Decizia civilă nr. 41/2013. Partaj judiciar

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILĂ Nr. 41/A/2013

Ședința publică de la 29 Ianuarie 2013 Completul compus din: PREȘEDINTE A. -F. D.

Judecător O. -C. T. Grefier L. C.

Pe rol se află judecarea apelului declarat de apelanții J. A. P., J. L.

, J. C., B. I., S. E., J. I., J. Z., J. A., J. P., K.

ANA împotriva Sentinței civile nr. 4926/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat S. K., intimat I. I. A., intimat S. G., intimat K. I., intimat S. K., având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinit.

S-a făcut referatul cauzei după care, tribunalul constată că la data de_ s-a depus la dosar prin registratură din partea apelanților concluzii scrise.

T. ul constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 4926 din_ pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în prezentul dosar s-a admis în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanții I. A., J. P. și K. ANA împotriva pârâților S.

K., I. I. A., S. G., K. I. și S. K., având ca obiect anulare certificat de moștenitor.

S-a admis în parte cerere de intervenție accesorie formulată în interesul reclamanților de intervenienții J. A. P., J. L., J. C., B. I., S.

E., J. I. și J. Z. .

S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții S. K. ,

I. I. A., S. G., K. I. și S. K. .

A fost respinsă ca neîntemeiată excepția nulității absolute a cererii reconvenționale.

S-a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr.74/2006 emis de BNP J. E. pentru def.J. A. identic cu J. F. A. decedat la data de_ în sensul că unic moștenitor acceptant al defunctului este

I. Ianos - descendent de grad I, masa succesorală fiind formată din casă de locuit compusă din 2 camere și dependințe situată în com.G., str.Suceagului nr.383, jud.C. .

S-a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr.21/1998 emis de BNP L. Bârsan Moigrădean după def.J. C. a decedată la data de_ în ce privește includerea în masa succesorală a terenului aferent casei de locuit în suprafață de 700 mp.

S-a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr.93/2006 emis de BNP B. M. după def.J. E. decedată la data de _

în ce privește includerea în masa succesorală a casei de locuit compusă din 2 camere și dependințe situată în com.G., str.Suceagului nr.383, jud.C. .

A fost respins ca lipsit de obiect capătul de cerere din acțiunea principală privind includerea în masa succesorală a def.I. A. decedat la data de_ a casei de locuit situată în com.G., str.Suceagului nr.383, jud.C. .

A fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere din acțiunea principală privind sistarea stării de indiviziune cu privire la imobilul casă de locuit situată în com.G., str.Suceagului nr.383, jud.C. și teren aferent casei de locuit în suprafață de 700 mp.

S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere din acțiunea principală evacuarea pârâtului S. G. din imobilul casă de locuit situată în com.G., str.Suceagului nr.383, jud.C. .

Au fost compensate în întregime cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Este de necontestat faptul că obiectul prezentului litigiu îl reprezintă imobilul casă de locuit situat în com. G., str. Suceagului nr.383, jud. C. și terenul aferent în suprafață de 700 mp ( 800 mp în titlul de proprietate emis în baza Legii nr.18/1991 ) și vocația la moștenire.

S-a reținut de către instanța de fond că părțile împrocesuate au căzut de acord cu privire la faptul că acest imobil a aparținut antecesorului lor comun - def.

  1. A. identic cu J. F. A. decedat la data de_ .

    Totodată, s-a reținut faptul că în cauză au fost emise trei certificate de moștenitor, contestate de către părți, toate cu privire la acest imobil casă de locuit situat în com. G., str. Suceagului nr.383, jud. C. și terenul aferent în suprafață de 700 mp ( 800 mp în titlul de proprietate emis în baza Legii nr.18/1991 ).

    Analizând ansamblul probator de la dosar, instanța de fond a constatat că imobilul casă de locuit compusă din 2 camere și dependințe, situat în com. G., str. Suceagului nr.383, jud. C. face parte din masa succesorală rămasă după def.

  2. A. identic cu J. F. A. decedat la data de_ .

Referitor la terenul în suprafață de 800 mp aferent imobilul casă de locuit compusă din 2 camere și dependințe, situat în com. G., str. Suceagului nr.383, jud. C., acesta a format obiect al Legii nr.18/1991 rep., fiind emis titlu de proprietate nr.27681/630/_ în favoarea defunctei I. A. E. ( antecesoarea reclamanților ) și fiică a def. JAnosi A., terenul fiind identificat în tarla 75 parcelele 6 și 7.

