Decizia civilă nr. 311/2013. Evacuare
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
cod operator
DECIZIA CIVILĂ NR.311/R
Ședința publică din 06 Iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. G.
J. ECĂTOR: A. S. T.
J. ECĂTOR: M. C.
GREFIER: M. Roman
Pe rol este soluționarea recursului declarat de către reclamantul M. V.
, domiciliat în comuna B. Vodă, nr.100, județul M., împotriva sentinței civile nr.716 din data de_, pronunțată de Judecătoria Dragomirești, în dosarul nr._, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul M. V.
, lipsă fiind intimatul M. I. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: Recurentul M. V. arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul M. V. solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței civile nr. 716/_ a Judecătoriei Dragomirești, în sensul admiterii acțiunii. Arată că fiul său a construit o mansardă în lipsa lui când el era plecat la oi. Solicită evacuarea fiului său din casă.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Constată că prin sentința civilă nr. 716/_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești s-a respins acțiunea civilă în evacuare intentată de reclamantul
M. V. în contradictoriu cu pârâtul M. I. .
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamantul M. V. a solicitat instanței să dispună evacuarea pârâtului M. I. din casa de locuit situată în localitatea B. Vodă la nr. administrativ 100, învederând că începând din anul 2007 conviețuirea în aceiași locuință cu pârâtul este imposibilă, deoarece acesta este o fire violentă, provoacă scandal și distruge bunurile din casă.
A mai arătat reclamantul că, fără autorizație de construire și fără să aibă acordul lui, pârâtul M. I. a edificat o construcție alipită de locuința sa, pe terenul lui. I-a distrus ușa de la intrare, gardurile și colejna, iar în acest an i-a distrus magazia unde își depozita unele lucruri și câțiva pomi fructiferi, pentru a-și construi un garaj la tractor. Pârâtul i-a înstrăinat unele lucruri necesare pentru cai, respectiv o sanie mare folosită pentru a căra fânul, ștreanguri de înhămat caii și multe altele.
Apoi, din adeverința nr. 2327 din_ eliberată de Primăria comunei
B. Vodă și pe baza susținerilor reclamantului din motivarea acțiunii, declarațiilor martorilor și adresei Primăriei comunei B. Vodă, instanța de fond a reținut că reclamantul figurează în Registrul Agricol al comunei din anii 2010 - 2014, cu casă de locuit în suprafață de 56 m.p., grajd în suprafață de 50 m.p., teren curți și clădiri în suprafață de 0,04 ha, precum și cu alte terenuri de natură arabil și fâneață, iar pârâtul, care este fiul reclamantului, a construit câteva încăperi pe care le-a alipit de casa de locuit a tatălui.
Potrivit adresei nr. 15/R/_ emisă de Postul de poliție B. Vodă, contrar susținerilor reclamantului, acesta a fost de acord cu efectuarea de către soția sa și de fiul pârât a unor extinderi și renovări la casa de locuit, lucrări la care a participat personal. Cu aceeași ocazie s-a demolat o colejnă și un gard.
Ca atare, prima instanță a conchis că întreaga familie a efectuat lucrările, inclusiv reclamantul și nu se poate pune problema de demolare sau distrugere, ci, dimpotrivă, s-au făcut îmbunătățiri.
La un moment dat fiind nemulțumit de situația creată ca urmare a faptului că pârâtul nu a reușit să edifice construcțiile pe care le-a promis, reclamantul a sesizat poliția susținând că cei doi ai comis fapte penale.
În urma verificărilor și a discuțiilor purtate cu toate părțile s-au constat cele de mai sus, iar pârâtul s-a angajat să construiască pe locul colejnei o bucătărie de vară, să construiască un gard nou și să pună ușa la casă, potrivit cerințelor tatălui. Până la urmă a construit pe locul fostei colejne un garaj pentru tractorul pe care și l-a cumpărat.
Din celelalte acte depuse la dosarul cauzei și prin răspunsul comunicat de Poliția localității B. Vodă la solicitarea instanței, respectiv adresa nr. 4. din_, judecătoria a constatat că între cele două părți au existat într- adevăr mai multe neînțelegeri, însă generate de comportamentul reclamantului față de soția lui și de copii.
