Decizia civilă nr. 847/2013. Evacuare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 847/R/2013
Ședința publică de la 10 Septembrie 2013 Completul compus din:
PREȘEDINTE E. L.
Judecător M. O. -S. Judecător Dan-I. T. Grefier L. C.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către recurenții C. L. și C. D. împotriva sentinței civile nr. 1400 din 2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Huedin, privind și pe intimat M. I., intimat
M. V., intimat C. M., intimat C. D., având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, tribunalul constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1400/2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Huedin a fost admisă acțiunea precizată formulată de reclamanții M. I. și M. V., împotriva pârâților C.
L., C. D., C. M. și C. D., și în consecință:
Au fost obligați pârâții C. L., C. D., C. M. și C.
D., să lase în deplină proprietate și pașnică folosință reclamanților
M. îoan si M. V. , imobilul teren și construcții situate în localitatea L. V., nr.l29A, jud.Cluj.
Au fost obligați pârâții să plătească în solidar reclamanților suma de 1950,60 lei cheltuieli de judecată constând din 150,60 lei taxă de timbru și timbru judiciar și 1.800 lei onorariti de avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civila 990/2007 a Judecătoriei Huedin investită cu formulă executorie s-a admis acțiunea reclamanților M. I. si M. V. in contradictoriu cu pârâții Pascalău G. ă, Pascalău Petre, Pascalău Nastasia, pârâții cu domiciliu necunoscut Merca Teodor si soția Pascalău Anica, Pascalău M. măr. Pascalău Rusalim a câlțului, Merca Pasc Peletyuc si soția Merca Anuța, constatându-se că pârâții de rd. 1-3 sunt
,moștenitori legali in calitate de frați al defunctului Pascalău Mihai decedat la_ .
Instanța a constatat că prin uzucapiune, defunctul Pascalău Mihai a dobândit dreptul de proprietate asupra parcelelor in suprafață de 6 ha 3672 mp teren ce se suprapune parțial peste imobilul înscris in CF nr.704 Visag, sub nr. top 980/4/41/1 si CF nr. 638 Visag sub nr., top 980/_ mp teren care se suprapune parțial peste imobilul înscris in CF nr. 693 Visag sub nr. top 980/4/42 si 1 ha si 2993 mp teren ce se suprapune parțial peste imobilul înscris in CF 693 Visag, nr. top 980/4/42.
Instanța a efectuat operațiuni de dezmembrări de parcele conform raportului de expertiza întocmit de expert Oros Iuliu, dispunând comasarea parcelei cu nr. top nou 980/4/40/2 cu parcela de sub nr. top 980/4/41/1 din CF 704 Visag intr-un singur corp de imobil cu suprafața totală de 6 ha si 367.2 mp având top nou comasat 980/4/41/1, 980/4/40/2 parcela ce s-a dispus a fi înscrisă in CF pe numele defunctului Pascalău Mihai cu titlu de uzucapiune.
Instanța a mai dispus dezmembrarea parcelei din Cf 638 Visag in 3 loturi conform propunerii din expertiză înscriindu-se in Cf nou in favoarea defunctului Pascalău Mihai cu titlu de uzucapiune, parcelele cu nr. top nou 980/4/42/2 in suprafața de 5850 mp si nr. top nou 980/4/42/3 in suprafața de 1 ha si 2993 mp constatându-se că pe parcela cu nr. top nou 980/4/42/2 defunctul Pascalău Mihai a edificat o casă din lemn pe fundație din cărămidă acoperită cu țiglă, compusă din 2 incăperi, instanța dispunând evidențierea construcției in CF . Instanța a mai constatat ea pe parcela cu nr. top nou 980/4/41/1, 980/4/40/2 defunctul Pascalău Mihai a edificat un grajd cu sură, construcție a cărei evidențiere s-a dispus in CF.
Instanța a obligat pe pârâții de rd. 1-3 să încheie cu reclamanții act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilele terenuri si constructii de sub nr. top nou 980/4/41/1,980/4/40/2 ; 980/4/42/2, 980/4/42/3 în caz contrar sentința ținând loc de act autentic de înstrăinare.
Din probele de la dosar a rezultat că reclamanții s-au intabulat in CF cu terenurile dobândite in baza sentinței civile nr.990 /2007 a Judecătoriei Huedin, in CF nr. 50079 Poieni cu nr. cad. 5079 in suprafața de 12.993 mp fâneață, în Cf 50081 Poieni cu nr. cad. 5081 in suprafața de 63.672 mp situat in L. V. FN, fânețe, pe care se află edificat u i ^rajd cu sură si in CF 50082 Poieni cu nr. cad. 5082 cu suprafața de 5850 mp fânețe sat in L. V. FN pe care se află
edificată o casă de lemn pe fundație din piatră, acoperită cu țiglă compusă din 2 încăperi.
Paratii s-au opus admiterii acțiunii reclamanților considerând că au un drept de proprietate asupra parcelei de 3000 mp folosit de ei in L. V. la nr. adm. 129A, imobil pe care se află edificată o casa de locuit cu două camere care ar avea denumirea de "Sura Caprelor" precum si grajd cu sură acoperit cu paie, imobile pe care le-ar fi cumpărat de la def.
P. Mihai in anul 2003 printr-un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată a cărei copie se afla la fila 42 din dosar.
