Decizia civilă nr. 80/2013. Revendicare imobiliară

cod operator 4204

Dosar nr. _

ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 80/R

Ședința publică din_ Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. W.

J. ECĂTOR: M. B. P.

J. ECĂTOR: D. M. H.

GREFIER: C. M.

Pe rol fiind pronunțarea soluției asupra cererii de recurs formulată de reclamantul Ț. L. C. cu domiciliul în C. Napoca, Alea P., nr. 1 bl. 11, sc. II, ap. 11, jud. C. împotriva sentinței civile nr. 389/_ pronunțată de J. ecătoria Tg. Lăpuș în dosar nr._ având ca obiect revendicare imobiliară.

Dezbaterile asupra cererii și susținerile orale ale părților au avut loc la data de_, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, în aceeași compunere, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea soluției pentru astăzi, când a decis următoarele:

T.

Asupra recursului de față,

Prin Sentința civilă nr. 389/_, J. ecătoria Tg. Lăpuș a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâtul M. N. .

A respins cererea formulată de către reclamantul Ț. L. -C., cu domiciliul în C. Napoca, str. A. P., nr. 1, bl. II, sc. II, ap. 11, județul C., în contradictoriu cu pârâtul M. N., cu domiciliul în comuna C., nr. 98, județul M., având ca obiect revendicare imobiliară, ca neîntemeiată.

Prima instanță a reținut că:

Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârât, instanța a reținut faptul că terenul revendicat a făcut obiectul legilor fondului funciar, așa cum rezultă din adresa nr. 1425 din_, emisă de Comisia Locală C. .

Excepția nu este întemeiată și a fost respinsă deoarece argumentul invocat de către pârât, în sensul că terenul revendicat a făcut obiectul legilor fondului funciar, nu reprezintă un fine de neprimire, inadmisibilitatea trebuind

să fie expres prevăzută de lege. Instanța de judecată trebuie să verifice dacă reclamantul deține sau nu titlu de proprietate asupra terenului ce formează obiectul cauzei și să îl compare cu titlul pârâtului, dacă ambele părți au titluri de proprietate.

Terenul revendicat de către reclamant, în suprafață de 1.700 mp situat în localitatea C., nr. 88, identificat în C.F. nr. 99 C., nr. topo 10 și 11, a făcut parte din zona cooperativizată, așa cum rezultă din adresa nr. 1425 din_ emisă primarul comunei C. . Deși i s-a solicitat reclamantului să prezinte un titlu de proprietate emis în baza legilor fondului funciar, acesta a arătat că nu deține un astfel de titlu ci doar testamentul autentificat de notariatul de Stat J. ețean M. sub nr. 4449 din_ .

Conform art. 1169 cod civil "cel ce face o propunere în fața judecății trebuie să o dovedească";. Prin urmare proba dreptului de proprietate incumbă reclamantului, or din moment ce terenul care formează obiectul acțiunii a intrat în proprietatea statului prin cooperativizare, iar acesta nu a făcut dovada unui titlu ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991, chiar dacă pârâtul nu deține un astfel de titlu cererea este neîntemeiată și a fost respinsă.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul solicitând în principal modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii și în subsidiar casarea cu trimitere în rejudecare.

Recurentul a arătat că prima instanță în mod greșit și nemotivat i-a respins cele două cereri de suspendare până la soluționarea irevocabilă a acțiunii din dosarul nr._, având ca obiect reconstituirea în favoarea recurentului reclamant a dreptului de proprietate chiar asupra terenului revendicat în prezenta cauză.

Instanța fondului în mod greșit și nemotivat i-a respins cererea de conexare la cererea din prezentul dosar a cererii din dosarul nr._, deși există o strânsă legătură între obiectul și cauza acestora.

Pentru o mai bună administrare a justiției, pentru evitarea pronunțării unor hotărâri contradictorii și pentru pronunțarea unei hotărâri unitare și echitabilă, prima instanță trebuia să admită fie suspendarea judecății, fie conexarea celor două cauze.

Prima instanță trebuia să soluționeze cererea în revendicare prin dovedirea proprietății pe baza cărții funciare vechi și dovada moștenirii recurentului reclamant a proprietarului tabular Muște N. (cu testamentul anexat cererii introductive, valorificat și la Legea fondului funciar, ceea ce înseamnă că a acceptat moștenirea terenului revendicat, ceea ce prima instanță nu a făcut.

Instanța fondului i-a respins acțiunea necuvenit și inechitabil, numai pentru că nu are încă titlu de proprietate, emis la Legea fondului funciar, cu toate că el a dovedit proprietatea terenului revendicat, în calitate de moștenitor testamentar a proprietarului tabular, în timp ce pârâtul nu a dovedit

proprietatea terenului în litigiu, nemoștenindu-l pe proprietarul tabular și nici nu a cumpărat legal terenul în litigiu.

