i-a fost comunicată decizia pronunțată în apel.
Cererea de repunere în termenul de recurs a fost admisă la termenul de azi, astfel încât reluarea motivelor ce stau la baza susținerii ei nu se mai impune a fi făcută.
Reclamantul a arătat că întrucât judecata în apel s-a făcut în lipsa sa, el nefiind legal citat, i-a fost încălcat dreptul la apărare, fiind evidentă vătămarea prevăzută de art. 105 alin. 2 Cod proc.civ.
Judecata în apel s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 85, 90 alin. 1 Cod proc.civ., astfel încât în baza art. 304 pct. 5 coroborat cu art. 312 alin. 3 Cod proc.civ., se impune admiterea recursului, casarea deciziei pronunțate în apel și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului.
Reclamantul a invocat totodată și încălcarea art. 6 alin. 1 din C.E.D.O., din perspectiva încălcării principiului egalității armelor, car implică și legala citare a fiecărei părți în cauză.
Prin întâmpinarea formulată (f. 31-32),
pârâții intimați au solicitat respingerea recursului cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, invocând excepția tardivității recursului.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
La termenul de azi, instanța a pus în discuția părților cererea de repunere în termenul de declarare a recursului, formulată de către reclamantul recurent și excepția tardivității formulării recursului, invocată de către intimații pârâți, pronunțându-se în sensul admiterii cererii recurentului și respingerii excepției tardivității, pentru considerentele arătate în practicaua hotărârii.
Din cele arătate acolo a reieșit că în faza judecării apelului reclamantul nu a fost legal citat, întreaga procedură de judecată, precum și pronunțarea hotărârii, făcându-se fără o legală citare a acestuia.
Astfel, judecata în apel s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 85, art. 289 alin. 1 Cod proc.civ., reclamantului producându-i-se o evidentă vătămare în sensul prev. de art. 105 alin. 2 Cod proc.civ., fiind încălcat totodată și art. 6 din C.E.D.O., din perspectiva respectării principiului egalității armelor, care implică printre altele, tratarea egală a părților pe întreaga durată a desfășurării procedurii în fața unui tribunal.
Reclamantul, nefiind legal citat, nu i-a fost asigurată posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza, pe poziție de egalitate cu pârâții apelanți, dreptul său la un proces echitabil fiind, din această perspectivă, în mod evident încălcat.
Pentru toate aceste considerente, curtea constată că în cauză sunt incidente motivele de recurs prev. de art. 304 pct. 5 Cod proc.civ., coroborat cu art. 312 alin. 5 Cod proc.civ., impunându-se pe cale de consecință, admiterea recursului, casarea deciziei pronunțate în apel și trimiterea cauzei spre rejudecare apelului, aceleiași instanțe, Tribunalul Cluj.
Raportat la această soluție, cheltuielile de judecată în această fază nu vor fi acordate, urmând ca instanța de rejudecare să se pronunțe asupra lor, în funcție de modalitatea de soluționare a fondului cauzei.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul T. I. C. împotriva deciziei civile nr. 544/A din_ a T. ului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o casează și trimite cauza spre rejucarea apelului.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. C. V. A. -T. N. A. A. P.
GREFIER
M. L. -T.
Red. M.V. dact. GC 3 ex/_
Jud. apel: M.Oncică S., D.I.Tașcă
← Decizia civilă nr. 95/2013. Servitute | Decizia civilă nr. 269/2013. Servitute → |
---|