In interogatoriul luat pârâților de către reclamanți, f.40-4l, aceștia au arătat ca terenul din litigiu in suprafața de 40 de ari, pe care se află o căsuță si un grajd l-ar fi cumpărat de la def. P. Mihai anterior
cumpărării de către reclamanți a terenului ce a fost identificat si intabulat prin sentința civila 990/2007 a Judecătoriei Huedin.
Pârâții au promovat la Judecătoria Huedin la data de_ si înregistrat sub nr._ o acțiune in contradictoriu cu moștenitorii defunctului Pașcalău Mihai respectiv cu Pașcalău Petre, M. I. si M.
V. prin care au dorit sa-și valorifice contractul sub semnătură privată încheiat cu def. P. Mihai in anul 2003, pentru suprafața de 3000 mp, o casa de lemn, în suprafață de 9 mp si un grajd in suprafață de 15 mp, imobilul situat in L. V. nr. 129A.
Prin sentința civila nr. 1072/201 la Judecătoriei Huedin, instanța a respins cererea de chemare în judecată extinsă formulată de reclamanții
C. D. Și C. L., în contradictoriu cu pârâta Pașcalău Nastasia, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință și a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată extinsă formulată de reclamanții C. D. Și C. L. în contradictoriu cu pârâții Pașcalău Petre, M. I. Și M. V., Pașcalău
A. .
Pentru a pronunța acea sentință, instanța a reținut în esență că, reclamanții au promovat cererea de chemare în judecată, solicitând instanței să constate că au dobândit prin contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de_ cu defunctul Pașcalău Mihai, decedat la data de_ imobilul constând în teren în suprafață de 3000 mp l împreună cu casă din lemn în suprafață de 9 mp și un grajd în suprafață de 15 mp, imobil situat administrativ în loc.
V., nr. 129 A, corn. Poieni, contra sumei de 1500 lei și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare- cumpărare.
Înscrisul sub semnătură privată încheiat la data de_ între numitul Pașcalău Mihai și reclamanți, reprezintă o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare, respectiv un antecontract prin care
ambele părți se obligă să încheie pe viitor, la prețul stabilit, un contract de vânzare-cumpărare.
Obligația de a încheia contractul pe viitor este valabilă, existând posibilitatea ca instanța, în lumina principiilor executării în natură a obligațiilor și reparării pagubelor, să pronunțe în baza art. 1073 și 1077 C. civ. o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare ce va avea caracter constitutiv de drepturi, operând transferul proprietății de la data când rămâne definitivă.
Așadar, transferul proprietății operează numai de la data la care hotărârea prin care se validează antecontractul încheiat între părți rămâne definitivă.
Instanța a mai reținut că, potrivit art.969 alin.l C. civil convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar potrivit art. alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005 în situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.
De asemenea, s-a arătat că, potrivit art. 1073 C. civil creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, în caz contrar are dreptul la dezdăunare, iar potrivit art. 1077 C. civil nefiind îndeplinită
obligația de a face, creditorul poate fi autorizat de a o duce el la îndeplinire, pe cheltuiala debitorului.
Deși art. 1075 C.civ. prevede că orice obligație de a face sau de a nu face se schimbă în dezdăunări, în caz de neexecutare din partea debitorului, această regulă se aplică numai la obligațiile de a face intuitu personae, care implică o activitate personală deosebită din partea debitorului, activitate care a fost avută în vedere de creditor la nașterea raportului juridic.
Instanța ce a soluționat cererea pârâților a reținut că, în speță, promitentul vânzător Pașcalău Mihai a decedat, succesiunea acestuia fiind dezbătută prin sentința civilă nr. 990/_ pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr._, rămasă irevocabilă.
Instanța a mai arătat că, întrucât un antecontract prin care părțile intenționează transmiterea unui drept real de proprietate cu privire la un imobil, naște în sarcina lor o obligație de a face, constând în încheierea în viitor a contractului în formă autentică, această obligație este susceptibilă de executare silită prin pronunțarea de către instanță a unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Or, reclamanții au solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, fără a solicita obligarea moștenitorilor promitentului-vânzător decedat la încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare.
Instanța care a pronunțat sentința civilă nr.1072 din_ a Judecătoriei Huedin a arătat că, la termenul de judecată din data de_ instanța a pus în discuția părților cadrul procesual, raportat la dispozitivul sentinței civile nr. 990/_ pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr._, potrivit căruia moștenitori ai def. Pașcalău Mihai sunt Pașcalău Petre, Pașcalău G. ă și Pașcalău Nastasia, reclamanții, prin avocat ales, au înțeles să cheme în judecată în calitate de pârâtă, pe numita Pașcalău Nastasia, despre care aveau cunoștință că este decedată și pe pârâta Pașcalău A., care au specificat că este moștenitoarea legală a def. Pașcalău G. ă, fără însă a face vreo dovadă în acest sens.
Cu toate acestea, nu și-au precizat cererea de chemare în judecată, în sensul celor anterior expuse, astfel că în ceea ce privește primele două petite ale cererii de chemare în judecată, instanța le-a respins, pentru considerentele expuse.
Instanța a mai reținut că cererea de chemare în judecată a fost promovată și înregistrată la Judecătoria Huedin la data de_, pârâta fiind introdusă în cauză la solicitarea reclamanților la data de_, dată la care numita Pașcalău Nastasia era decedată (f. 74), deci nu mai avea capacitate procesuală de folosință.