Este inechitabilă soluția primei instanțe care dă câștig de cauză pârâtului neproprietar, nemoștenitor, în detrimentul recurentului moștenitor al proprietarului tabular al terenului revendicat:

Pârâtul nu are drept de proprietate asupra terenului revendicat.

Prin contractul de vânzare-cumpărare, depus la dosarul instanței de către pârât, fiind sub semnătură privată, nu s-a transmis "dreptul de proprietate"; la cumpărătorul pârât. De altfel, nici promitenta vânzătoare, Coste R., nu avea un drept de proprietate asupra întregului teren revendicat.

Costea R. nici nu putea să vândă de una singură ci vânzător mai trebuia să figureze și Muste V. .

Recurentul reclamant are drept de proprietate asupra terenului revendicat, cu titlu de moștenire, astfel:

  • Muste N. este proprietarul de drept asupra terenului revendicat, fiind înscris în CF nr. 99, C., sub B7, B8, B13, B16, B19, poziții active și în prezent;

  • prin testamentul universal autentificat sub nr. 4449 din data de_ de către Notariatul de Stat J. ețean M. și prin testamentul universal autentificat sub nr. 4450 din data de_ de către Notariatul de Stat J. ețean

M., testatorii Muste N. și Muste R. (străbunici de pe mamă ai recurentului reclamant), i-au testat întreaga lor avere mobilă și imobilă, deci și terenul revendicat.

Cererea în revendicare nu se impune a fi respinsă numai pentru că recurentul reclamant nu are încă titlu de proprietate la Legea fondului funciar, cu atât mai mult cu cât nici pârâtul nu are un titlu de proprietate. În cadrul revendicării, există și cazul în care niciuna dintre părți nu are titlu de proprietate. Recurentul nu îl are încă doar pe Legea specială a fondului funciar însă (urmează a i se soluționa de instanță cererea de obligare a comisiilor să-i reconstituie proprietatea terenului revendicat în prezenta cauză) îl are pe drept comun, fiind moștenitor al proprietarului tabular.

În comparație cu pârâtul recurentul este mult mai îndreptățit la terenul în litigiu și de aceea se cuvenea și se cuvine a i se admite cererea.

Analizând titlurile de proprietate ale părților, se cuvine a i se da câștig de cauză recurentului.

Deși terenul a fost cooperativizat, el a fost și este proprietatea celui care l-a introdus în CAP sau a moștenitorilor lui, nicidecum "proprietatea statului";, cum este scris la a doua filă, 3, ultimul alineat al sentinței.

Prin Titlul de proprietate nu se constituie un drept nou de proprietate ci se dovedește, potrivit legii fondului funciar, existența acestui drept.

Ca urmare, chiar dacă nu s-a eliberat titlul de proprietate pentru acest teren, reclamantul așa cum poate face dovada în fața comisiilor, poate face dovada dreptului său și direct în instanță, în acțiunea în revendicare.

Pentru cei 1700 mp, revendicat de recurent, urmează ca prin titlu ce se va elibera să i se recunoască recurentului dreptul de proprietate.

În drept recurentul a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9, 3041, 312 alin. 3

și 5, art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă. În probațiune s-au depus înscrisuri.

Intimatul M. N. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat raportat la împrejurarea că recurentul nu a făcut dovada dreptului său de proprietate.

Analizând sentința atacată prin prisma dispozițiilor legale invocate, tribunalul reține următoarele:

Terenul din litiu este în suprafață de 1700 mp și este înscris în CF 96 C. nr. top. 10 și 11.

Arborele genealogic care relevă legătura juridică a părților cu proprietarii tabulari, nu a fost în concret evidențiată de părți însă rezultă din actele dosarului, astfel.

Muste N. (decedat 1878) este proprietarul inițial al terenului. Acesta a avut un fiu, Muste Gheorghe (decedat 1902) căsătorit cu Muste M. . Cei doi soți au avut patru copii: Muste N. (n. 1886 - dec. 1973), Muste Flora, Muste

I. și Muste V., cei patru descendenți figurând la un moment dat proprietari de CF pe câte o cotă de ¼ parte conform moștenitorilor din CF 99-B8-11 (fila 10 dosar fond). Ca urmare a unor succesiuni succesive și acte translative între vii, proprietarii tabulari ai terenului au rămas Muste N. și Muste V. (B-12- 19).

Muste N. (decedat 1973) a fost căsătorit cu Muste R. (fostă Vele, fostă Indre), cu care nu a avut copii. Muste R. a avut cinci copii din căsătorii anterioare, respectiv pe Indre Laurențiu și pe Vele Augustin. Vele Augustin este bunicul matern al reclamantului T. L. C. .

