Decizia civilă nr. 340/2013. Revendicare imobiliară
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILA Nr. 340/2013
Ședința publică de la 26 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA-SS
JUDECĂTOR: D. T. GREFIER: A. P.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelantul A. C. B. împotriva Sentintei civile nr. 2349/2008 din_ pronuntata de Judecatoria T. in dosar nr._, privind și pe intimat O. F., intervenient U. P., intervenient U. G. V., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că la data de_ intimații au depus la dosar concluzii scrise.
Instanța constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la data de_, care
face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Reține că Judecătoria Turda, prin Sentința civilă nr. 2349/_, pronunțată în dosar nr._ ,a fost r
espinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamantul A. C. B. împotriva paratului O. F. si in contradictoriu cu intervenienții U. P. și soția U. G. V., avand ca obiect revendicare.
A fost obligat reclamantul la plata către pârâtul O. F. a sumei de 500 lei si către intervenientii U. P. și soția U. G. V. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata - onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență, următoarele:
Potrivit extraselor de carte funciara, imobilul CF 2207 M. V. de Jos, A+2, nr.top.540/3/1/2/1, 540/3/2/1/2/1 arator la Bodogul de Jos in suprafața de 15.870 mp si A+3, nr.top.540/3/1/2, 540/3/2/1/2/3 drum de acces in Bodogul de Jos în suprafață de 1.380 mp are ca proprietar tabular pe reclamantul A. C. B. ca bun propriu cu titlu de cumpărare, iar imobilul înscris in CF 2278 M. V. de Jos, nr.top.540/1/3/2, 540/3/1/1/1/2 si nr.cadastral 1544 cu destinația de arător în Bodogul de Jos in suprafața de 9.900 mp are ca proprietari tabulari pe intervenientii U. P. si soția U. G. V. în întregime ca bun comun cu titlu de cumpărare.
Pentru a se determina daca paratul O. F. in numele intervenienților U.
P. si sotia U. G. V. ocupa fără drept vreo suprafața de teren proprietate a reclamantului, in cauza s-a dispus efectuarea unei expertize topografice de către expert I. M. . ( filele 55-61 ).
In urma constatărilor făcute de către expert, instanța retine că terenul reclamantului este înscris in CF 2207 M. V. de Jos, nr.top.540/3/1/2/1,
540/3/2/1/2/1 arător la Bodogul de Jos care are o suprafața reala de 6.524 mp care si constituie folosința faptica actuala, iar parte din terenul reclamantului cu nr.top.540/3/1/2, 540/3/2/1/2/3 drum de acces in Bodogul de Jos are o suprafața reală de 556 mp.
Totodată, expertul a mai retinut ca terenul aflat in posesia paratului O.
F. este înscris in CF 2278 M. V. de Jos, nr.top.540/1/3/2, 540/3/1/1/1/2 si nr.cadastral 1544 cu destinația de arător în Bodogul de Jos având o suprafață reală de 9.682 mp care si constituie folosința faptica actuala, mai putin cu 218 mp decat suprafața înscrisă în foaia funciara.
De asemenea, s-a mai precizat ca proprietari tabulari asupra terenului aflat in posesia paratului O. F. sunt intervenientii U. P. și soția U. G.
V., aceștia cumpărând imobilul in anul 2003 de la numiții M. P. ina si M. Valer.
Se mai retine ca potrivit planului de punere in posesie întocmit la aaplicarea Legii nr.18/1991, parcela folosita de către pârât, fosta parcela 108 in suprafata de 9.900 mp asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate in baza Legii nr.18/1991 prin titlul de proprietate nr.28833/1323/_ in favoarea numiților M. P. ina și M. Valer si ulterior înscris în CF 2278 M. V. de Jos, nr.top.540/1/3/2, 540/3/1/1/1/2 si nr.cadastral 1544 cu destinația de arator in Bodogul de Jos pe numele intervenientilor U. P. si soția
U. G. V. nu se învecinează cu terenul proprietatea reclamantului, insa in prezent conform identificărilor și măsurătorilor efectuate de către expert este vecina cu terenul aflat in posesia paratului.