În aceste condiții introducerea în cauză a unor eventuali moștenitori se poate face, potrivit art. 243 alin. 1 pct. 1 teza finală C. proc. civilă, numai dacă partea ar fi decedat în timpul soluționării cauzei, iar nu în situația în care partea era decedată la data formulării acțiunii.
Privitor la petitul de anulare (rectificare) a încheierii de CF nr. 6946/_ în ceea ce privește terenul în suprafață de 3000 mp dobândită de către reclamanți și în privința grajdului cu șură, instanța a reținut că pârâții și-au intabulat în CF 50081 Poieni, dreptul de proprietate asupra unei părți din imobilele dobândite în baza sentinței civile nr. 990/_ pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr.
_, iar prin încheierea nr. 6946/_ a OCPI Cluj - BCPI Huedin, s-a dispus întabularea, conform sentinței menționate.
Instanța ce a soluționat acțiunea pârâților a mai arătat că, în speță nu poate fi reținut vreunul dintre cazurile prevăzute de art.34 din Legea nr. 7/1996, înscrierea din CF 50081 Poieni fiind făcută în baza unei hotărâri judecătorești intrată în puterea lucrului judecat, astfel că și acest petit din acțiune a fi respins și întrucât toate celelalte petite ale cererii de chemare în judecată, fiind accesorii și decurgând din petitele respinse,
instanța a mai respins și acele petite.
S-a mai reținut că, întrucât prin încheierea de amânare a pronunțării din data de_ a fost admisă de instanță excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Pașcalău Nastasia, instanța urmează a respinge cererea de chemare în judecată extinsă formulată în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
In aceste condiții în prezenta cauză, pârâții C. L., C. D., C.
și C. D. nu pot face dovada existenței vreunui drept de proprietate pentru imobilul folosit de aceștia pe care se găsesc edificate construcțiile menționate în acțiunea reclamanților M. I. și M. V.
.
În conformitate cu prevederile art. 480 C.Civ. proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.
Acțiunea în revendicare este acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar. Acțiunea în revendicare este o acțiune reală, prin care reclamantul cere instanței de judecată să i se recunoască dreptul de proprietate asupra unui bun determinat și, pe cale de consecinta, să-l oblige pe pârât la restituirea posesiei bunului.
Este o acțiune petitorie, prin care se apără însuși dreptul de proprietate și care pune în discuție existența dreptului de proprietate.
Potrivit regulii actor incumbit onus probandi și raportat la dispozițiile art. 129 C.Pr.Civ. reclamanții au obligația de a-și proba pretențiile, în speță faptul că sunt proprietarii parcelei revendicate, iar pârâta le încalcă proprietatea.
Se constată că, prin înscrisurile depuse de reclamanți, aceștia au
dovedit că sunt proprietarii tabulari în CF nr. 50079 Poieni cu nr. cad. 5079 pentru suprafața de 12.993 mp fânață, în Cf 50081 Poieni cu nr. cad. 5081 pentru suprafața de 63.672 mp situat in L. V. FN, fânețe, pe care se află edificat un grajd cu sură si in CF 50082 Poieni cu nr. cad. 5082 pentru suprafața de 5850 mp fânețe situat in L. V. FN pe care se află edificată o casă de lemn pe fundație din piatră, acoperită cu țiglă compusă din 2 încăperi.
Din probele dosarului și recunoașterea pârâților a rezultat că aceștia ocupă o suprafață de teren de 3.000 mp și două construcții, din care doar una înscrisă în CF, din imobilul întabulat pe numele reclamanților, imobil ce este identificat sub nr. administrativ 129A.
Pârâții justifică folosirea terenului din litigiu prin cumpărarea acestuia de la defunctul Pașcalău Mihai prin contract de vânzare cumpărare încheiat la data de_, contract ce nu a fost valorificat.
Instanța a considerat că nu se justifică efectuarea unei expertize tehnice de identificare exactă a suprafeței de teren de 3.000 mp și a construcțiilor folosite de pârâți, în condițiile în care nu există nici un
dubiu privind ocuparea unei porțiuni de teren din cel întabulat de reclamanți.
Pârâții nu se pot opune admiterii acțiunii reclamanților prin susținerile că una din construcțiile ocupate și care este proprietatea reclamanților nu este înscris în cartea funciară, sau că nu este identificat în CF imobilul cu nr. administrativ 129A precum și faptul că ar fi cumpărat de la Pașcalău Mihai în anul 2003, anterior achiziționării de către reclamanți de la același vânzător a imobilului din litigiu.
Pârâții nu a făcut dovada pertinentă a folosiri legale a terenului din litigiu de 3.000 mp și a construcțiilor, nedepunând acte valabile de proprietate.
Reclamanții și-au precizat acțiunea introductivă în acțiune în revendicarea imobilului ocupat abuziv de pârâți, solicitând și evacuarea acestora din imobil.
Instanța a considerat că prin promovarea acțiunii în revendicare și admiterea acesteia de către instanță, reclamanții au deschisă calea de a solicita pe calea executării silite evacuarea pârâților, fără a mai fi nevoie de o dispoziție expresă de evacuare.
In aceste condiții, instanța în baza probelor administrate în cauză a admis acțiunea precizată formulată de reclamanții M. I. și M. V., împotriva pârâților C. L., C. D., C. M. și C. D., și a obligat pârâții C. L., C. D., C. M. și C. D., să lase în deplină proprietate și pașnică folosință reclamanților M. I. și M. V.
