Decizia civilă nr. 332/2013. Pretenții
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 332/R/2013
Ședința publică de la 27 Martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE Ana-SS
Judecător D. T. Judecător C. -V. B. Grefier C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent N. V., recurent L.
A., împotriva Sentinței civile nr. 21675/2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat G. L. C., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns:
recurent Reclamant - N. V. personal și asistată de reprezentanta recurenților avocat P. A. L.
intimat Pârât - G. L. C. personal Lipsă fiind:
- recurent Reclamant - L. A. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată faptul că la data de_ s-a depus la dosar răspuns la întâmpinare din partea recurenților, un exemplar comunicându-se cu intimata pârâtă.
Părțile arată că nu mai au alte cereri în probațiune.
Instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii.
Reprezentanta recurenților solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, modificarea sentinței atacate astfel cum s-a precizat în scris, conform motivelor arătate în scris, fără cheltuieli de judecată.
Intimata solicită respingerea recursului, menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, conform motivelor invocate în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.
Instanța, în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
T. UL
Asupra recursului de față, constată următoarele
:
Prin Sentința civilă nr. 21675/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca la data de_ în dosar nr._, s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, excepție invocată de reclamanții-pârâți reconvenționali N. V. și L. A.
.
S-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanții N. V. și
L. A. formulată în contradictoriu cu pârâta G. L. C. .
S-a admis în parte acțiunea reconvențională a reclamantei G. L. C. formulată în contradictoriu cu pârâții N. V. și L. A., și în consecință:
A fost obligată pârâta-reclamanta reconvențională G. L. C. la plata către reclamanta-pârâtă reconvențională N. V. a sumei în cuantum de 6.550,8 lei reprezentând cheltuieli de judecată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N.
.
A fost obligată pârâta-reclamanta reconvențională G. L. C. la plata către reclamantul-pârât reconvențional L. A. a sumei în cuantum de 5.199,7 lei reprezentând cheltuieli de judecată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N.
.
Au fost obligați reclamanții-pârâți reconvenționali N. V. și L. A. la plata către pârâta-reclamantă reconvențională G. L. C. a sumei de 20.663,07 lei reprezentând taxe notariale succesorale, taxe cadastru și impozite.
Au fost compensate datoriile reciproce până la valoarea sumei celei mai mici de 11.750,5 lei, și au fost obligați reclamanții-pârâți reconvenționali N. V. și L. A. la plata către pârâta-reclamantă reconvențională G. L. C. a sumei de 4.456,285 lei fiecare, reprezentând taxe notariale succesorale, taxe cadastru și impozite.
Au fost compensate integral cheltuielile de judecată din prezentul dosar.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Între reclamanții-pârâți reconvenționali N. V. și L. A. și pârâta- reclamantă reconvențională G. L. C. a avut loc un litigiu având ca obiect
"hotărâre care ține loc de act autentic";, care a făcut obiectul dosarului civil nr._
.
Pârâta-reclamantă G. L. C. a solicitat instanței, în esență, obligarea reclamanților-pârâți la încheierea în formă autentică a două contracte de vânzare- cumpărare privind un teren în suprafață de 3000 mp parte a imobilului înscris în CF
1. C. -N. și respectiv un teren în suprafață de 5000 mp parte a imobilului înscris în CF 1. C. -N., sistarea stării de indiviziune, înscrierea dreptului său în cartea funciară.
În acest dosar, reclamanții-pârâți au formulat cereri reconvenționale prin care au solicitat anularea actelor de vânzare indicate anterior.
Prin Sentința civilă nr.7561/_ Judecătoria Cluj-Napoca a admis în parte cererea principală, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei G.
L. C. privind sistarea de indiviziune, a respins capătul de cerere privind ieșirea din indiviziune, a respins cererea de înscriere în cartea funciară, a respins cererile reconvenționale ale reclamanților pârâți N. V. și L. A., a obligat pe N.
V. și L. A. la achitarea diferenței de onorariu expert în sumă de 400 lei, a compensat parțial cheltuielile de judecată suportate de părți și a obligat pe N. V. și L. A. la plata sumei de 12305,47 lei către reclamanta G. L. C., din care suma de 9295,47 lei reprezentând taxă de timbru, 10 lei timbru judiciar și 3000 lei onorariu avocațial.
Prin Decizia civilă nr.78/2011 pronunțată de Tribunalul Cluj în apel la data de_, s-au admis apelurile, s-a respins cererea de chemare în judecată a reclamantei
G. L. C. și s-au menținut dispozițiile sentinței în ceea ce privește soluția dată cererilor din acțiunea inițială având ca obiect sistare indiviziune și înscriere drept de proprietate precum și soluția dată cererilor reconvenționale, s-au înlăturat dispozițiile sentinței apelate privind compensarea parțială a cheltuielilor de judecată suportate de părți și obligarea pârâților la plata sumei de 12305,47 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei, s-a menținut dispoziția prin care pârâții N. V. și L. A. au fost obligați la plata onorariului expert de 400 lei, s-a luat act că nu sunt cheltuieli de judecată în apel.