Cu privire la titlul de proprietate, instanța de fond a reținut că pârâții au precizat că acesta fiind aferent casei de locuit cade sub incidența art.23 alin 1 din Legea nr.18/1991 rep. care prevede că " sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii.";

În privința acestui aspect, chiar dacă și în opinia instanței terenul în litigiu aferent casei de locuit cade sub incidența acestor prevederile legale mai sus enunțate, având în vedere că întrucât a fost emis deja un titlu de proprietate la solicitarea unuia dintre moștenitorii celui care a fost înscris în registrul agricol cu acest teren ( este vorba de defunctul I. A. ), respectiv pe numele fiicei acestuia - def. I. E., iar în cauză nu s-a solicitat anularea titlului de proprietate, instanța este ținută de prevederile acestui titlu.

În ce privește moștenitorii defunctului J. A., instanța de fond a reținut că din actele de stare civilă depuse în copie la dosar, la data decesului aveau calitate de moștenitori ca descendeți de grad I ai defunctului antecesorii părților, respectiv I. I., I. I., I. LUDOVID și I. E. .

Este însă de necontestat faptul că pentru a putea culege o moștenire nu este suficientă îndeplinirea condițiilor pentru a putea moșteni, respectiv persoana chemată la moștenire să aibă capacitate succesorală, vocație succesorală, să nu fie

nedemnă și să nu fi fost dezmoștenită, ci să își fi exprimat dreptul de opțiune succesorală.

Astfel, art.700 C.civ. vechi prevede că dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.

Privitor la termenul de acceptare a succesiunii, instanța de fond a apreciat că chiar dacă s-a emis un certificatul de moștenitor pentru def.J. A. identic cu

J. F. A. decedat la data de_, respectiv certificatul de moștenitor nr.74/2006 emis de BNP J. E. în care au fost menționați ca succesori toți cei patru fii ai defunctului - I. I., I. I., I. Ludovic și I. E., aceasta nu semnifică faptul că toți ei patru fii au acceptat succesiunea după def.J. A. identic cu J. F. A. .

În primul rând este de subliniat faptul că nici unul dintre succesori nu a acceptat succesiunea în mod expres.

Astfel, pe o parte, referitor la I. I. și I. Ludovic, antecesorii intervenienților, s-a reținut de către instanță că deși inițial aceștia au formulat o cerere de intervenție în interes propriu, ulterior aceasta a fost calificată ca fiind în interesul reclamanților întrucât intervenienții nu au nici o pretenție cu privire la obiectul litigiului.

Pe de altă parte, din interogatoriile părților și declarațiile martorilor audiați în cauză s-a reținut că singurul moștenitor care a acceptat în mod tacit succesiunea rămasă după def. J. A. identic cu J. F. A. decedat la data de_ este I.

I. . Acesta a locuit toată viața în imobil, chiar și după decesul ambilor săi părinți.

Referitor la I. E., s-a reținut că aceasta a locuit o perioadă în casa părintească, însă după decesul lui J. A. identic cu J. F. A. decedat la data de_, I. E. nu a mai folosit imobilul și nici nu a preluat vreun bun din masa succesorală rămasă după tatăl său.

În acest sens, analizând chitanțele prin care s-a susținut de către reclamanți că I. E. a achitat taxe și impozite locale aferente imobilului din com. GIlău, str. Suceagului nr.383, jud. C., s-a observat că cea mai veche este din 11 aprilie 1966, ori defunctul I. A. a decedat în anii 1962, deci nu se poate reține faptul că I. E. a acceptat succesiunea după def. I. A. în termenul de opțiune succesorală.

În concluzie, referitor certificatul de moștenitor nr.74/2006 emis de BNP J.

E. pentru def. J. A. identic cu J. F. A. decedat la data de_ se impune a se constata nulitatea absolută parțială, în sensul că unic moștenitor acceptant al defunctului este I. Ianos - descendent de grad I, masa succesorală fiind formată din casă de locuit compusă din 2 camere și dependințe situată în com.G., str.Suceagului nr.383, jud.C., pentru ceilalți succesori nefăcându-se dovada acceptării succesiunii în termenul de opțiune succesorală.