, imobilul teren și construcții situate în localitatea L. V., nr,129A, jud.Cluj.
în baza art.274 Cod pr.civilă, instanța a obligat pârâții să plătească în solidar reclamanților suma de 1950,60 lei cheltuieli de judecată constând din 150,60 lei taxă de timbru și timbru judiciar și 1.800 lei onorariu de avocat.
Impotriva hotararii au declarat recurs pârâții C. D. si C. L. solicitând, în principal admiterea recursului, casarea hotărârii de fond si trimiterea dosarului spre rejudecare instantei de fond Huedin, iar in subsidiar, admiterea recursului, modificarea hotărârii de fond și rejudecând cauza, respingerea acțiunii civile formulate și precizate de reclamanții M.
I. și M. V., cu cheltuieli de judecată.
În drept s-au invocat motivele prev. de art.304 pct.7 și 9 C.pr.civ. și art.304 1C.pr.civ.
În susținerea poziției procesuale, recurenții arată că instanța de fond a încălcat prevederile art. 129 C.pr.civ., care consacră principiul
fundamental al aflării adevărului, unul dintre principiile procedurii civile în legătură directă cu principiul rolului activ al judecătorilor. De asemenea, s- au încălcat și prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5 C.pr.civ. .
Sentința recurată este netemeinică și nelegală, fiind pronunțată fără ca instanța să intre în cercetarea fondului cauzei în virtutea rolului activ al acesteia și cu respectarea principiului aflării adevărului statuat prin dispozițiile art. 129 al. 5 C.pr.civ. ,acestei hotărâri lipsindu-i de asemenea o bună parte din motivele pe care, în conformitate cu dispozițiile art. 261 al.1 pct. 5 C.pr.civ., trebuie să se sprijine.
Instanța fondului a dat o motivare superficială, neconvingătoare a hotărârii, reproducând în principal considerentele hotărârilor judecătorești pronunțate în dosarele anterior soluționate (Dosar nr._ și Dosar nr.
_ ale Judecătoriei Huedin), ceea ce echivalează cu o nemotivare a hotărârii. Hotărârea atacată, se bazează pe presupuneri, face abstracție de probele existente la dosarul cauzei sau denaturează conținutul acestora. Prima instanța a făcut o insuficientă cercetare a fondului cauzei, respingând probe esențiale pentru justa soluționare a cauzei (efectuarea unei expertize topografice) și a făcut o apreciere eronată a probelor existente la dosar, ceea ce a condus la pronunțarea unei hotărâri netemeinice și nelegale.
Dreptul de proprietate asupra terenului de 3.000 mp, asupra casei de locuit (în suprafață de 9 mp, construită în anul 1960) și a grajdului (în suprafață de 15 mp) a fost dobândit în baza contractului de vânzare- cumpărare sub semnatura privata încheiat la data de_ cu Pașcalău Mihai.
La data dobândirii, după cum rezultă din cărțile de identitate, recurentii au adresa de domiciliu în sat L. V. la nr. adm. 129 A, comuna Poieni, județul Cluj din data de_ .
Faptul că au beneficiat de o apărare defectuoasă în dosarul nr._ și că, ulterior, din lipsa mijloacelor financiare, nu au făcut demersuri pentru înscrierea imobilului în cartea funciară, nu înseamnă că nu sunt proprietarii acestuia, ci acesta reprezintă proprietatea lor extratabulară.
Prima instanță a reținut greșit în considerentele hotărârii că recurentii nu pot face dovada existenței vreunui drept de proprietate pentru imobilul pe care-l folosesc, ignorând înscrisul "Contract de vânzare- cumpărare" din data de_ și faptul că avem un titlu valabil, necontestat, asupra acestui imobil.
Nu există la dosar nici o probă din care să rezulte identitatea între imobilul revendicat de reclamanți și imobilul cumpărat de recurenti în baza contractului de vânzare-cumparare din_, așa cum greșit a reținut prima instanță..
S-a ajuns la această concluzie eronată întrucât instanța a denaturat răspunsul la interogatoriu al recurentilor.
Recurentii nu au recunoscut în interogatoriu că ocupă din terenul întabulat în favoarea reclamanților, pentru că întrebarea nr. 1 nu se referea la vreun imobil întabulat pe numele acestora, ci dacă este adevărat că recurentii ocupă "imobilul teren și construcții situat în localitatea L. V. nr. adm. 129 A, comuna Poieni, jud. Cluj", răspunsul fiind că ocupă acolo 30 ari, casă și grajd, dar nu din proprietatea altora, ci unde le aparține și unde au adresa de domiciliu. De altfel, reclamanții au proprietățile înscrise în cărțile funciare cu adresa "L. V. FN", nicidecum la nr. 129 A, iar afirmațiile reclamanților, care au fost împărtășite de instanță în considerentele hotărârii nu au acoperire în probele din dosar.
Totodată, instanța a ignorat faptul că antecontractul de vânzare- cumpărare autentic din_ (invocat de reclamanți) nu prezintă nicio evidențiere, descriere, delimitare sau identificare a imobilului (teren și construcții) cumpărat de către reclamanții M. .