Prin Decizia civilă nr.1308/R/2011 pronunțată de Curtea de Apel C. la data de_, s-a respins ca nefondat recursul declarat de către reclamanta G. L. C. împotriva Deciziei civile nr.78/_ a T. ului C. pronunțată în dosarul nr._
, a fost obligată recurenta la plata către N. V. a sumei de 4000 lei cheltuieli de judecată în recurs, s-a respins cererea intimatului L. A. de obligare a recurentei la cheltuieli de judecată în recurs ca nedovedite.
În primul ciclu procesual al dosarului civil nr._, reclamanții-pârâți N.
și L. A. au efectuat următoarele cheltuieli de judecată:
Taxe judiciare de timbru aferente cererilor recovenționale- în rate de câte 221,75 lei/lună timp de 24 de luni pentru L. A. și în rate de câte 221,75 lei/ lună timp de 24 de luni pentru N. V. . Din taxa judiciară de timbru, reclamantul- pârât L. A. a achitat 6 rate din care una în valoare de 221,75 lei, iar cinci în valoare de 222 lei, suma totală fiind de 1331,75 lei. Din taxa judiciară de timbru, reclamanta-pârâtă N. V. a achitat 6 rate a câte 222 lei fiecare, suma totală fiind de 1332 lei.
Onorariu avocațial către Cabinet de avocat B. Pătrășcanu în sumă totală
de 1500 lei, achitat de reclamanții-pârâți N. V. și L. A. conform chitanțelor nr.126/_, nr.125/_ și nr.128/_ din care suma de 800 lei de ambii reclamanți, iar suma de 700 lei de către reclamanta N. V. .
Onorariu avocațial către SCA P. L. E. & Asociații, în sumă totală de 1500 lei achitat de reclamantul-pârât L. A. conform chitanțelor nr.5427939/_ și nr.5427990/_ .
Onorariu expert topograf Morar I., în sumă de 251,70 lei fiecare achitat de reclamanții-pârâți N. V. și L. A. conform chitanțelor nr.3558988/1/_ și nr.3583254/1/_ .
În concluzie, reclamantul-pârât L. A. a avansat suma de 3483,45 lei, iar reclamanta-pârâtă N. V. suma de 2283,70 lei, la fond.
În al doilea ciclu procesual, în apel, reclamanții-pârâți N. V. și L. A. au efectuat următoarele cheltuieli de judecată:
Taxe judiciare de timbru, atât pentru cererea de apel, cât și pentru cererile reconvenționale de la fond, astfel: L. A. a achitat 12 rate, din care taxe pentru fond, opt în valoare de 1776 lei, iar pentru apel patru, în valoare de 935 lei, iar N.
V. a achitat 10 rate, din care șase pentru fond în valoare de 1332 lei, iar pentru apel patru, în valoare de 936 lei.
Taxe pentru copii xerox- 63 lei achitați de L. A. și 15 lei achitați de N.
V. .
În al treilea ciclu procesual, în recurs, reclamanta-pârâtă N. V. a depus chitanța nr.56/_ privind onorariu avocațial în sumă de 4000 lei achitat către Cabinet de avocat Scheaua M. .
Cheltuielile de judecată prezentate mai sus se regăsesc în dosarul civil nr._
.
Pe lângă aceste cheltuieli de judecată, în prezenta acțiune, reclamanții-pârâți au
solicitat și alte cheltuieli de judecată având legătură cu respectivul litigiu.
Astfel, N. V. a solicitat suma de 24.000 lei reprezentând onorariu de succes achitat avocatului Scheaua M., suma de 208,5 lei reprezentând bilete de tren pentru deplasarea avocatului Scheaua M., suma de 4000 lei reprezentând onorariu în apel achitat avocatului Scheaua M., suma de 1194 lei reprezentând cazarea avocatului Scheaua M. .
Reclamantul-pârât L. A. a solicitat suma de 3000 lei achitată cu titlu de onorariu în apel avocatului Scheaua M. conform foii de vărsământ din_ și suma de 2000 lei achitată cu chitanța nr.42/_ reprezentând onorariu achitat avocatului Pocola F. .
Potrivit contractelor de asistență juridică și a chitanțelor privind onorariile avocațiale depuse la dosar, instanța reține că în primul ciclu procesual reclamantul- pârât L. A. a fost reprezentat atât de către SCA L. E. P. & Asociații (contract de asistență din_ ), cât și de către Cabinet de avocat B. Pătrășcanu (căruia i-a achitat împreună cu N. V. suma de 800 lei). În primul ciclu procesual, reclamanta-pârâtă N. V. a fost asistată de avocat B. Pătrășcanu căreia i-a achitat suma de 800 lei împreună cu L. A., precum și suma de 700 lei.