Totodată, s-a mai reținut în cauză că s-a emis certificat de moștenitor nr.21/1998 de către BNP L. Bârsan Moigrădean după def.J. C. a decedată la data de_, în care a fost inclus atât imobilul casă de locuit compusă din 2 camere și dependințe, situat în com. G., str. Suceagului nr.383, jud. C., cât și terenul aferent acesteia în suprafață de 700 mp ( 800 mp în titlul de proprietate ). Dacă referitor la casa de locuit, certificatul este valabil întrucât def. JAnosi C. a a moștenit casa de la defunctul său soț I. I. ( fiul al def. I. Aprad ), în privința terenului aferent casei de locuit, includerea acestuia în masa succesorală este greșită întrucât pentru teren așa cum s-a reținut mai sus s-a emis titlu de proprietate nr.27681/630/_ în favoarea defunctei I. A. E. ( antecesoarea reclamanților ) și fiică a def. JAnosi A., terenul fiind identificat în tarla 75 parcelele 6 și 7.

Deci, se impune constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor nr.21/1998 emis de BNP L. Bârsan Moigrădean după def.J. C. a decedată la data de_ în ce privește includerea în masa succesorală a terenului aferent casei de locuit în suprafață de 700 mp, fiind emis titlu de proprietate pe numele lui I. E. și nesolicitându-se anularea acestuia pentru emiterea în favoarea tuturor moștenitorilor.

Pe de altă parte, se impune și constatarea nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr.93/2006 emis de BNP B. M. după def.J. E. decedată la data de_ în ce privește includerea în masa succesorală a casei de locuit compusă din 2 camere și dependințe situată în com.G., str.Suceagului nr.383, jud.C., având în vedere că din probatoriul administrat nu s-a putu reține faptul că I. E. a acceptat succesiunea după defunctul său tată I. A., iar casa de locuit a fost construită de I. A. și moștenită așa cum s-a reținut mai sus de către I. I. .

Ca o consecință a faptului că reclamanții sunt succesori ai defunctie I. E. care nu a acceptat succesiuna după def. I. A., apare ca lipsit de obiect capătul de cerere din acțiunea principală privind includerea în masa succesorală a def.I.

A. decedat la data de_ a casei de locuit situată în com.G., str.Suceagului nr.383, jud.C. . Deci, pe de o parte reclamanții sunt succesori ai def.I. E. care nu a acceptat succesiunea după def.I. A., iar pe de altă parte pentru def.I.

A. s-a emis certificat de moștenitor.

Din cele de mai sus, apare că reclamanților li s-a recunoscut drept de proprietate exclusiv asupra terenului în suprafață de 700 mp ( 800 în titlul de proprietate emis în favoarea def. I. E. antecesoarea lor ), iar pârâților li s-a recunoscut drept de proprietate exclusiv asupra casei de locuit situată în com. G., str. Suceagului nr.383, jud. C., apare ca neîntemeiat capătul de cerere din acțiunea principală privind sistarea stării de indiviziune cu privire la imobilul casă de locuit situată în com.G., str.Suceagului nr.383, jud.C. și teren aferent casei de locuit în suprafață de 700 mp, având în vedere că reclamanții nu au invocat accesiunea ca modalitate de dobândire a dreptului de proprietate asupra construcției.

Totodată, neavând un drept de proprietate asupra casei de locuit din litigiu, reclamanții nu sunt îndreptățiți a solicita evacuarea pârâtului S. G. din imobilul casă de locuit situată în com.G., str.Suceagului nr.383, jud.C. .

În ce privește cererea de intervenție în interes propriu, la data de_, intervenienții au depus o cerere de calificare a cererii de intervenție prin care au solicitat instanței să constate că din moment ce prin cererea de intervenție nu au nici o pretenție, nu solicită atribuirea vreunui bun sau acordarea vreunei sume de bani, ci dimpotrivă au solicitat atribuirea masei succesorale către reclamanți fără plata vreunei sulte în favoarea lor, cererea de intervenție este în interesul reclamanților și nu în interes propriu. Pe de altă parte se mai reține că tocmai calificarea cererii de intervenție a constituit motivul redeschiderii dezbaterilor, având în vedere că nu a fost pus în discuția părților.

Astfel, la termenul de judecată din data de_, reprezentanta intervenienților s-a prezentat în fața instanței și a susținut cererea de intervenție ca fiind una accesorie în interesul reclamanților.