Sentința civilă nr. 990/2007 nu le este opozabilă, iar hotărârea judecătorească pronunțată a ținut cont de un raport de expertiză întocmit de ing. Oros Iuliu, care de asemenea nu le este opozabil.
În acel raport de expertiză, în anul 2007, ing. Oros Iuliu identifică "o casă de lemn pe fundație din piatră acoperită cu țiglă cu două încăperi".
Însă casa în care locuiesc recurenții din anul 2003 nu a avut si nu are acoperiș cu țiglă (după cum s-a putut observa la cercetarea la fața locului și în fotografiile depuse la dosar) . Realitatea este că reclamanții nu au devenit niciodată proprietari asupra casei în care locuiesc recurentii, dar nici asupra terenului de 3.000 mp, neexistând vreo dovadă că această suprafață este parte din imobilul înscris în C.F. 50081 Poieni.
Instanța a respins cererea recurenților de efectuare a unei expertize topografice (eventual chiar și în construcții) care era pertinentă, concludentă și utilă cauzei pentru a se clarifica dacă există identificare / delimitare a imobilului situat administrativ in sat L. V. nr. 129A ( și
/ sau nr. 129), comuna Poieni, județul Cluj și pentru a determina dacă imobilul acestora se suprapune sau nu peste vreo parte din imobilul înscris în favoarea reclamanților în C.F. 50081 Poieni, de pe ce suprafață anume solicită reclamanții evacuarea, care sunt construcțiile aparținând reclamanților, ce figurează în C.F. nr. 50081 Poieni ("grajd cu șură" în suprafață de 73 mp la adresa "L. V. FN") și în C.F. nr. 50082 Poieni
("Casă de lemn pe fundație de piatră, acoperită cu țiglă, compusă din două încăperi" în suprafață de 66 mp, tot la adresa "L. V. FN").
Instanța nu a motivat în vreun fel respingerea probei solicitate de recurenți.
Susținerile instanței că nu există niciun dubiu privind ocuparea unei porțiuni de teren din cel întabulat de reclamanți se bazează pe presupuneri, ceea ce nu este admisibil, întrucât judecătorul pronunța hotărârea în baza probelor administrate în cauză. Instanța fondului trebuia să dea hotărârea în urma unei analize judicioase a actelor și lucrărilor dosarului, iar în virtutea rolului său
activ ar fi trebuit să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală în aflarea adevărului în cauză.
Întrucât potrivit art. 486 din C.p.c. în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor, consideră că se impune casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare și administrarea probelor necesare unei juste soluționări a cauzei.
Instanța fondului nu a ținut seama că recurenții opun un titlu valabil și necontestat cu privire la imobilul în litigiu - contractul de vânzare cumpărare încheiat la data de_, că au achitat integral prețul vânzării și că vecinii din sat cunosc că au intrat în posesia imobilului în litigiu încă din anul 2003, că s-au înscris în Registrul Agricol în anul 2003 și că au achitat toate impozitele aferente imobilului.
Chiar dacă - prin absurd - ar fi reale afirmațiile intimaților reclamanți M. cum că recurenții ocupă o parte din imobilul întabulat pe numele lor în cartea funciară, nu se poate neglija că la data de_ — când au încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentic - aceștia au fost (și rămân) de o totală rea-credință, pentru că știau că recurenții au încheiat anterior un antecontract de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul din L. V. nr. 129 A, că sunt în posesia imobilului și au putut constata împreună cu notarul public care a instrumentat antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de_ că recurenții figurează înscriși în Registrul Agricol la Primăria comunei Poieni, unde au deschis și rol fiscal, situație în care doar recurenții erau în măsură să solicite un certificat de atestare fiscală cu privire la imobilul în discuție.
Art. 1169 din C. Civil statuează că cel ce face o propunere înaintea
judecății trebuie să o dovedească". În cadrul acțiunii în revendicare reclamantul trebuie să facă proba dreptului său de proprietate asupra imobilului pe care-l revendică, posesorul actual fiind prezumat proprietar al imobilului. în acțiunea în revendicare reclamantul trebuie să justifice în mod pozitiv dreptul pe care-l invocă si nu se poate limita să demonstreze că pârâtul este fără drept. Acțiunea în revendicare presupune o comparare a posesiilor și a titlurilor. Or, în speță recurenții au fost în posesia imobilului din L. V. nr. 129A din_, anterior încheierii de către reclamanții
M. a antecontractului de vânzare-cumpărare din data de_, iar această posesie anterioară împreună cu înscrierea în evidențele fiscale de la Primărie, coroborat cu lipsa de determinare a obiectului antecontractului de vânzare-cumpărare din data de_, fac suspect titlul obținut de reclamanți de la un autor neposesor. titlu a cărui valabilitate este pusă sub semnul îndoielii.
Or, intimații-reclamanții nu au probat că sunt proprietari asupra imobilului cumpărat de recurenți din sat L. V. nr. 129 A, comuna Poieni, județul Cluj. . Instanța fondului a făcut o analiză superficială a probelor existente, considerentele hotărârii se axează pe faptul că recurenții nu si-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, ignorându-se toate celelalte înscrisuri care confirmă anterioritatea posesiei.
Prin întâmpinarea formulată intimații reclamanți au solicitat respingerea recursului ca nefondat cu consecința menținerii hotărârii de fond ca temeinică și legală.