În apel, reclamantul-pârât L. A. a fost asistat conform contractului de asistență juridică nr.36/_ de către avocat Pocola F., fiind stabilit un onorariu de 3000 lei, precum și de avocat M. Scheaua conform contractului de asistență juridică nr.22/_, fiind stabilit un onorariu de 1000 euro- din care suma de 3000 lei la_, 1200 până la_ plus onorariu de succes (f.54-55). În același ciclu procesual, reclamanta-pârâtă N. V. a fost asistată conform contractului de asistență nr.19/_ de avocat Scheaua M., fiind stabilit un onorariu de 1000 euro în echivalent lei din care suma de 3000 lei la data încheierii contractului, restul până la primul termen de judecată, plus onorariu de succes (f.45).
În recurs, reclamantul-pârât L. A. a fost reprezentat de avocat Pocola F. conform contractului de asistență juridică nr.7/_, fiind stabilit un onorariu de 2000 lei, achitat la aceeași dată (f.52, 34). Reclamanta- pârâtă N. V. a fost reprezentată de avocat Scheaua M. conform contractului de asistență juridică nr.27/_, fiind stabilit onorariu de 4000 lei, achitat la aceeași dată și acordat prin decizia civilă a Curții de Apel C. .
Totodată, reclamanta-pârâtă a încheiat cu avocatul Scheaua M. contractul de asistență juridică nr.28/_ având ca obiect un onorariu de 10% din valoarea de circulație a terenului situat în C., Colonia Borhanci, înscris în CF 2. (provenit din
1. )- fila 5. În considerarea acestui contract de asistență juridică, reclamanta-pârâtă a achitat suma de 6000 euro reprezentând onorariu de succes, la data de_ (f.6).
Potrivit art. 274 alin.1 C.pr civ. partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. De regulă, cheltuielile de judecată se solicită în cursul procesului care le dă naștere, însă nimic nu împiedică partea care a câștigat procesul să le ceară pe cale separată cu respectarea termenului general de prescripție.
În dosarul civil nr._ reclamanților-pârâți N. V. și L. A. le-au fost respinse irevocabil cererile reconvenționale, astfel că solicitarea lor ca pârâta- reclamantă să le restituie inclusiv taxele de timbru aferente acestora nu este întemeiată, câtă vreme au căzut în pretenții.
Ca atare, pretențiile lor privind cheltuielile de judecată trebuie să țină seama de partea din litigiu pentru care au câștigat.
Cheltuielile de judecată reprezintă sumele de bani înaintate de o persoană pentru a susține o cerere în justiție: taxe de timbru, onorariu avocațial, onorariu expert, despăgubirea martorilor, precum și alte cheltuieli în legătură cu procesul și care sunt dovedite.
În ceea ce privește onorariul avocațial, potrivit art. 31 alin.1 din Legea nr.51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru activitatea sa profesională avocatul are
dre ptul la onorariu și la aco pe rire a tuturor che ltuielilor făcute în inte re sul procesual al
clientului său.
Potrivit art.125 din Hotărârea UNBR nr.64/2011 privind statutul profesiei de avocat, cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului se estimează anticipat la momentul încheierii contractului și se desocotesc pe măsura informării documentate a clientului cu privire la cuantumul și destinația lor. Părțile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derulării contractului, prin acte adiționale.
Potrivit art. 127 alin.2 și 3 din statut onorariile vor fi stabilite în raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului. Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente: a) timpul și volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau a activității cerute de client;b) natura, noutatea și dificultatea cazului; c) importanța intereselor în cauză; d) împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigații suplimentare; e) notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experiența, reputația și specializarea avocatului; f) conlucrarea cu experți sau alți specialiști, impusă de natura, obiectul, complexitatea și dificultatea cazului; g) avantajele și rezultatele obținute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat; h) situația financiară a clientului; i) constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acționeze pentru a asigura servicii legale performante.
De asemenea, potrivit art. 128 alin.2 din statut, onorariile se dete rmină și se
pre văd în contractul de asistență juridică la data încheie rii acestuia între avocat și
client, înainte de înce pe rea asistenței și/sau a repre ze ntării clientului
, iar, potrivit art.129 alin.6 avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite și să obțină și un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcție de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.
Din aceste prevederi legale, instanța de fond a reținut că onorariul avocațial se estimează anticipat, se determină și se prevăd în contractul de asistență juridică, acesta reprezentând contravaloarea muncii avocatului efectuate în interesul procesual al clientului. Pe lângă onorariul fixat, avocatul poate solicita un onorariu de succes pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat, de regulă câștigarea procesului.
În opinia instanței de fond după cum corect a învederat și pârâta-reclamantă reconvențională, cheltuielile de judecată trebuie să aibă legătură cu litigiul, să fie legate de acesta, să fie contemporane sau anterioare acestuia și să fie cu caracter indispensabil. Onorariul de succes reprezintă o bonificație, o recompensă acordată avocatului, neputând fi imputată părții care a căzut în pretenții, nefiind o cheltuială indispensabilă litigiului.