Privitor la excepția nulității absolute a cererii reconvenționale privind investițiile, s-a reținut de către instanța de fond că la dosar pârâții nu au depus o cerere scrisă prin care să solicite obligarea reclamanților la restituirea investițiilor făcute la casa situată în com. G., str. Suceagului nr.383, jud. C., astfel că această excepție este neîntemeiată, urmând ca în baza art.137 C.proc.civ. instanța de fond să o respingă.

Față de cele mai sus reținute, instanța de fond a găsit întemeiate doar în parte atât cererea principală așa cum a fost precizată și cerere de intervenție accesorie formulată în interesul reclamanților, precum și cererea reconvențională, urmând a le admite în această măsură.

În temeiul art.111 C.proc.civ. cu aplicarea art.700 și urm. C.civ.vechi, s-a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr.74/2006 emis de BNP J. E. pentru def.J. A. identic cu J. F. A. decedat la data de_ în sensul că unic moștenitor acceptant al defunctului este I. Ianos - descendent de grad I, masa succesorală fiind formată din casă de locuit compusă din 2 camere și dependințe situată în com.G., str.Suceagului nr.383, jud.C. .

Totodată, în baza art.111 C.proc.civ. cu aplicarea art.8 și urm. din Legea nr.18/1991 raportat la art.480 și urm. C.civ.vechi s-a constatat nulitatea absolută

parțială a certificatului de moștenitor nr.21/1998 emis de BNP L. Bârsan Moigrădean după def.J. C. a decedată la data de_ în ce privește includerea în masa succesorală a terenului aferent casei de locuit în suprafață de 700 mp.

De asemenea, în temeiul art.111 C.proc.civ. combinat cu art.700 și urm. C.civ.vechi s-a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr.93/2006 emis de BNP B. M. după def.J. E. decedată la data de_ în ce privește includerea în masa succesorală a casei de locuit compusă din 2 camere și dependințe situată în com.G., str.Suceagului nr.383, jud.C. .

În baza art.112 C.proic.civ. a fost respins ca lipsit de obiect capătul de cerere din acțiunea principală privind includerea în masa succesorală a def.I. A. decedat la data de_ a casei de locuit situată în com.G., str.Suceagului nr.383, jud.C. .

Făcând aplicarea art.728 și urm. C.civ. vechi cu aplicarea art.1169 C.civ. vechi s-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere din acțiunea principală privind sistarea stării de indiviziune cu privire la imobilul casă de locuit situată în com.G.

, str.Suceagului nr.383, jud.C. și teren aferent casei de locuit în suprafață de 700 mp.

Totodată, a fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere din acțiunea principală evacuarea pârâtului S. G. din imobilul casă de locuit situată în com.G., str.Suceagului nr.383, jud.C. .

Întrucât pretențiile părților au fost admise în parte, iar acțiunea civilă a profitat deopotrivă reclamanților și pârâților, în temeiul art.274-276 C.proc.civ. instanța de fond a compensat în întregime cheltuielile de judecată.

Împotriva sentinței examinate au promovat recurs recalificat în apel reclamanții (f.3) solicitând admiterea în totalitate a pretențiilor lor în ceea ce privește anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 21/1998 după defuncta

  1. C. a, autentificat de BNP L. Bârsan Moigrădean și cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului casă de locuit situat în com.G., str.Suceagului nr.383, jud.C., acesta nefăcând parte din masa succesorală și respingerea în totalitate a cererii reconvenționale a pârâților, cu cheltuieli de judecată.

    În motivarea cererii se arată faptul că se critică sentința judecătoriei pentru motivul că nu a avut în vedere declarația martorei Suveghes E. și pentru faptul că a trecut cu vederea împrejurarea că imobilele construcții nu au făcut parte din masa succesorală rămasă după defunctul J. I. .

    Drept urmare, cererea reconvențională este vădit neîntemeiată, la data decesului lui J. A. împreună cu J. I. și soția C. a a locuit și J. E., așa cum afirmă martora menționată, deci și aceasta din urmă a acceptat succesiunea după tatăl său, defunctul J. A. .

    De asemenea, arată că J. C. a putea să obțină dreptul de proprietate asupra imobilului în cauză, într-un singur mod, și anume prin moștenire după soțul acesteia J. I. doar că, acest imobil nu a făcut parte din masa succesorală rămasă după defunctul său soț.

    În drept se invocă punctele 8, 9 din art. 304 C.pr.civ., principiul de drept

    nemo dat quod non habet, art. 1169 C.civ.