Pentru a clarifica aceasta ultima precizare făcută de către expert, instanța a procedat la audierea martorilor S. n V. C. - inginer agronom si B. E. ia, din care esențiala este declarația martorului S. n care a participat la punerea in posesie in baza Legii nr.18/1991 si are cunoștințe de specialitate.
Astfel, martorul S. n V. C. a arătat ca in perioada 2000-2004 a îndeplinit funcția de primar in com.M. V., calitate in care a luat la cunoștință de tranzacția efectuata de către intervenientii U. care au cumpărat parcela 108 din tarla 41.
La rândul sau, reclamantul a cumpărat din aceiași tarla 41 parcelele 110, 111, 112, astfel ca intre terenul reclamantului si cel al intervenienților există parcela 109 care departe cele doua proprietăți, insa in prezent din cauza unor inconveniente apărute la punerea in posesie in baza Legii nr.18/1991, aceasta parcela nu mai delimitează cele doua proprietăți.
Prin urmare, atât din concluziile raportului de expertiza cât și din declarațiile martorilor, instanța reține ca paratul O. F. nu deține în folosință nici o suprafața de teren proprietate a reclamantului, motiv pentru care instanța a reținut că apreciază ca acțiunea civila promovata de acesta este neîntemeiată, urmând ca în baza art.480 C.civ. sa o respingă.
Reclamantul A. B. C.
, a declarat recurs, împotriva sentinței civile nr.2349/2008, pronunțată de Judecătoria Turda în Dos.C.nr._, în conformitate cu prev.art.299 și urm.C.p.c. prin care a solicitat admiterea lui, casarea hotărârii atacate și în fond trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, deoarece hotărârea recurată a fost dată fără a se soluționa fondul pricinii, respectiv soluționarea acestuia nu se poate face decât după completarea probatoriului, prin efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.
A mai arătat că instanța de fond a soluționat pricina fără intra în cercetare fondului, motiv de recurs prev. de art.312 alin.5 C.p.c.
A formulat o acțiune în revendicare împotriva pârâtului care îi ocupă fără drept o porțiune din imobilul proprietate tabulară a subsemnatului.
În sprijinul cererii mele a formulat o cerere pentru efectuarea unei expertize topografice prin care să se stabilească de un expert dacă terenul meu este sau nu ocupat de pârât.
Cu ocazia expertizei s-a stabilit fără putință de tăgadă că pârâtul deși invocă în sprijinul său un titlu de proprietate cu privire la terenul situat în tarlaua 38 parcela 106, terenul pe care acesta îl folosește este vecin cu al meu, situat în tarlaua 41 parcela 110 și 111.
Expertul indică expres faptul că potrivit punerii în posesie, terenul din tarlaua 106 nu are cum să ajungă vecin cu terenul din tarlaua 110, între cele două parcele fiind parcela 109, proprietate a numitei Pascu I M. .
Tot expertul indică explicit faptul că se impune identificarea întregului teren proprietate a subsemnatului, pe de o parte, iar pe de altă parte, documentația care a stat la baza intabulării parcelei 106 nu îmi este opozabilă deoarece a fost întocmită la solicitare pârâtului, pe terenul indicat de acesta, subsemnatul nefiind prezent la întocmirea ei.
Așa cum am arătat trebuia lămurită atât neconcordanța dintre titlul invocat de pârâți, care face vorbire de un teren din tarlaua 38 deși noi avem terenul în tarlaua 41, și era absolut necesară măsurarea întregii tarlale 41 între parcelele 106 și parcela 111, pentru a se evidenția modul în care terenul proprietate subsemnatului se învecinează cu un teren care normal ar fi trebuit să fie situat trei parcele mai la stânga.