Ca atare, instanța de fond a apreciat că onorariul de succes solicitat de către reclamanta- pârâtă N. V. în sumă de 6000 euro (24.000 lei) achitat avocatului
M. Scheaua nu poate fi pus în sarcina pârâtei-reclamante, acesta reprezentând răsplata pe care benevol a acordat-o reclamanta către avocatul său pentru obținerea unui anumit rezultat. Mai mult, din contractele de asistență juridică încheiate de reclamantă cu avocatul M. Scheaua a reieșit că acest onorariu de succes nu a fost determinat anterior finalizării procesului, ci stabilirea cuantumului său s-a realizat abia la data de_, după finalizarea irevocabilă a procesului prin Decizia civilă nr.1308/R/2011 a Curții de Apel C. din data de_ .
În concluzie, verificând înscrisurile depuse la dosar raportat la pretențiile reclamantei care au fost admise în dosarul civil nr._, instanța de fond a reținut că cheltuielile de judecată pe care reclamanta-pârâtă N. V. le-a justificat și sunt întemeiate sunt în sumă de 6550,80 lei astfel: 251,70 lei onorariu expertiză, 550 lei onorariu avocațial B. Pătrășcanu, 936 lei taxă judiciară de timbru în apel, 4000 lei onorariu avocațial M. Scheaua în apel, bilete de tren în valoare de 133,1 lei ( 81,40 lei din_ și 51,70 lei din_ ), cazare în valoare de 665 lei (160 lei din _
, 165,5 lei din_, 176,50 lei din_ și 163 lei din_ ), 15 lei taxă de timbru copii în apel.
În ceea ce privește pretențiile reclamantului-pârât L. A., pentru aceleași considerente ca cele arătate mai sus, instanța de fond a reținut că acesta a justificat următoarele cheltuieli de judecată, fiind întemeiate până la suma de 5199,7 lei, astfel: 251,70 lei onorariu expertiză; 750 lei onorariu avocațial P. L. ; 200 lei onorariu avocațial B. Pătrășcanu, 935 lei taxă judiciară de timbru în apel; 3000 lei onorariu avocațial Pocola F. în apel; 63 lei taxă de timbru copii în apel.
În ceea ce privește onorariul de 3000 lei solicitat de reclamantul-pârât L. A. pentru avocatul M. Scheaua în apel, instanța reține că acesta nu a făcut dovada plății sale. Totodată, acordarea onorariului de 2000 lei achitat în recurs d-nei avocat Pocola F., nu se justifică, câtă vreme Curtea de Apel C. a respins cererea reclamantului L. A. în acest sens, existând prin urmare autoritate de lucru judecat.
Analizând cererea reconvențională a pârâtei-reclamante G. L. C., atât din perspectiva excepției prescripției dreptului la acțiune invocat de către reclamanții- pârâți, cât și pe fond, instanța de fond a reținut următoarele:
Din punctul de vedere al legii civile aplicabile în timp, instanța reține că litigiul obiect al dosarului civil nr._ a avut loc sub prevederile legii vechi civile, astfel că potrivit art. 6 alin.1 Noul Cod Civil, legea nouă nu retroactivează.
De asemenea, potrivit art. 201 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.284/2009 privind codul civil, prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân suspuse dispozițiilor legale care le-a instituit.
Ca atare, având în vedere că dreptul de creanță s-a născut anterior intrării în vigoare a noului cod civil, instanța va face aplicare dispozițiilor Decretului nr.167/1958 în materia prescripției extinctive.
Având în vedere că excepția prescripției invocată pe acest temei juridic este de ordine publică, instanța nu va putea lua în considerare renunțarea reclamanților la această excepție, instanța de fond a soluționat-o potrivit dispozițiilor legale.
Pretențiile pârâtei-reclamante reconvenționale G. L. C. se întemeiază pe principiile îmbogățirii fără justă cauză.
Îmbogățirea fără justă cauză este faptul juridic licit prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului altei persoane, fără ca pentru aceasta sa existe un temei juridic.
De regulă, se consideră că aceasta implică un fapt juridic, care constă în mărirea patrimoniului unei persoane, fără temei legitim, prin diminuarea patrimoniului altei persoane, cea dintâi având obligația de a înapoia celei de a doua avantajul pe care l-a obținut în dauna ei.
Condițiile cerute pentru intentarea actio de in rem verso sunt materiale: să se producă mărirea unui patrimoniu prin dobândirea unei valori apreciabile; micșorarea patrimoniului altei persoane să constea în diminuarea unor elemente active sau în efectuarea unor cheltuieli; să existe o legătură între mărirea și, respectiv, diminuarea unui patrimoniu, în sensul că ambele operațiuni să fie efectul unei cauze unice; dar și juridice: să nu existe un temei legal al îmbogățirii unui patrimoniu pe seama diminuării patrimoniului altei persoane, respectiv să nu fie vorba de o dispoziție legala, un contract, o hotărâre judecătoreasca; sa nu existe un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite.