    De remarcat că nu s-au formulat cereri în probațiune prin apelul promovat.

    Prin întâmpinarea formulată (f.14-16) intimații S. K., S. Giorgy,

  2. I. E. și S. K. au solicitat respingerea apelului.

În susținerea poziției procesuale intimații au arătat că imobilele litigioase au aparținut antecesorului părților J. A., decedat în 1962, fiul său J. I. acceptând în mod tacit succesiunea după acesta prin acte de folosință asupra terenurilor și inclusiv asupra casei de locuit, ceea ce nu se poate afirma despre J.

I. și J. Ludovic, antecesorii intervenienților, care nu au locuit în imobil nici la data decesului și nici ulterior, neemițând nici un fel de pretenții în timpul vieții lor, înțelegând să rămână străini de această moștenire.

Ulterior decesului, casa a fost locuită de J. C. a în calitate de moștenitoare a soțului său, iar după decesul acesteia în prezent locuiește intimatul

S. K. .

În mod corect a concluzionat judecătoria că defuncta J. E. nu a acceptat succesiunea în termenul legal de 6 luni după tatăl său J. A., această concluzie sprijinindu-se pe declarațiile testimoniale și interogatoriile părților, neputând fi primită trimiterea punctuală pe care o fac apelanții la declarația martorei Suveges E., ale cărei relatări sunt confuze și contradictorii. Intimații invocă lipsa de interes în ceea ce privește anularea certificatului de moștenitor nr. 21/1998 după defuncta J. C. a, autentificat de BNP L. Bârsan Moigrădean atâta timp cât nici reclamanții și nici intervenienții nu au vocație succesorală nici după J. A. și nici după fiul acestuia J. I. .

În drept se invocă prev. art. 650 și urm. C.civ., art. 23 din Legea nr. 18/1991, art. 8 din Decretul-Lege nr. 42/1990 și art. 88 din Legea nr. 36/1995, art. 296 și urm. C.pr.civ.

Apelanții și-au micșorat pretențiile în temeiul art. 132 C.pr.civ (f. 85- 90), solicitând admiterea în parte a pretențiilor reclamanților în ceea ce privește anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 21/1998 după defuncta J. C. a, autentificat de BNP L. Bârsan Moigrădean cu privire la cota de ¾ din dreptul de proprietate asupra imobilului casă de locuit în discuție, astfel încât cota de ¼ să rămână în proprietatea intimaților și respingerea pentru cota de ¾ a cererii reconvenționale în ceea ce privește același imobil, ca urmare a admiterii excepției lipsei de interes a intimaților în ceea ce privește anularea certificatului de moștenitor emis în favoarea reclamanților asupra cotei de ¾ din imobil, cu cheltuieli de judecată.

Nici în cuprinsul acestei precizări, apelanții nu au înțeles să propună probe în justificarea pretențiilor lor.

Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art. 296 C.pr.civ. îl va respinge, pentru următoarele considerente:

În temeiul art. 292 C.pr.civ., T. ul a cercetat fondul cauzei prin prisma tuturor probelor administrate de către judecătorie în condițiile în care apelanții nu au înțeles să propună administrarea unor probe noi prin apelul promovat și nici prin scriptul depus ulterior ca urmare a micșorării pretențiilor formulate în cauză.

Cererea ulterioară formulată de către reprezentanta apelanților privind suplimentarea probațiunii testimoniale nu a fost primită din considerentul arătat anterior și având în vedere poziția de opunere a reprezentantului intimaților.

Drept urmare, chestiunea care se impune a fi lămurită din perspectiva succesiunii defunctului J. A. decedat în 0_ este aceea privind acceptarea succesiunii de către descedneții săi, acesta având mai mulți copii dintre care J. I.

, J. Ludovic, J. I., soțul defunctei J. C. a și J. E., reclamanții fiind succesorii acesteia din urmă, în timp ce intervenienții sunt succesorii primilor doi menționați.

Relevante în soluționarea apelului sunt interogatoriile luate reclamanților J.