Martorii audiați în cauză nu au cum să lămurească o problemă tehnică, deoarece chiar expertul a indicat explicit că "se impune și identificarea și măsurarea întregului teren deținut de reclamant date fiind vecinătățile parcelelor de teren aflate în litigiu"
Din copia titlurilor de proprietate anexate prezentului recurs rezultă explicit că parcela 106/1 din tarlaua 38 nu are cum să fie vecină cu terenul revendicat de subsemnatul și ocupat fără titlu de pârât.
Toate aceste aspecte nu puteau fi lămurite decât de expert și nu de martor, iar tot expertul este acela care a arătat cum anume se poate soluționa problema. Cu toate acestea, instanța a respins obiecțiunile mele și solicitările în probațiune fără a motiva în nici un fel aceste respingeri.
Intervenienții U. P., U. G. -V. și pârâtul O. F.
, au depus întâmpinare, în ce privește recursul declarat de recurentul A. C. -B., prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat .
În mod corect instanța de fond a interpretat probele administrate in cauza respectiv înscrisurile depuse la dosar, raportul de expertiza judiciara întocmit de expert I. M. si proba testimoniala din care rezulta ca O. F. exercită într- adevăr posesia asupra unui teren situat din punct de vedere administrativ in com.M. V. de jos in locul numit Bodogul de jos, dar nu asupra imobilului proprietatea recurentului A. C. B. ci asupra imobilului proprietatea tabulara a anumiților U. P. si soția U. G. -V., inscris sub A+l in C.F.2278 M. -V. de jos, cu nr.top.540/1/3/2;540/3/1/1/1/2 si nr.cadastral 1544, având destinația Arător în Bodogul de jos, in suprafața de 9.682 mp, cu 218 mp mai puțin decât scripticul din C.F.
Au mai solicitat a se observa ca expertul a răspuns in totalitate obiectivelor stabilite de instanța, expertiza efectuată fiind completă si pe deplin lămuritoare, d-1 expert, in cadrul capitolului concluzii arătând ca, terenul recurentului A. B. C. înscris in C.F.2207 M. -V. de jos, prevăzut cu nr.top.540/3/l/2/l; 540/3/2/1/2/1, având destinația "Arător in Bodogul de jos", are o suprafața reala de 6524 mp ce constituie si folosința faptica actuala si terenul tot al recurentului cu destinația "Drum de acces in
Bodogul de jos", respectiv cu nr.top.540/3/l/2;540/3/2/l/2/3, inscris in C.F.2207 M. - V., ca urmare a identificărilor si măsurătorilor efectuate are o suprafața reala de 556 mp si terenul lui O. F. înscris in C.F.2278 M. -V. de jos, prevăzut cu nr.top.54/l/3/2;540/l/l/l/2, având destinația Arător în Bodogul de jos,are o suprafața reala de 9682 mp, ce constituie și folosința actuală.
Totodată in mod corect instanța de fond a reținut din cadrul raportului de expertiza faptul ca potrivit planului de punere in posesie întocmit la aplicarea Legii nr. 18/1991, parcela folosita de către O. F., fosta parcela 108 in suprafața de 9.900 mp, asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate in baza Legii nr.18/1991 prin titlul de proprietatea nr.28833/1323/0_ în favoarea numiților M. P. ina și Moldo Van Valer si ulterior înscris in CF 2278
M. -V. de Jos, cu nr.top.540/l/3/2;540/3/l/l/l/2 si nr.cad.1544, având destinația Arător în Badogul de Jos pe numele subsemnaților U. P. si U. G.
-V. nu se învecinează cu terenul proprietatea recurentului, insa in prezent conform identificărilor si măsurătorilor efectuate de expert este vecina cu terenul aflat in posesia subsemnatului O. F. .