Potrivit art. 8 din Decretul nr.167/1958 prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba cât și pe cel care răspunde ea. Dispozițiile alineatului precedent se aplică prin asemănare și în cazul îmbogățirii fără just temei.
Având în vedere că pretențiile pârâtei-reclamante au legătură cu încheierea contractului de vânzare în formă autentică, care a făcut obiectul dosarului nr._
, pârâta-reclamantă a luat la cunoștință de diminuarea patrimoniului său și respectiv lipsa unei cauze juridice, la data rămânerii irevocabile a respingerii cererii sale. Prin urmare, momentul de la care curge termenul de prescripție pentru valorificarea dreptului său de creanță este data de_, data pronunțării instanței de recurs, termenul de 3 ani nefiind împlinit la data formulării cererii reconvenționale. Pentru acest motiv va respinge excepția prescripției dreptului la acțiune.
Pe fondul cererii reconvenționale, pârâta-reclamantă reconvențională a solicitat suma de 20.686,87 lei reprezentând taxe notariale privind succesiune, legalizare copii, taxe cadastrau, impozite pentru teren. Din aceste cheltuieli, reclamanții-pârâți au recunoscut numai plata taxelor notariale privind succesiunea, susținând că impozitul pentru teren l-au achitat aceștia.
Din cuprinsul înscrisurilor depuse în probațiune de către pârâta-reclamantă coroborate cu interogatoriile reclamanților-pârâți, instanța reține că s-a făcut dovada plății de către pârâtă a sumei de 20.663,07 lei reprezentând taxe notariale succesorale, taxe cadastrau și impozite: chitanța nr.55 a BNP P. M. (10.851 lei), chitanța nr.1175/_ a BNP P. M. (6965,07 lei), chitanța nr.5011/_ OCPI (40 lei), chitanța nr.5005/_ (1628 lei), chitanța din_ în valoare de 184 lei privind impozit pe teren, chitanța din_ în valoare de 38 lei privind impozit pe teren, chitanța din_ în valoare de 2 lei privind taxa eliberare certificat fiscal, chitanța din_ în valoare de 456 lei privind impozit pe teren, chitanța din_ în valoare de 48 lei privind impozit pe teren, chitanța din_ în valoare de 447 lei privind impozit pe teren, chitanța din_ în valoare de 4 lei privind taxa eliberare certificat fiscal. Pentru sumele indicate în chitanțele nr.1165/_ și nr.1166/_
, fiecare în valoare de 11,90 lei nu s-a putut stabili o legătură cu dezbaterea succesorală, motiv pentru care instanța le găsește nejustificate.
Susținerea reclamanților-pârâți cu privire la faptul că impozitul pe teren a fost suportat de aceștia nu a prezentat vreun temei probatoriu, chitanțele în original fiind la pârâta-reclamantă, fără a se putea justifica acest lucru de către aceștia. Prin urmare, câtă vreme originalul chitanțelor de plată a impozitului se află la pârâta- reclamantă, iar chitanțele atestă plata impozitului și în decursul anului 2010 când litigiul dintre părți era în desfășurare, instanța va face aplicarea unei prezumții simple judecătorești, și va reține că plățile au fost efectuate de către pârâtă, aceasta având interes la acel moment să le facă. Or, potrivit art.1093 vechiul cod civil obligația poate fi achitată de orice persoană interesată (…).
Revenind la condițiile îmbogățirii fără justă cauză, instanța constată că acestea se întrunesc în cauză: s-a produs mărirea patrimoniului reclamanților-pârâți, ei nesuportând taxele aferente procedurii succesorale; corelativ, s-a produs o micșorare a patrimoniului pârâtei-reclamante, prin plata taxelor aferente procedurii succesorale;
între mărirea și diminuare există legătură, ele datorându-se aceleași cauze; nu există un temei juridic ca pârâta reclamantă să suporte cheltuielile succesiunii după defunctul antecesor al reclamanților-pârâți, iar pârâta nu are un alt mijloc juridic pentru a-și recupera paguba.
În concluzie, în temeiul art. 274 C.pr.civ raportat la art.1169 vechiul cod civil instanța va admite în parte acțiunea precizată formulată de reclamanții-pârâți N.
V. și L. A. în contradictoriu cu pârâta-reclamantă G. L. C., va admite în parte acțiunea reconvențională și va obliga pe pârâta-reclamantă la plata către reclamanta-pârâtă reconvențională N. V. a sumei în cuantum de 6550,8 lei reprezentând cheltuieli de judecată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N.
, va obliga pe pârâta-reclamantă reconvențională G. L. C. la plata către reclamantul-pârât reconvențional L. A. a sumei de 5199,7 lei reprezentând cheltuieli de judecată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N. ; va obliga reclamanții-pârâți reconvenționali N. V. și L. A. la plata către pârâta- reclamantă reconvențională G. L. C. a sumei de 20.663,07 lei reprezentând taxe notariale succesorale, taxe cadastrau și impozite.