Muste V. a fost tatăl lui Muste V. jun. căsătorit cu Muste (căs. Coste)

R. care au solicitat spre reconstituire terenul din litigiu.

Astfel prin cererea nr. 528 din_ a numitei Coste R., născută Muste, a fost solicitată spre reconstituire suprafața de 1500 mp, pentru care a fost eliberată Adeverința de proprietate nr. 208 din_, în favoarea numiților Coste R. și Muste V. (fratele acesteia), și ulterior s-a eliberat Titlul de proprietate nr. 6046/59, pentru suprafața de 1322 mp. Adeverința de proprietate a fost eliberată în baza Hotărârii nr. 960 din_ a Comisiei J. ețene de Fond Funciar M. .

Reclamantul recurent Ț. L. C. a întemeiat acțiunea sa în revendicare pe împrejurarea că este beneficiarul testamentului autentificat la Notariatul de Stat J. ețean M. sub nr. 4449/16.XI.1973 depus la dosarul primei instanțe la fila 15, confirmând că deocamdată nu deține titlu de proprietate, cererea lui de reconstituire făcând obiectul dosarului_ al Judecătoriei Tg. Lăpuș.

În acest context, în mod corect prima instanță a reținut că recurentul reclamant nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului revendicat.

Referitor la motivele de recurs, tribunalul reține următoarele:

Cererile de suspendare a soluționării prezentei cauze până la soluționarea dosarului_ au fost corect respinse raportat la împrejurarea că, în contextul juridic actual, rezoluția din cauza de față nu depinde de soluția ce urmează a fi dată în celălalt dosar. În ipoteza în care recurentul va avea succes în cauza ce face obiectul dosarului_ va putea oricând formula o nouă acțiune în revendicare, prevalându-se de dreptul obținut.

Cererea de conexare a prezentului dosar cu dosarul_ a fost corect respinsă, între cele două cauze neexistând o strânsă legătură de genul celei care face posibilă aplicarea art. 164 C.pr.civilă.

Argumentele recurentului referitoare la lipsa calității de moștenitor ai pârâtului și nedovedirea vreunui drept de proprietate de către pârât, se confirmă, pârâtul fiind doar în posesia unui act sub semnătură privată încheiat cu recurenta Coste R. (născ. Muste) al cărui drept de proprietate este reconstituit prin HCJ 960/1992.

Însă nu aceste argumente primează în cauză. acțiunea reclamantului recurent se impunea a fi respinsă pentru că reclamantul nu a dovedit că este

proprietar al terenului revendicat.

Simpla împrejurare că reclamantul recurent este legatar al defunctului Muste N. (proprietar tabular) nu face dovada existenței dreptului de proprietate, din moment ce nu este moștenitor legal ci testamentar iar testamentul autentificat sub nr. 4449/16.X.1973 (fila 15 dosarul primei instanțe) se referă la imobilul din CF 577 C. .

Afirmațiile recurentului că dreptul său de proprietate ar exista chiar dacă nu are încă titlu de proprietate și că eliberarea titlului la legea specială nu ar constitui dreptul ci doar ar constata/dovedi existența lui, nu pot fi primite.

Nu se contestă de către niciuna din părți că terenul face obiectul legilor fondului funciar, că a fost cooperativizat. În consecință nu se poate afirma că dreptul de proprietate a supraviețuit și în perioada CAP-

În realitate, în contextul legii speciale dreptul de proprietate va fi reconstituit în favoarea persoanei care va face dovada îndreptățirii.

În acest moment

înscrierile din CF (datând din 1911) și cererile la legea fondului funciar, nu fac dovada dreptului de proprietate al reclamantului, la fel cum această dovadă nu e făcută nici de testamentul de care reclamantul se prevalează.

Raportat la considerentele de mai sus, în mod corect prima instanță a respins acțiunea, recursul urmând a fi respins ca nefondat, conform dispozitivului.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă recurentul va fi obligat la plata către intimatul M. N. a sumei de 400 lei cheltuieli de judecată în recurs

reprezentând onorariu avocațial dovedit cu chitanța nr. 64/5.XII.2012 (fila 24 dosar recurs).

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge cererea de repunere pe rol

a cauzei, formulată de recurentul

Ț. L. C., prin concluziile scrise depuse prin registratura instanței la data de_ .

Respinge ca nefondat recursul

declarat de recurentul Ț. L. C. domiciliat în C. Napoca A. P. nr. 1 bloc. 11 scara 2 ap. 11 jud. C., împotriva Sentinței civile nr. 389/_, pronunțată de J. ecătoria Tg. Lăpuș.

Obligă pe recurentul Ț. L. C. la plata către intimatul M. N. a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi,_ .

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

GREFIER

W. DP M. B., H.

D. M.

M.

C.

Transferată la C.A. Oradea, Semnează președintele instanței

Red.:W.D./_

T.red.: M.C./_ /2 ex.

J. ecător la fond: T. D. -M.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 80/2013. Revendicare imobiliară