A., J. P. și K. Ana (f.136-168 dosar fond) care la întrebarea "dacă este real că defuncta J. E. nu a locuit împreună cu tatăl său, J. A. după căsătorie ci a avut domiciliul în G. nr. 280"; au răspuns că "nu a locuit cu părinții până prin anii 1970 când i-a dat fratelui ei respectiv defunctului J. I. 3000 lei să repare casa (o cameră din spate) și s-a mutat o perioadă la o soră de-a ei unde a locuit de fapt până a murit, pentru că nu s-a mai reparat casa"; iar la întrebarea

"dacă la data decesului defunctului J. A. acesta locuia în imobilul din litigiu împreună cu fiul său J. I. "; au răspuns "da, bunicii locuiau în spate, iar J. I. în față, locuind în continuare în imobil până au murit";. Doar reclamanta K. Ana a răspuns la aceste întrebări cu "da";.

Este de remarcat faptul că defunctul J. A. a decedat la momentul 0_

, aspect de altfel menționat în cuprinsul primei întrebări adresate reclamanților.

Martora de care se prevalează apelanții, Suveges E. - f. 281 dosar fond, a arătat că defuncta J. E. a locuit în casa părintească până când s-a căsătorit prin anii 1962-1963, fiind căsătorită doar câteva luni după care a divorțat și s-a reîntors la casa părintească din G., acolo a stat până în 1964 când a murit cumnatul ei și s-a mutat la sora sa Badiu E. pentru că nu se înțelegea cu

cumnata sa, soția lui J. J. . De la această defunctă știa că s-ar fi înțeles cu fratele său J. J. să repare casa părintească dându-i bani pentru a face o intrare separată la camera din spate unde să locuiască și ea. Arată că banii ar fi fost dați prin anii 1960,după ce au murit părinții, cam după 4-5 ani de la decesul acestora. Grădina casei a fost lucrată de către J. E. și de familia fratelui său însă, după ce au decedat părinții acestora, aceasta nu a mai lucrat terenul. Și aceasta a precizat la fel ca și reclamanții că defunctul J. J. a locuit în casa părintească până când s-a îmbolnăvit, cu 2-3 luni înaintea decesului.

Această declarație testimonială nu este concludentă din perspectiva acceptării succesiunii defunctei J. E. față de defunctul J. A., tatăl său, în condițiile în care nu rezultă cu certitudine dacă aceasta a făcut acte de acceptare tacită a succesiunii în termenul de opțiune succesorală stipulat de Codul civil, respectiv de 6 luni.

Martora este confuză, neavând reperul temporal al decesului defunctului J.

  1. , susținând că prin anii 1960, după ce au murit părinții la vreo 4-5 ani, această defunctă a dat niște bani pentru repararea casei, în timp ce afirmă că această defunctă a locuit în casa părintească până când s-a căsătorit prin anii 1962 sau 1963, iar apoi stând până în anul 1964 când a murit cumnatul ei s-a mutat la sora Badiu I. .

    Într-o atare situație nu poate fi considerată dovedită împrejurarea acceptării succesiunii.

    În schimb, pentru defunctul J. I., convingerea instanței este că acesta a fost singurul acceptant al succesiunii defunctului J. A. în condițiile în care atât la interogatoriile reclamanților cât și din declarația testimonială expusă anterior rezultă că acesta a locuit în imobil atât anterior cât și ulterior decesului defunctului, comportându-se ca un proprietar al imobilului și lucrând terenul din jurul casei.

    Apelanții au mai propus un martor, în persoana lui J. A. - f. 154 vol.II, dar s-a constatat că acesta este soțul reclamantei J. P., situație în care T. ul apreciază că declarația sa nu este obiectivă, sens în care o va înlătura.

    Față de cele ce preced, T. ul va respinge apelul, cu consecința menținerii în întregime a sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.

    În baza art. 274 C.pr.civ. reținând culpa procesuală a apelanților, îi va obliga să plătească intimatei S. K. suma de 1488 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței nr. 16/_ eliberate de avocat Dănuț Șerdean (f.113).

    PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

    Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanți J. A. P., J. L., J. C., B. I., S. E., J. I., J. Z., J. A., J. P., K.

    ANA împotriva Sentinței civile nr. 4926/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.

    Obligă apelanții să plătească intimatei S. K. suma de 1488 lei, cheltuieli de judecată în apel.

    Decizia este definitivă și executorie.

    Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 29 Ianuarie 2013.

    Președinte,

    1. -F. D.

Judecător,

O. -C. T.

Grefier,

L. C.

L.C. 29 Ianuarie 2013 OT/G.P. 22 Februarie 2013/17 ex.

Judecător fond R. E. G. -Judecătoria Cluj-Napoca

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 41/2013. Partaj judiciar