Având în vedere prevederile art. 1617 Noul cod civil aplicabil conform art.118 din Legea nr.71/2011 (obligațiile extracontractuale născute înainte de intrarea în vigoare a codului civil sunt supuse modurilor de stingere prevăzute de acesta), constatând că între părți există datorii reciproce și lichide, instanța de fond a compensat datoriile până la concurența celei mai mici în sumă de 11.750,5 lei, iar pentru diferență a obligat pe reclamanții-pârâți la plata către pârâta-reclamantă reconvențională a sumei de 4456,285 lei fiecare, reprezentând taxe notariale succesorale, taxe cadastrau și impozite.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată din prezentul dosar, văzând prevederile art. 274 C.pr.civ și art.276 C.pr.civ raportat la culpa procesuală a părților și soluția care se va da, instanța de fond a compensat integral cheltuielile de judecată.
Împotriva sentinței menționate au declarat recurs în termen legal reclamanții N. V. și L. A.,
solicitând admiterea acestuia, modificarea in parte a Sentinței civile nr._ pronunțata de Judecătoria Cluj-Napoca, si in consecința admiterea in totalitate a acțiunii cu obligarea paratei la plata către Nichifor
V. a sumei de 34.195,37 lei cu titlu de cheltuieli de judecata precum si la plata către subsemnatul L. A. si plata sumei de 11.257,45 lei cu titlu de cheltuieli de judecata achitate in dosarul civil nr._ .De asemenea, a solicitat admiterea in parte a cererii reconvenționale cu privire la suma de 19441,17 lei pentru care exista dovada ca a fost achitata in sumelor fiind menționat pe chitanțele respective, compensarea datoriilor reciproce ale părților pana la concurența celei mai mici dintre acestea, urmând ca partea care datorează o suma mai mare sa fie obligata la plata diferenței.
Sentința atacată este parțial netemeinică și nelegală.
Apreciază ca toate cheltuielile efectuate in dosarul_ au fost dovedite și sunt justificate, fiind efectuate doar pentru apărarea intereselor lor, intr-o strânsa legătura cu litigiul, indispensabile.
Instanța a procedat eronat atunci când a acordat numai parțial onorariul avocațial achitat de ei la judecat in primă instanță, deoarece probele administrate in fața instanței de fond au servit atât poziției procesuale exprimate prin întâmpinare cât si cei reconvenționale, si cu toate ca acțiunea reconvențională a fost respinsa, aceste probe au rămas câștigate dosarului, ele stand la baza soluției finale favorabile pronunțate de către instanțe e de apel si respectiv recurs. Pe de alta parte, onorariul avocațial nu a fost defalcat între acțiunea principală și cererea reconvențională.
În privința taxelor judiciare de timbru achitate pentru cererea reconventională, considera ca acestea ar trebui acordate cată vreme aceasta a fost aleasa ca modalitate de apărare iar finalitatea sa, respectiv anularea antecontractelor de vânzare- cumpărare, a fost atinsă.
In privința onorariului in valoare de 3000 lei achitat de către recurent avocatului M. Scheaua, menționeză faptul ca acesta a fost achitat prin virament bancar, banii fiind depuși in numele său de către fiica sa Petric Viorica. Onorariu este
justificat cată vreme d-ul av. M. Scheaua a formulat si redactat apelul în numele său.
Cu privire la onorariul in valoare de 2000 lei achitat pentru faza de recurs d-nei avocat Pocola F., instanța de fond nu l-a acordat, considerând ca exista autoritate de lucru judecat cu privire la respingerea acestuia ce către instanța de recurs. Concluzia instanței este eronată, câtă vreme instanța de recurs a menționat in cuprinsul Deciziei civile nr. 1308/R/2011 că respinge cererea ca nedovedită, întrucât chitanța depusă la dosar este ilizibilă. Astfel, nu există nici un impediment pentru a solicita recuperarea acestei cheltuieli prin prezenta acțiune.
Recurenta N. V. apreciază faptul toate cheltuielile conexe legate de prestația d-ului avocat M. Scheaua, fara de care nu ar fi fost posibila prezenta in fata instanțelor de apel si recurs, sunt pe deplin justificate. Se poate observa din biletele de tren si facturile de cazare de la dosarul cauzei, că aceasta coincid cu termenele de judecata din dosarul de fond, ori având in vedere distanta de la care se deplasa d-ul avocat pentru fiecare termen, apreciază ca aceste cheltuieli sunt in strânsa legătura cu cauza si serviciile sale juridice.
Cu privire la cheltuielile de deplasare din datele de 26-_ si_, la dosarul cauzei exista împuterniciri din date e respective, având in vedere ca d-ul avocat M. Scheaua s-a deplasat la C. -N. pentru a studia dosarul. Fata de aceasta situație si fata de faptul ca dosarul a fost unul voluminos sa complex, nu exista alta posibilitate ca d-ul avocat M. Scheaua sa se documentele temeinic cu privire la actele si lucrările dosarului.