Martorul Ilieș V., a declarat că între cele două părți relațiile nu sunt tocmai obișnuite, în sensul că băiatul nu dorește să-și ajute tatăl în nici un fel, iar atunci când i se cere să facă ceva pentru reclamant acesta refuză. Cu o ocazie, a fost la piață iar reclamantul s-a îmbătat și fiul acestuia a refuzat să-l ajute să meargă acasă. A arătat că el personal niciodată nu i-a văzut pe cei doi certându-se sau bătându-se, însă a auzit că băiatul l-a lovit și l-a scos afară din locuință.
A mai precizat că pârâtul a făcut unele îmbunătățiri la casa de locuit, fără acordul tatălui.
Prima instanță a reținut că faptele despre care face vorbire reclamantul nu au fost probate și nici martorul pe care l-a prezentat nu l-a văzut pe pârât provocând scandal sau lovindu-l, ci doar a *auzit* că ar fi făcut lucrurile de care este acuzat, afirmații publice pe care le-a putut face tatăl, chiar fără acoperire.
Este posibil ca pârâtul să-l fi *scos afară din casă* pe reclamant, însă martorul nu a știut dacă i s-a cerut acest lucru pentru că a intrat în construcția
*alipită* sau în casa veche.
Prima instanță a concluzionat că reclamantul a avut o atitudine oscilantă cu privire la activitatea desfășurată de către fiul său pârât, în sensul că a fost de acord cu efectuarea unor îmbunătățiri la casa de locuit pe care ulterior le-a reclamat sau a fost nemulțumit că pârâtul nu a mai putut îndeplini cu exactitate lucrările propuse. Cel care a provocat problemele este tatăl și nu fiul pârât, ceea ce s-a menționat și în adresa Poliției B. Vodă.
Instanța de fond a reținut că, în decursul timpului reclamantul a formulat mai multe sesizări la organele de cercetare împotriva soției sale și a fiului M.
I. pentru infracțiunile de distrugere, furt, lovire și alte fapte, pentru care aceștia ulterior au fost cercetați, iar apoi părțile s-au împăcat ori s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de mamă și fiu deoarece nu au existat dovezi împotriva lor.
Prima instanță a mai reținut că reclamantul nu deține un titlu de proprietate prin care să facă dovada acestui drept asupra locuinței, prezentând doar o adeverință de la registrul agricol, eliberată de Primăria comunei B. Vodă.
În al doilea rând, pârâtul a construit câteva camere lângă locuința tatălui, astfel că și el a devenit posesor și chiar proprietar prin construire asupra edificatului, situație recunoscută de tată.
A apreciat instanța că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art.1440 cod civil pentru că între părți nu există un contract de închiriere, dar nici dispozițiile art.480 Cod civil, cu toate drepturile conferite de acestea, pentru că ambele părți au dovedit posesia asupra locuințelor, eventual construirea lor. Așadar ambii au aceleași drepturi, fiecare pe construcția lui, atâta timp cât reclamantul nu a dovedit contrariul.
Pârâtul nu poate fi considerat nici tolerat în casa tatălui pentru că nu locuiește efectiv în incinta construcției vechi, ci în partea nouă.
Așa fiind, prima instanță a constatat că acțiunea este neîntemeiată, motiv pentru care a respins-o.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M. V. solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii sale și evacuarea pârâtului din locuința sa, situată în localitatea B. Vodă nr. 100.
A învederat recurentul că fiul său pârât este extrem de violent, conviețuirea cu acesta este imposibilă atât în casa de locuit, cât și în incinta acesteia.
Recurentul a mai relevat faptul că pârâtul a construit în lipsa și fără încuviințarea sa încă 5 încăperi, lipite de locuința lui. Întrucât construcția nu a fost autorizată, primarul l-a sancționat contravențional chiar pe el, însă recurentul a dovedit în instanță că nu este autorul construcțiilor și, ca atare, amenda ce i-a fost aplicată a fost anulată.