Intimații au dobândit imobilul in litigiu cu titlu oneros, sunt proprietari tabulari de buna credința, ai imobilului teren si construcții in litigiu, iar dovada dreptului de proprietate fiind făcută cu extrasul de carte funciara depuse la dosar dar si cu Sentința civila nr. 990/2007 pronunțata la data de_ in dosar nr._ al Judecătoriei Huedin.
Intimatii au deschisa poziție in registrul agricol al localității L. V. si plătesc la stat taxele si impozitele aferente.
Mai mult decât atât intimatii le-a pus in vedere reclamanților de la data la care a devenit proprietari sa procedeze la evacuarea imobilului proprietatea lor pe care-l ocupa fara drept si fara a avea acordul intimaților.
Având in vedere ca reclamanții nu au dat curs solicitărilor verbale i-au notificat in scris, in mod repetat, inclusiv prin executor judecătoresc.
Intimatii au solicitat de asemenea ajutorul instituțiilor locale, respectiv Primăriei Poieni, si au sesizat si organele de Politie din comuna Poieni in legătura cu persoanele recurente pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie si distrugere. Intimatii au fost nevoiți sa investeasca instanța de judecata cu cererea ce formează obiectul dosarului_, datorita faptului ca problemele menționate anterior au rămas nesolutionate de către instituțiile cărora s-au adresat, dar si datorita faptului ca intimații nu se mai pot bucura si își pot exercita nestingheriti prerogativele dreptului de proprietate cu privire la o parte din imobilele terenuri si construcții care au făcut obiectul Sentinței civile nr. 990/2007 a Judecătoriei Huedin, in speța fiind vorba de cele situate in localitatea L. V., la nr. adm. 129 A, comuna Poieni, județul Cluj.
Recurentii/paratii au ocupat in mod abuziv imobilele care le aparțin
intimaților, stabilindu-si locuința in acestea, refuzând sa le părăsească deși
au fost somați in mod repetat. Tot recurenții au depozitat pe terenul proprietatea intimaților, fara acordul lor materiale de construcții si au creat un drum de acces folosind utilaje si distrugând parcelele de teren.
Recurenții nu au un just titlu care sa le transmită un drept de folosința asupra terenului si construcțiilor pe care le ocupa.
Nu corespunde realității susținerea recurenților potrivit cărora instanța de fond ar fi în încălcat prevederile art. 129 C.pr.civ. In speța tocmai in virtutea acestui principiu fundamental al aflării adevărului, judecătorul a pus in discuție necesitatea administrării probei cu cercetarea la fata locului, iar prin deplasarea la fata locului instanța in mod nemijlocit a perceput acest adevăr in sensul ca paratii/recurentii ocupa in mod abuziv terenul proprietatea intimaților.
La fel de neadevarata este susținerea recurenților ca s-au încălcat prevederile art. 261 alin. (1) pct 5 C.pr.civ. in condițiile in care sentința civila pronunțata de prima instanța cuprinde motivele care au format convingerea instanței, precum si motivele pentru care s-au înlăturat cererea paraților privind administrarea probei cu expertiza topografica. Prin urmare faptul ca prima instanța a respins o proba in conditiile in care s~a lămurit prin celelalte probe administrate in cauza, înscrisuri, interogatorii si prin perceperea prin propriile simțuri a situației de fapt (proba cu cercetarea la fata locului) nu reprezintă un motiv nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii pronunțate.
Pe de alta parte nu se poate susține faptul ca prima instanța a dat o motivare superficială a hotărârii. Existenta unor hotărâri judecătorești definitive si irevocabile nu pot fi considerate ca presupuneri asa cum le cataloghează recurenții, ci probe certe in dovedirea dreptului de proprietate a paraților asupra imobilelor in litigiu.
In cauza hotărârea atacata se bazează pe o analiza corecta a probelor administrate in cauza care au fost interpretate in mod corect si obiectiv de către prima instanța de judecata.
De altfel parații prin solicitarea probei cu expertiza nu au urmărit altceva decât tergiversarea soluționării cauzei astfel incat sa poată abuza cat mai mult de bunurile proprietatea intimatilor.
Pe de alta parte, parații contrar afirmațiilor lor nu dețin un titlu valabil. Numitul P. Mihai deși a incheiat cu recurenții/parati contractul sub semnătura privata, a inteles ca ulterior sa încheie cu intimatii, un contract in fata notarului prin care si-a înstrăinat întreg imobilul pe care il deținea/respectiv atât terenul cat si construcțiile de pe el.
Pentru ca vânzătorul P. Mihai nu-si identificase anterior cu date de carte funciara imobilele vândute au promovat pe rolul Judecătoriei Huedin acțiunea ce a fost soluționată prin Sentința civila 990/2007.
Înainte ca numitul P. Mihai sa încheie cu un alt contract, parații in temeiul contractului sub semnătura privata de care se prevalează aveau la dispoziție dreptul la acțiune in prestație tabulara impotriva promitentului vânzător P. Mihai, dar nu au inteles sa uzeze de acest drept.
Promitentul vânzător P. Mihai avea dreptul sa mai încheie un alt contract după cel încheiat cu recurenții, astfel după cum a si procedat, situație in care parații aveau la îndemâna acțiunea in rezolutionarea contractului lor si repunerea pârtilor in situația anterioara cu restituirea prețului pe care l-au achitat. Nici acest demers juridic nu a fost inițiat de către recurenți.
