Decizia civilă nr. 3488/2013. Partaj judiciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 3488/R/2013
Ședința publică din 13 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. -D. C.
JUDECĂTORI: A. -A. P.
C. | -M. | CONȚ | |
: A. | -A. | M. |
G.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanta DS, împotriva deciziei civile nr. 42/A/_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, privind și pe pârâții intimați Ș. G., T.
M., T. I., Ș. I. și J. L., având ca obiect succesiune.
Se constată că la data de_, reclamanta recurentă DS, prin intermediul doamnei avocat Orbean I., a formulat și a înregistrat la dosar "Concluzii scrise";, în 2 exemplare, prin care solicită admiterea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 1520 din_, pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus, în dosarul nr._ . La concluziile scrise a fost anexată împuternicirea avocațială, care atestă împrejurarea că reclamanta DS, prin mandatar M. S., a împuternicit-o pe doamna Orbean I. pentru redactarea concluziilor scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților, au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1520/2012 din_ pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._ s-a admis acțiunea intentată de reclamanta DS împotriva pârâților S. G., T. M. născ. Ș., T. I. născ. Ș., Ș. I. născ. Ș., J. L. născ. Ș., instanța constatând că după după def. Szteczko
G. decedat în 30 martie 2004 și Stecko I. dec. în 1 iunie 2004 a rămas masa succesorala compusa din terenul situat în locul denumit "Acasă";, în suprafața de 2178 m. p. valoare de 32670 Euro și locul denumit "La pomi";, în suprafața de 2400 m.p. în valoare 3600 Euro și total masa succesorala de 36270 Euro; a constatat ca moștenitori ai defuncților sunt reclamanta și pârâții în cote de 1/6 parte fiecare. A dispus ieșirea din indiviziune și a atribuit părților loturile conform variantei a doua din completarea la expertiză, după cum urmează: Lotul nr. 1 se atribuie pârâtei Ștețcu I. și se compune din: teren "Acasă";, în suprafață de 166
m.p. și valoare de 2490 lei, teren "Acasă";, în suprafață de 216 m.p. și valoare de 3240 lei, 1/5 drum, în suprafață de 56,8 m.p. și valoare de 852 lei. Lotul nr. 2 se atribuie pârâtei T. I., și se compune din: teren "Acasă";, în suprafață de 165 m.p.și valoare de 2475 lei, teren "Acasă";, în suprafață de 458 m.p. și valoare de 6870 lei, drum 1/5, în suprafață de 56,8 m.p. și valoare de 852 lei. Lotul nr. 3 se atribuie pârâtului Ș. G. și se compune din: teren "Acasă";, în suprafață de 387 m.p. și valoare de 5805 lei, drum 1/5, în suprafață de 56,8 m.p. și valoare de
852 lei. Lotul nr. 4 se atribuie reclamantei DS și se compune din teren
"Acasă";, în suprafață de 316 m.p. și valoare de 4740 lei, drum 1/5, în suprafață de 56,8 m.p. și valoare de 852 lei. Lotul nr. 5 se atribuie pârâtei T. M. și se compune din teren "Acasă";, în suprafață de 186 m.p. și valoare de 2790 lei, drum 1/5, în suprafață de 56,8 m.p. și valoare de 852 lei. Lotul nr. 6 se atribuie pârâtei J. L. și se compune din teren "Pomi";, în suprafață de 2186 m.p. și valoare de 3279 lei.
S-a stabilit că T. M. primește sultă de la T. I., suma de 2349,5 lei.
J. L. primește sultă de la T. I., suma de 1856 lei și de la Ș. G. suma de 665 euro, iar de la Ș. I. suma de 201 euro. De asemenea, s-a mai dispus că DS primește sultă de la Ș. I., suma de 391 euro (cursul euro se va calcula la data executării sentinței). Au fost obligați pârâții să-i plătească, fiecare reclamantei suma de 450 euro, cheltuieli de judecată parțiale.
Prin decizia civilă nr. 42/A/_ a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr._ s-a admis apelul declarat de apelanții Ș. G., T. I. și Ș. I. în contradictoriu cu intimații DS, T. M. și J. L., împotriva sentinței civile nr. 1520/2012 din_ și a încheierii din data de 23 noiembrie 2011, pronunțate de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._, pe care le-a desființat și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că prin întâmpinarea depusă la fila 19 din dosarul de fond pârâta-apelantă T. I. a susținut că reclamanta nu a indicat toate terenurile rămase de la cei doi defuncți, iar cele indicate au fost împărțite în timpul vieții părinților părților.