Apoi, prin sentința civilă nr. 829/_, Judecătoria Dragomirești a respins cererea primarului comunei B. Vodă de încadrare a lucrărilor de construcție adăugite locuinței recurentului în legalitate, constatând, pe de o parte că nu există o autorizație de construire a acestora, iar pe de altă parte că au fost construite de fiul recurentului, iar problema dreptului de a construi pe teren nu a fost lămurită.
Intimatul M. I. nu s-a prezentat și nici nu a depus întâmpinare.
Recursul este nefondat.
Reclamantul a investit instanța de judecată cu o acțiune având un obiect clar determinat, anume evacuarea pârâtului dintr-un imobil, teren și construcție, pretinzând că este proprietar al imobilului, prin moștenire, iar conviețuirea cu fiul său major este imposibilă.
Pentru a dovedi folosința, ca atribut al dreptului de proprietate, pe care tinde să o apere pe calea acțiunii în evacuare, reclamantul recurent a depus a adeverința care atestă că figurează în registrul agricol din anii 2010-2014 cu casă de locuit în suprafață de 56 m.p., grajd în suprafață de 50 m.p., teren curți și clădiri în suprafață de 0,04 ha și un testament autentic al numitului M. Ș.
, întocmit la data de_, prin care a fost instituit unic legatar universal al acestuia.
Însă, registru agricol are efect declarativ și nu poate fi reținut ca dovadă a dreptului de proprietate, iar în privința testamentului, T. reține că nu s-a probat nici decesul testatorului, nici faptul că imobilele în litigiu i-au aparținut acestuia.
Ca urmare, în mod corect a stabilit prima instanță că recurentul nu a dovedit un drept de proprietate asupra imobilului din B. Vodă nr. 100 care să-l îndrituiască a pretinde evacuarea pârâtului intimat M. I. .
Pe de altă parte, așa cum a reținut instanța de fond, probatoriul administrat a relevat împrejurarea că pârâtul intimat ocupă încăperile pe care le-a construit în prelungirea locuinței folosite de recurent, iar adresa nr. 15/R/_ a Poliției B. Vodă relevă faptul că extinderea construcției s-a realizat cu acordul recurentului care a participat efectiv la unele lucrări.
În aceste condiții nu se poate reține că pârâtul ocupă abuziv, fără titlu, locuința reclamantului recurent, astfel că până la reglementarea raporturilor juridice privind drepturile reale ale părților asupra imobilelor în litigiu, prezenta acțiune în evacuare neputând fi primită.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, T. va respinge recursul recurentului împotriva sentinței civile nr.716 din data de_, pronunțată de Judecătoria Dragomirești ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul M. V., domiciliat în B. Vodă, nr. 100 împotriva sentinței civile nr. 716 din_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
G. Brîndușa S. T. A. Ana C. M. Roman M.
(în c.o.semneză președintele tribunalului)
Red.Tehnored. G.B. 4 ex/_
com.
J. . fond L. B.
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
cod operator
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 06 Iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. G.
J. ECĂTOR: A. S. T.
GREFIER: M. Roman
Pe rol este soluționarea apelului declarat de către reclamantul M. V., domiciliat în comuna B. Vodă, nr.100, județul M., împotriva sentinței civile nr.716 din data de_, pronunțată de Judecătoria Dragomirești, în dosarul nr._, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul M. V.
, lipsă fiind intimatul M. I. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelantul M. V. depune la dosar chitanța reprezentând plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Instanța pune în discuție calea de atac. Apelantul M. V. lasă la aprecierea instanței.
Instanța constată că în prezenta cauză calea de atac este cea a recursului raportat la împrejurarea că evacuarea nu este evaluabilă în bani și atunci.
T.
Constată că recursul este calea legală de atac ce trebuie exercitată în cauză,
DISPUNE:
Recalifică calea de atac din apel în recurs, cu includerea în completul de judecată a judecătorului de pe lista de permanență.
Lasă cauza la a doua strigare urmând a fi reluate dezbaterile în complet de recurs legal constituit.
Pronunțată în ședința publică de azi_ .
PREȘEDINTE J. ECĂTOR GREFIER
S. T. A. Ana G. Brîndușa Roman M.
| ← Decizia civilă nr. 86/2013. Evacuare | Decizia civilă nr. 18/2013. Evacuare → |
|---|