Prin urmare prima instanța in mod corect a concluzionat in sensul ca parații nu pot face dovada existentei vreunui drept de proprietate pentru imobilul folosit de aceștia pe care exista edificate si construcții.
Pe de alta parte prima instanța in mod întemeiat a reținut ca prin înscrisurile depuse in probatiune reclamantii/intimati au făcut dovada ca sunt proprietarii imobilelor in litigiu.
De asemenea parații prin răspunsul la interogatoriu au recunoscut ca ocupa o suprafața din imobilul intabulat pe numele lor.
Nimănui nu-i este îngăduit să aducă atingere dreptului de proprietate ai unei persoane care este un drept "exclusiv și absolut" prin încercarea de a săvârși un abuz de drept.
Dreptul de proprietate este absolut deoarece este recunoscut titularului său în raporturile acestuia cu toți ceilalți, care sunt obligați să nu facă nimic de natură a-l încălca.
Analizând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul apreciază că acesta este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Instanța de fond a făcut o corectă apreciere a stării de fapt, întemeiată pe probatoriul administrat în cauză, precum și o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în materie.
Astfel, din perspectiva primului motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7 C.pr.civ. prin raportare la art.261 pct.5 C.pr.civ., tribunalul reține că judecătorii sunt datori să arate în cuprinsul hotărarii, motivele de fapt și de drept pe baza cărora și-au format convingerea, precum și cele pentru care s-au înlăturat susținerile părților.
În lumina acestor prevederi legale, judecătorul este obligat să demonstreze de ce s-a oprit la soluția pe care a pronunțat-o, care au fost motivele pentru care a admis sau a respins susținerile unei părți, de ce a luat în considerare o probă ori a înlăturat altă probă, atât pentru a răspunde pretențiilor părților, cât și pentru ca instanțele de control judiciar să poată analiza justețea soluției.
În speță, tribunalul constată că sentința atacată răspunde acestor exigențe, întrucât instanța de fond a procedat la o examinare efectivă a tuturor aspectelor invocate de părți, inclusiv a apărărilor formulate de parați.
Astfel, fiind investită cu o acțiune în revendicare imobiliară, instanța a analizat și a apreciat, pe baza probelor administrate, că reclamanții sunt proprietarii imobilului revendicat, spre deosebire de recurenți care, deși dețin bunul în litigiu, nu au calitatea de proprietari ai acestuia.
Motivele pentru care instanța a ajuns la această concluzie sunt cuprinse în mod detaliat în considerentele hotărarii, considerente ce cuprind deopotrivă și elementele care au condus la respingerea apărărilor paraților recurenți.
Împrejurarea că prima instanță a reluat într-o anumită măsură unele fragmente din considerentele unor hotărari judecătorești anterioare nu este de natură să conducă la concluzia nemotivării hotărarii pronunțate . Aceasta întrucat, referirea la respectivele soluții era necesară pentru expunerea situației de fapt și a cronologiei derulării raporturilor juridice ale părților în raport de imobilul în litigiu, iar pe de altă parte, hotărarea cuprinde, pe langă aceste fragmente, argumentația proprie a instanței, întemeiată pe
probatoriul administrat și pe dispozițiile legale incidente, care au condus-o spre soluția adoptată.
Ca atare, pentru considerentele arătate, tribunalul apreciază ca neîntemeiat primul motiv de recurs invocat, referitor la incidența dispozițiilor art.304 pct.7 C.pr.civ.
În ce privește cel de-al doilea motive de recurs, prevăzut de art.304 pct.9 C.pr.civ. tribunalul reține că nici acesta nu este fondat.
Astfel, prin acțiunea promovată, intimații au revendicat imobilul teren și construcții situate în localitatea L. V., nr.l29A, jud.Cluj asupra cărora sunt proprietari tabulari potrivit înscrierilor din CF nr. 50079 Poieni cu nr. cad. 5079 in suprafața de 12.993 mp fâneață, în Cf 50081 Poieni cu nr. cad. 5081 in suprafața de 63.672 mp situat in L. V. FN, fânețe, pe care se află edificat u i ^rajd cu sură si in CF 50082 Poieni cu nr. cad. 5082 cu suprafața de 5850 mp fânețe sat in L. V. FN pe care se află edificată o casă de lemn pe fundație din piatră, acoperită cu țiglă compusă din 2 încăperi și cu privire la care au afirmat că sunt deținute
fără drept de către recurenți.
Așa cum rezultă cu evidență din răspunsul recurenților la
interogatoriul administrat în fața primei instanțe, aceștia au recunoscut că ocupă imobilul teren și construcții situat localitatea L. V., nr.l29A, jud.Cluj, apreciind că sunt îndreptățiți la această posesie în baza contractului sub semnătură privată încheiat la data de_ cu actualmente defunctul Pașcalău Mihai.
Critica recurenților legată de faptul că în cauză nu s-a administrat proba cu expertiza topografică care să ateste identitatea imobilului revendicat cu cel ocupat de recurenți nu poate fi primită . Aceasta întrucat pentru a fi încuviințată, o probă trebuie să fie, între altele,conform art.167 C.pr.civ., concludentă și utilă soluționării cauzei.
În speță, date fiind probele administrate în cauză, instanța de fond s-a considerat pe deplin lămurită și a trecut la judecarea cauzei, fără ca prin aceasta să încalce disp. art. 129 C.p.c. În plus, instanța a și motivat respingerea probei cu expertiza tehnică solicitată de recurenți.