Martori cunosc cele relatate in virtutea funcției pe care au îndeplinit-o de Primar al com.M. -V. și implicit de Președinte al Comisiei de Aplicare a Legii nr.18/1991, in perioada 2000-2004, calitate in care a luat cunoștiință de tranzacția efectuata de către intervenientii U. care au cumpărat parcela 108 din tarla 41. Același martor a relatat ca la rândul recurentul a cumpărat din aceeași tarla 41 parcelele 110,111, 112, astfel ca intre terenul sau si cel al subsemnaților U. P. si U. G. -V. exista parcela 109 care despărțea cele doua proprietăți, in prezent din cauza unor inconveniente apărute la punerea in posesie in baza legii nr. 18/1991, aceasta parcela nu mai delimitează cele doua proprietății. Aceeași martori au confirmat ca de la data cumpărării imobilului subsemnații O. F. si U. P. si U. G. -V. folosesc același teren, in aceleași limite si că terenul folosit de către recurentul A. B. este vecin cu al acestora.
Raportat la valoarea obiectului pricinii, calea de ataca a fost recalificată ca fiind apel.
Analizând apelul prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul va reține următoarele:
Acțiunea în revendicare este acea acțiune reală prin care proprietarul care a pierdut stăpânirea bunului său cerere restituirea acestui bun de la cel care îl deține fără temei juridic. Practic este acțiunea prin care proprietarul neposesor pretinde restituirea bunului său de la posesorul neproprietar.
In prezenta cauză calitatea procesuală activă, calitate întemeiată pe înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară al reclamantului nu este contestată.
Ambele părți justifică poziția în baza unor acte de vânzare-cumpărare dobândite de la autori care au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991. Nici una din părți nu a contestat legalitatea titlurilor emise pe seama celor care ulterior au înstrăinat dreptul reclamanților.
Ca și în orice acțiune, reclamantul este cel care trebuie să facă dovada pozitivă, în sensul că el este titularul dreptului asupra bunului revendicat.
Sub regimul fostului Codul civil proba dreptului de proprietate întâmpina dificultăți serioase iar față de inconvenientele cuprinse în acest cod s-au concretizat câteva principii raportat la situațiile practice ivite. Una dintre situații aflată și în cauza de față este aceea că practic ambele părți au titluri scrise
privind dreptul de proprietate care își au izvorul de la același autor, respectiv Comisia Județeană care a validat reconstituirea dreptului de proprietate.
Imobilul înscris în cartea funciară 2207 M. V. nr. top 540/3/1/2/1, 540/3/2/1/2/1, în suprafață de 15870 mp și imobilul cu nr. Top 540/3/1/2, 540/3/2/1/2/3 au la bază terenurile înscrise în TP_, tarla 41, parcela 111 (f. 184), TP_, parcela 41, tarla 112 (f. 185) și TP_, parcela 41, tarla 110 (f. 184).
Intabularea s-a făcut în baza sentințelor civile 305/2004, pronunțată de Judecătoria Turda în dosar 64/2004 și nr. 2160/2004, pronunțată în dosar civil 1333/2004.
In fața instanței de apel s-a dispus administrarea unei expertize tehnice în specialitatea topografice pentru a se determina dacă vreuna din cele trei parcele înscrise în CF și care constituie temeiul de fapt al cererii de chemare în judecată este ocupată în parte de intimați.
Prin concluziile raportului de expertiză întocmit de expert Ionescu Victor, expert care a răspuns și la obiecțiunile formulate de ambele părți, s-a concluzionat că din parcela cu nr. top. 110, reclamanții ocupă o suprafață de 7077 m, expertul determinând în răspunsul la obiecțiuni și coordonatele stereo- grafice ale terenului ocupat. Concluzia expertului este categorică în sensul ocupării terenului, expertul dând relații în legătură și cu evoluția parcelelor din planurile de situație. Așa cum a rezultat din actele depuse de comisie, unele parcele au suferit translatări însă acestea nu au afectat parcelele asupra cărora reclamanții au dobândit un drept de proprietate.
De aceea nu a prezentat relevanță amplasamentul parcelei 108 sau suprafețele efectiv măsurate, în cauză stabilindu-se însă cert faptul ocupării parțiale a unei parcele din titlurile de proprietate sus amintite, care au fost înscrise în cartea funciară. De aceea, obiecțiunile formulate de intimați cu privire la identificarea în regim de carte funciară a tuturor imobilelor părților nu are relevanță în acțiunea în revendicare, justificarea dreptului de proprietate al reclamanților realizându-se prin dovedirea acestuia, în raport cu reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii 18/1991, respectiv forma și amplasarea parcelelor.