Specific procesului de partaj este faptul că pentru a se asigura respectarea principiului egalității între moștenitori și a se evita alte procese soluționându-se unitar problematica împărțelii, instanța a trebuit să dea curs cererilor formulate de părți în orice modalitate, cereri având drept finalitate completarea masei bunurilor de partajat, chiar dacă aceste cereri nu au îmbrăcat forme procedurale stricte.
Este adevărat că apelanții nu au individualizat anume în fața primei instanței alte bunuri, dar pârâta T. I. a afirmat existența acestora, iar în aplicarea prevederilor art. 129 alin. 2, alin. 4 și alin. 5 Cod procedură civilă, judecătorul era în drept a pune în discuția părților neasistate de avocat să facă precizările necesare, în vederea justei soluționări a cauzei.
Aceasta cu atât mai mult cu cât chiar în cadrul dezbaterilor purtate în data de_ pârâții prezenți au menționat că în cauză nu s-au introdus în masa succesorală toate bunurile, ei nu au posibilități materiale de a plăti sultele.
De asemenea, la prima instanță părțile au înfățișat mai multe acte sub semnătură privată, susținând că s-ar fi procedat anterior la partajarea terenurilor, dar hotărârea primei instanțe nu a analizat apărarea pârâtei T. I.
, relevată prin întâmpinare, conform căreia terenurile s-ar fi împărțit încă din timpul vieții părinților.
Apoi, din cuprinsul încheierii de admitere în principiu a rezultat că instanța a reținut că terenurile în litigiu fac parte din masa succesorală a celor doi defuncți, așadar au fost proprietatea acestora (în caz contrar în aceeași masă s-ar fi inclus eventual un drept de folosință).
Situația premisă a partajului a fost preexistența stării de coproprietate ori indiviziune. Atât coproprietatea, cât și indiviziunea reprezintă modalități ale dreptului de proprietate. Așadar partajul solicitat în cauză (partajul de proprietate) nu a putut fi dispus în absența dovedirii existenței prealabile a aceste stări.
În ședința publică din data de_ reprezentanta apelanților și a intimatei au făcut referire la un partaj de folosință, dar nu în acest sens a fost conturată starea de fapt în hotărârea primei instanțe.
Singurele înscrisuri depuse la dosar în legătură cu componența invocată a masei succesorale a celor doi defuncți au fost adeverința emisă de Primăria Orașului B. sub nr. 15962/_ conform căreia defuncții figurau în evidențe în anul 2003 cu teren - total 0,93 ha, din care "Acasă"; 0,23 ha "În Secătura"; 0,70 ha, o casă de locuit în suprafață de 34 mp, conform registrului agricol vol. 17, fila 163 și declarația de la fila 5 dosar.
Mențiunile din registrul agricol nu au făcut însă dovada proprietății defuncților asupra bunurilor a căror partajare s-a solicitat, acestea având un rol declarativ.
Raportul de expertiză efectuat în cauză de expert Zegreanu N. a evidențiat în anexa nr. 1 și nr. 2 cele două terenuri a căror partajare s-a solicitat, dar nu a identificat respectivele terenuri din punct de vedere topografic.
Lămurirea aspectelor legate de dreptul de proprietate al defuncților asupra terenurilor a căror partajare s-a solicitat este esențială.
Prima instanță a fost investită cu dezbaterea succesiunii defuncților Szteczko G. și Șteczko I., părțile din proces afirmându-și calitatea de fiu respectiv fiice ale acestora.
Instanța a stabilit calitatea de moștenitor a părților în proces față de cei doi defuncți, fără a exista la dosar nici un act de stare civilă care să ateste cel puțin legătura de filiație invocată de părțile în proces, cu excepția fotocopiilor
certificatului de naștere, de căsătorie și a cărții de identitate ale reclamantei, respectiv fotocopia cărții de identitate a pârâtei T. I. . Împrejurarea că această calitate de moștenitor nu a fost reciproc contestată de părți a fost lipsită de relevanță, câtă vreme prevederile art. 659, art. 685 și urm. din Codul civil de la 1864 nu au caracter de ordine privată, în contextul sesizării instanței cu o cerere de dezbatere a masei succesorale.
Prima instanță a dezbătut succesiunile lui Szteczko G. și Stecko I. ca și cum aceștia ar fi fost o singură persoană. Or așa cum fiecare persoană are un patrimoniu, tot astfel decesul unei persoane deschide succesiunea acesteia, cu alte cuvinte fiecare persoană are propria succesiune, chiar dacă în concret aceasta nu ar cuprinde bunuri.
Timbrajul cererii de chemare în judecată nu a reprezentat un motiv de apel, dar s-a reținut că prin încheierea de ședință din data de_ instanța a pus în vedere reclamantei necesitatea completării taxei judiciare de timbru cu suma de
521 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei, taxa judiciară de timbru fiind achitată conform chitanței depuse la fila 27.