Au invederat si anterior faptul ca litigiul care a făcut obiectul dosarul_, pentru subsemnații reclamanți a fost unul extrem de dificil datorita vârstei înaintate, lipsei pregătirii juridice si cel mai important faptul ca reclamanta din acel dosar, parata in prezentul dosar, G. L. C., are calitate de avocat cu vechime in Baroul Cluj. Data fiind aceasta împrejurare au găsit foarte greu un avocat care să dorească sa le reprezinte interesele in acest dosar.
Cu privire la onorariul de succes, in suma de 24.000 lei, recurenta N. V. arată că acesta a fost impus de către avocat M. Scheaua încă de la încheierea primului contract de asistență judiciară, respectiv contractul nr. 19/_, depus la dosarul cauzei. Suma respectiva a fost prevăzuta in aceasta forma deoarece subsemnata nu dispuneam de sume pentru a achita in onorariu corespunzător d-ului avocat, având in vedere valoarea litigiului.
Apreciază faptul ca soluția de speța, respectiv Decizia nr. 405/04.02.201 a I. - Secția comerciala, pronunțata in dosar_ nu poate fi generalizata si nici nu poate fi considerată izvor de drept, cu atât măi mult cu cat Hotărârea de Guvern nr. 1045/2001 publicata in Monitorul Oficial nr. 682 din 29 octombrie 2001, prevede posibilitatea recuperării unor onorarii de succes in anumite situații, care cu toate ca nu sunt similare litigiului de fata, stabilesc o anumita practica iar refuzul instanței de a-i acorda onorariul de succes ar constitui o discriminare fata de situația prevăzuta in HG 1045/2001.
Prin întâmpinarea formulată intimata G. L. C.
a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii în totalitate a Sentinței civile nr.21675/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr._ ca fiind temeinică și legală, cu plata cheltuielilor de judecată în recurs constând din onorariu avocațial.
6. Față de cererea de acordare a onorariului de succes în sumă de 6000 euro (24.000 lei) pentru avocat M. Șcheaua, în argumentarea soluției adoptate - în sensul respingerii acesteia - instanța de fond a realizat o amplă și detaliată analiză a textelor legale incidente în materie, hotărârea atacată fiind absolut temeinică și legală și sub acest aspect.
Susțin că, așa cum am arătat și în fața primei instanțe, în cheltuielile de judecată nu pot fi cuprinse decât acele sume de bani care în mod real,
Analizând sentința prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat în cauză și a dispozițiilor legale relevante, tribunalul constată netemeinicia recursului declarat în cauză, având în vedere următoarele considerente:
În procedura urmată în fața judecătoriei, pârâții N. V. și L. A. au avut printre cheltuielile de judecată, onorariile avocațiale în sumă de 800 lei achitate d- nei avocat B. Pătrășcanu de către ambii pârâți, 700 lei achitat d-nei avocat B. Pătrășcanu de către pârâta N. V. și 1500 lei achitat de pârâtul L. A. pentru SCA L. E. P. și Asociații.
În condițiile în care avocații pârâților au fost împuterniciți în cauză cu reprezentarea pârâților atât pentru susținerea întâmpinării la acțiunea principală, cât și pentru susținerea cererii reconvenționale, instanța de fond a apreciat în mod corect că onorariul achitat de pârâți avocaților acoperă serviciile judiciare prestate de avocați pentru ambele demersuri procesuale.
Câtă vreme cererea reconvențională formulată de pârâți împotriva reclamantului a fost respinsă, pârâții sunt căzuți în pretenții în acest demers procesual, astfel încât în mod corect a apreciat prima instanță că prin raportare la art. 274 alin. 1 C. proc. civ., nu sunt îndreptățiți la recuperarea onorariului avocațial corespunzător cererii reconvențional. Întrucât pârâții nu au precizat în concret proporția în care onorariul avocațial este aferent acțiunii principale sau cererii reconvenționale, instanța de fond nu avea la îndemână un alt criteriu decât acela de a socoti că onorariul a fost afectat în egală măsură acțiunii principale și cererii reconvenționale.
Prin urmare, în mod corect a acordat pârâților recurenți numai jumătate din onorariile avocațiale la care ne-am referit mai sus, aferente cererii principale în care aceștia au fost câștigători câtă vreme acțiunea reclamantei a fost respinsă.
Din considerente similare nici taxa de timbru aferentă cererii reconvențională nu putea fi acordată pârâților recurenți, aceștia fiind căzuți în pretenții.
După cum rezultă din prev. art. 274 C. proc. civ. cheltuielile de judecată sunt cele făcute în cursul procesului și în legătură cu procesul.