În acest sens, se reține că, așa cum corect a statuat prima instanță, probatoriul administrat a relevat cu certitudine existența identității între imobilul revendicat de reclamanți și cel ocupat de parați.
Astfel, recurenții au promovat, la data de_ acțiunea civilă înregistrată sub nr._ al Judecătoriei Huedin avand ca obiect prestație
tabulară în care au solicitat constatarea dobandirii prin actul de vanzare- cumpărare sub semnătură privată din data de_ încheiat cu Pașcalău Mihai, decedat, a imobilului casă de lemn, grajd și teren în suprafață de
3.000 mp. situat din punct de vedere administrativ în loc. L. V. nr.129 A, comuna Poieni, jud. Cluj precum și constatarea că acest imobil face parte din cel înscris în CF nr.50081 Poieni în suprafață de 63.672 mp.
Așadar, chiar dacă întrebarea din interogatoriul ce a fost administrat la fond a făcut referire doar la adresa administrativă a imobilului, recurenții înșiși au arătat în cadrul acțiunii anterior menționate, că același imobil, situat din punct de vedere administrativ în loc. L. V. nr.129 A, comuna Poieni, jud. Cluj se identifică cu date de carte funciară cu parte din cel înscris în CF nr.50081 Poieni în suprafață de 63.672 mp. Ori, așa cum rezultă din extrasele de carte funciară aflate la dosar, asupra întregului
imobil grajd cu șură și teren în suprafață de 63.672 mp. înscris în CF nr.50081 Poieni sunt proprietari tabulari intimații reclamanți.
În plus, în expunerea motivelor acțiunii înregistrate sub nr._ al Judecătoriei Huedin, aceeași recurenți din prezenta cauză, menționează că intimații sunt proprietari tabulari asupra imobilului cu privire la care ei au încheiat contractul de vanzare-cumpărare sub semnătură privată din data de_ .
În raport de aceste probe, este evidentă corespondența dintre imobilul revendicat de intimați și cel deținut de recurenți, situație în care corect a apreciat prima instanță că nu se impune efectuarea expertizei tehnice care ar fi avut doar rolul de a determina tergiversarea soluționării cauzei și de a impune costuri suplimentare de o manieră nejustificată.
Pe de altă parte, sunt nefondate și susținerile recurenților referitoare la deținerea unui titlu asupra imobilului în litigiu, în condițiile în care actul
invocat de aceștia, respectiv înscrisul sub semnătură privată datand din _
încheiat cu Pașcalău Mihai, nu este un act translativ de proprietate, nefiind apt să transmită așadar, dreptul de proprietate asupra imobilului de la promitentul vanzător la promitentul cumpărător.
Acest contract dă naștere în sarcina părților, obligației de a perfecta în viitor contractul de vanzare-cumpărare în forma autentică prevăzută de lege, obligație ce nu a fost îndeplinită de părțile din antecontractul invocat de recurenți.
În aceste condiții, este evident că recurenții dețin doar posesia (chiar anterioară ) asupra imobilului în litigiu, spre deosebire de intimați care și- au dovedit fără echivoc dreptul de proprietate, situație în care acțiunea lor în revendicare a fost considerată, în mod judicios, întemeiată. Sub acest aspect se reține că posesia, chiar coroborată cu înscrierea în evidențele fiscale ale primăriei, nu este de natură să paralizeze acțiunea în revendicare formulată de neposesoul care și-a justificat pe deplin dreptul de proprietate .
Nu pot fi analizate pe calea prezentului demers criticile recurenților referitoare la pretinsele lipsuri ale antecontractului autentic din data de_ intervenit între intimați și numitul Pașcalău Mihai întrucat acest act a fost analizat în cadrul litigiului finalizat irevocabil prin Sentința civilă nr. 997/2007 a Judecătoriei Huedin, iar pe de altă parte, în prezenta cauză, acest act nu a fost contestat nici pe calea vreunei cereri directe și nici pe cale de excepție .
Nici împrejurarea că în demersurile judiciare anterioare recurenții au beneficiat de o apărare defectuoasă și că ,din lipsă de mijloace financiare, nu și-au înscris dreptul de proprietate asupra imobilului în cartea funciară, nu reprezintă argumente apte să conducă la modificarea soluției adoptate în cauză .
Așa fiind, raportat la considerentele arătate, nefiind dat niciunul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C.pr.civ., tribunalul în temeiul art. 312 alin 1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat și va menține în întregime dispozițiile sentinței atacate, cu mențiunea că s-a dat eficiență și disp. art. 304 1C.pr.civ., hotărarea atacată nefiind supusă căii de atac a apelului.
Raportat la soluția adoptată,în temeiul art.274 C.pr.civ., avand în vedere că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată în recurs, acestea nu vor fi acordate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții C. L. și C.
D. împotriva sentinței civile nr. 1400 din 2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Huedin, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Septembrie 2013.
Președinte, E. L. fiind plecată în CO semnează Președintele T. ului Cluj Ana SS | Judecător, M. O. -S. | Judecător, Dan-I. T. |
Grefier, L. C. |
L.C. 30 Octombrie 2013 Red.Dact.M.O.S./A.P:-_
| ← Decizia civilă nr. 18/2013. Evacuare | Decizia civilă nr. 370/2013. Evacuare → |
|---|