Aspectele anterior relevate, relative la stabilirea drepturilor defuncților asupra terenurilor a căror partajare s-a solicitat, la moștenitorii celor doi defuncți, la componența efectivă a masei succesorale, la tipul de partaj, la analiza apărărilor pârâților fundamentează concluzia că prima instanță nu a cercetat fondul cererii de partaj și pentru a nu priva părțile de un grad de jurisdicție, încheierea de admitere în principiu și sentința apelate au fost casate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare primei instanțe, în aplicarea dispozițiilor art. 297 teza I Cod procedură civilă, în forma în vigoare la data pornirii procesului, având în vedere dispozițiile art. XXII alin. 2 din Legea nr. 202/2010.
În rejudecare prima instanță va proceda la cercetarea și lămurirea aspectelor arătate în paragraful precedent, precum și în considerente, administrând în acest scop probele pertinente și concludente, pronunțându-se
asupra cauzei urmare a analizei cererilor, apărărilor formulate și a probelor administrate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta DS solicitând admiterea recursului formulat, modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii apelului formulat de către: S. G., T. I. și S. I. și menținerea în tot a sentinței civile nr.1520 din 27 iunie 2012, pronunțata în acest dosar de către J. ecătoria Vișeu de Sus, ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecata în recurs.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că hotărârea instanței de apel este netemeinică și nelegală în baza prev. art. 3041rap. la art. 304 și art. 312 C. proc. civ. pentru următoarele considerente:
Apelanții pârâți au solicitat includerea în masa bunurilor de împărțit și a altor terenuri, cu toate că au invocat existența actelor de partaj voluntar, însă nu au formulat o cerere reconvențională în acest sens, prin care să individualizeze parcelele de teren care urmează a fi incluse, valoarea, taxe de timbru etc. Instanța de fond a pus în discuție acest aspect și a pus în vedere paraților de a formula cererea în scris, acordându-le chiar doua termene în vederea formulării unei cereri reconvenționale, lucru care nu s-a realizat nici în fața instanței de fond și nici în apel. De altfel, celelalte terenuri situate în locurile: "la pripor", "obrate", "deal", "coasta", "secătura", "preluca", au fost înstrăinate către alte persoane fizice de către părinții lor, unele de către apelanții - pârâți, beneficiind de sumele realizate din vânzări.
Actele de partaj chiar dacă au fost încheiate sub semnătură privată, nu au fost respectate chiar de către apelanți care, i-au interzis recurentei și unei alte surori să folosească loturile, recurentei personal doar pentru faptul că nu are copii și că nu îi trebuie moștenire de la părinți. Ca urmare a fost nevoită de a se adresa instanței în acest sens.
În fața instanței de fond apelanții pârâți nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiza întocmit, la lotizare și chiar au fost de acord cu ieșirea din indiviziune conform variantei a II-a stabilită, însușindu-și astfel atât lotizarea, cât și sultele la care au fost obligați.
Ca urmare, consideră această cauză ca fiind lămurită sub aspectul cercetării fondului.
Apelanții pârâți încearcă doar tergiversarea soluționării acestei cauze în scopul de a-și însuși subvențiile acordate de către stat pentru folosirea terenurilor și în scopul de a fi păgubită.
În situația în care se apreciază, se poate formula oricând o cerere privind stabilirea masei succesorale suplimentare, când apelanții pârâți vor avea interesul și disponibilitatea de a formula o astfel de cerere.
Pârâții intimați Ș. G., T. I., Ș. I. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
Reclamanta DS prin concluziile scrise a solicitat admiterea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Recurenta a criticat doar câteva din motivele reținute de instanța de apel.
Astfel, aceasta s-a referit la faptul că apelanții pârâți au solicitat includerea în masa bunurilor de împărțit și a altor terenuri, cu toate că au invocat existența actelor de partaj voluntar, însă nu au formulat o cerere reconvențională în acest sens.
Tribunalul a reținut că prin întâmpinarea depusă la fila 19 din dosarul de fond pârâta-apelantă T. I. a susținut că reclamanta nu a indicat toate terenurile rămase de la cei doi defuncți, iar instanța trebuia să dea curs cererilor formulate de părți în orice modalitate, cereri având drept finalitate completarea masei bunurilor de partajat, chiar dacă aceste cereri nu au îmbrăcat forme procedurale stricte.
Curtea reține că o astfel de afirmație nu poate fi primită pentru că cererile părților pot îmbrăca doar formele prevăzute de normele de procedură, adică, în concret, dacă pârâții aveau pretenții în ce privește includerea în masa bunurilor de împărțit, putea să formuleze o cerere reconvențională.