Onorariul de succes convenit de pârâți cu avocatul Șcheaua M. își are sorgintea într-un contract de asistență juridică încheiat după soluționarea irevocabilă a litigiului, căci deși în contractul de asistență juridică încheiat in cursul procesului și s-a convenit și onorariul de succes pe lângă cel prevăzut pentru asistarea in proces, acest onorariu de succes nu a fost determinat, și abia printr-un contract incheiat ulterior soluționării irevocabile a procesului, acest onorariu de succes a fost determinat la suma la un procent de 10% din valoarea terenului.
Astfel fiind, onorariul de succes achitat de reclamanți nu poate fi socotit între cheltuielile de judecată făcute în cursul procesului, motiv pentru care raportat la dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. prima instanță a apreciat corect că nu poate fi acordat pârâților acest onorariul cu titlu de cheltuieli de judecată.
Dispozițiile HG 1045/2001, la care fac trimitere recurenții, nu sunt aplicabile in cauză, acest act normativ referindu-se la onorariul de succes plătit de A.P.A.P.S consultanților in privatizare, nu la onorarii avocațiale.
Nu se poate pretinde existența discriminării decât intre persoane aflate in situații similare, or situația reclamată in procesul de față nu este similară cu cea reglementată de actul normativ menționat mai sus.
În mod corect a apreciat prima instanță că se pot acorda cu titlu de cheltuieli de judecată numai acele cheltuieli care au legătură cu litigiul, sunt legate de acesta, sunt contemporane sau anterioare acestuia și au caracter indispensabil. Onorariul de succes reprezintă o bonificație, o recompensă acordată avocatului, neputând fi imputată părții care a căzut în pretenții, nefiind o cheltuială indispensabilă litigiului.
Câtă vreme chitanțele de plată a unor cheltuieli de cazare sau transport făcute de către domnul avocat Șcheaua M. sunt datate anterior încheierii contractului de asistență juridică sau după finalizarea litigiului, nu avem niciun temei pentru a socoti că acele cheltuieli de transport și cazare au făcute de avocatul pârâților sunt în legătură cu litigiul de față și au fost suportate de către reclamanți, astfel încât în temeiul dispozițiilor art. 274 să fie puse în sarcina pârâtei căzută în pretenții.
Onorariul in sumă de 3000 lei, pretins achitat în apel de reclamantul L. A. d-lui avocat Șcheaua M., nu a fost dovedit, astfel încât temeinic și legal nu s-a dispus obligarea pârâtei la restituirea acestuia.
În privința onorariului avocațial achitat de pârâți în recurs în dosar nr. _
, instanța a reținut în mod corect existența autorității de lucru judecat, câtă vreme
instanța de recurs a soluționat cererea formulată de pârâtul L. A. pentru obligarea reclamantei intimate la plata onorariului avocațial, în sensul respingerii acestei cereri ca nedovedită.
Or, lipsa dovezii este un aspect ce ține de fondul unei pretenții, astfel încât soluția dată de instanța de recurs acestui petit accesoriu este dată pe fond, nu pe o excepție care ar permite reiterarea aceleiași pretenții într-un alt litigiu.
Criticile formulate cu privire la soluția dată cererii reconvenționale sunt neîntemeiate întrucât deținerea în original de către reclamanta reconvențională a chitanțelor de plată a impozitului creează o puternică prezumție că aceasta este cea care a achitat impozitele în anii 2009-2010 pentru terenul ce făcea obiectul litigiului, în contul pârâților.
Impozitul pentru anul 2009 a fost achitat în mod evident în vederea dezbaterii succesiunii, or, nu există nici un argument care să ducă la concluzia că reclamanta ar fi achitat în contul pârâților onorariul notarial pentru dezbaterea succesiunii, care este o sumă semnificativă, dar nu ar fi achitat și impozitul pe teren care este o sumă mult mai redusă.
Plata impozitului pe anul 2010 a survenit într-un moment în care părțile erau în litigiu, iar pârâta nu mai era avocatul acestora, astfel încât nu poate fi primită apărarea recurenților potrivit căreia deținerea originalului chitanței de către reclamantă se explică prin împrejurarea că, fiind avocatul lor, au înmânat acesteia o mulțime de înscrisuri printre care și această chitanță.
Pentru considerentele arătate recursul a fost găsit nefondat și urmează a fi respins în temeiul prevederilor art. 312 C. proc. civ. .
În temeiul dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. recurenții vor fi obligați să plătească intimatei suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții N. V. și L. A. împotriva Sentinței civile nr. 21675/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca la data de_ în dosar nr._, pe care o păstrează în întregime.
Obligă recurenții să plătească intimatei suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Martie 2013.
Președinte, Ana-SS | Judecător, D. T. | Judecător, C. -V. B. |
Grefier, C. -S. Ș. |
C.Ș. 29 Martie 2013
Red. C.V.B./Tehn. D.B./_
Judecător fond: Sînziana F. C.
RED./DACT./CB/CȘ_ /2 ex.
← Decizia civilă nr. 626/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 1159/2013. Pretenții → |
---|