Considerentele hotărârii de fond, respectiv probele testimoniale, care au probat mișcările scriptice ale unor parcele, precum și amplasările acestor parcele nu au relevanță din perspectiva probațiunii unei acțiuni în revendicare, acțiune în care se urmărește redobândirea posesiei. De asemenea nu interesează actuala situație din CF realizată în baza unor expertize extrajudiciare. Or, în condițiile în care legalitatea titlurilor și a punerilor în posesie a celor care au înstrăinat
imobilele apelanților nu a fost pus în discuție, se impunea doar analiza și stabilirea unei posesii exercitată asupra terenului, de către alte persoane decât proprietarul.
Pentru aceste considerente, văzând și prevederile art. 480 VCC, în vigoare la data introducerii acțiunii, precum și pretențiile efectiv formulate, instanța în baza art. 296 C.pr.civ. va admite în parte apelul declarat de reclamantul A.
B. împotriva Sentinței civile nr. 2349/2008 din_ pronunțată de Judecătoria Turda in dosar nr._, pe care o va schimba în parte în sensul că va admite în parte acțiunea civilă pronunțată de reclamantul A. B. împotriva pârâtului O. F., va admite cererea de arătare a titularului dreptului formulată de pârâtul O. F. împotriva intervenienților U. P. și U.
G. și va obliga pârâtul O. F. și intervenienții U. P. și U. G. să lase reclamantului în deplină proprietate și posesie și să-i recunoască dreptul de
proprietate asupra terenului în suprafață de 7077 mp din terenul înscris în Cf 2207 T., conform raportului de expertiza întocmit de expert Ionescu Victor.
Restul dispozițiilor sentinței apelate vor fi menținute.
Apelanții au solicitat obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată. Ca părți căzute în pretenții, urmare admiterii chiar și în parte a acțiunii, intimații sunt datori să plătească cheltuieli de judecată parțiale.
Raportat la valoarea pretențiilor efectiv admise, cheltuielilor justificate și făcute cu plata taxelor de timbru în fața instanței de apel (f. 25, 26) și în fața instanței de fond (f. 4), a raportului de expertiză (f. 104 dosar apel, f. 129), ținând cont că nu s-a depus dovada vreunui onorariu de avocat, văzând și cheltuielile făcute de intimații U. (f. 18 dosar apel), instanța în baza art. 274 și 277 C.pr.civ. va obliga in solidar paratul O. F. și intervenientii U. P. si U. G. să plătească apelantului suma de 2170 lei cheltuieli de judecata în ambele faze ale procesului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte apelul declarat de reclamantul A. B. împotriva Sentinței civile nr. 2349/2008 din_ pronunțată de Judecătoria Turda in dosar nr._, pe care o schimbă în parte în sensul că:
Admite în parte acțiunea civilă pronunțată de reclamantul A. B. împotriva pârâtului O. F. .
Admite cererea de arătare a titularului dreptului formulată de pârâtul O.
împotriva intervenienților U. P. și U. G. .
Obligă pârâtul O. F. și intervenienții U. P. și U. G. să lase reclamantului în deplină proprietate și posesie și să-i recunoască dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 7077 mp din terenul înscris în CF 2207 T., conform raportului de expertiză întocmit de expert Ionescu Victor.
Obliga în solidar paratul O. F. și intervenientii U. P. și U. G. să plătească apelantului suma de 2170 lei cheltuieli de judecată în ambele faze ale procesului.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate. Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Iunie 2013.
Președinte, Ana-SS
Judecător,
T.
Grefier,
P.
Red.dact.D.T/C.Ț. 6 ex/_
Jud.fond. R. Vajos
| ← Decizia civilă nr. 80/2013. Revendicare imobiliară | Încheierea civilă nr. 125/2013. Revendicare imobiliară → |
|---|