Simpla amintire a unor astfel de bunuri în întâmpinare nu are nici o relevanță pentru că dacă nu se formulează cerere reconvențională sau cerere principală cu privire la acele bunuri, instanța nu are asupra a ce să se pronunțe, iar aplicarea prevederilor art. 129 alin. 2, alin. 4 și alin. 5 Cod procedură civilă nu dă drept instanței să treacă peste principiul disponibilității, chiar dacă părțile sunt neasistate de avocat.
Mai trebuie amintit și că pârâții nu au atacat încheierea de admitere în principiu cu privire la acest aspect, al componenței masei bunurilor de împărțit.
În ce privește actele sub semnătură privată, prin care părțile susțin că s-ar fi procedat anterior la partajarea terenurilor, sau că terenurile s-ar fi împărțit încă din timpul vieții părinților, instanța de fond le va analiza spre a stabili dacă sunt încheiate anterior decesului antecesorilor, doar în condițiile unui partaj de ascendent, sau după decesul acestora sub forma unui partaj.
Cele reținute de instanța de apel, că partajul solicitat în cauză (partajul de proprietate) nu a putut fi dispus în absența dovedirii existenței prealabile a aceste stări, nu a fost contestat și trebuie reținut ca fiind un motiv legal de desființare, pentru că lămurirea aspectelor legate de dreptul de proprietate al defuncților asupra terenurilor a căror partajare s-a solicitat este esențială.
De asemenea instanța de fond a stabilit calitatea de moștenitor a părților în proces față de cei doi defuncți, fără a exista la dosar nici un act de stare civilă care să ateste cel puțin legătura de filiație invocată de părțile în proces, cu excepția fotocopiilor certificatului de naștere, de căsătorie și a cărții de identitate ale reclamantei, respectiv fotocopia cărții de identitate a pârâtei T. I., ceea ce este necesar a se dovedi.
Prima instanță a dezbătut succesiunile lui Szteczko G. și Stecko I. ca și cum aceștia ar fi fost o singură persoană. Or așa cum a reținut instanța de apel, fiecare persoană are un patrimoniu, tot astfel decesul unei persoane deschide succesiunea acesteia, cu alte cuvinte fiecare persoană are propria succesiune, chiar dacă în concret aceasta nu ar cuprinde bunuri.
Problemele relative la stabilirea drepturilor defuncților asupra terenurilor a căror partajare s-a solicitat, la moștenitorii celor doi defuncți, la tipul de partaj, rămân a fi analizate de prima instanță.
Aspectul care va fi înlăturat din motivarea instanței de apel și cu privire la care nu se va dispune desființarea sentinței primei instanțe este cel cu privire la suplimentarea masei bunurilor de împărțit având în vedere că nu s-a formulat cerere reconvențională iar reclamanta nu a formulat o completare de acțiune pentru bunurile indicate generic în întâmpinare.
Față de cele de mai sus, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă cât și al art. 312 alin. 3, art. 299 alin. 1 și art. 315 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea urmează să admită în parte recursul declarat de reclamanta DS, împotriva deciziei civile nr. 42/A din_ a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr._, pe care o va modifica în parte, în limitele indicate mai sus.
Va admite în parte apelul declarat de pârâții Ș. G., T. I. și Ș. I.
, în contra sentinței civile nr. 1520/_ și a încheierii de admitere în principiu din_, pronunțate de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosar nr._, pe care le va desființa în întregime și va trimite cauza pentru rejudecarea cererii principale de chemare în judecată la aceeași instanță, J. ecătoria Vișeu de Sus, prin prisma celor arătate anterior.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte recursul declarat de reclamanta DS, împotriva deciziei civile nr. 42/A din_ a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr. _
, pe care o modifică în parte, astfel:
Admite în parte apelul declarat de pârâții Ș. G., T. I. și Ș. I., în contra sentinței civile nr. 1520/_ și a încheierii de admitere în principiu din_, pronunțate de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosar nr._, pe care le desființează în întregime și trimite cauza pentru rejudecarea cererii principale de chemare în judecată la aceeași instanță, J. ecătoria Vișeu de Sus.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI | ||
I. -D. C. | A. -A. | P. | C. -M. CONȚ |
Red. I.D.C./Dact. R.V.
2 ex./_
J. .fond: Mariș Gh. - J. ecătoria Vișeu de Sus
J. . apel: Giuroiu B., Stamate-Tămășan A.A - Tribunalul Maramureș
G. ,
A. A. M.
| ← Decizia civilă nr. 849/2013. Partaj judiciar | Decizia civilă nr. 294/2013. Partaj judiciar → |
|---|
