Decizia civilă nr. 35/2013. Anulare act
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 35/A/2013
Ședința publică din data de 28 mai 2013 Instanța constituită din :
Președinte: D. -L. B. - vicepreședinte al Curții de Apel C. Judecător: V. M. - președintele Curții de Apel C. Grefier: S. - D. G.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, apelul declarat de reclamanții B. L. V. și B. M. A. M. împotriva sentinței civile nr. 719/_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâtul C. N., având ca obiect anulare act.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 14mai 2013, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 21 mai 2013, respectiv
28 mai 2013, ambele încheieri făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
La data de 20 mai 2013, reclamanții apelanți au depus la dosar"; concluzii scrise"; la care au anexat practică judiciară( filele 71-81 din dosar).
Aceleași concluzii scrise au fost depuse prin serviciul de registratură al instanței la data de 21 mai 2013 ( filele 83-87 din dosar ).
C U R T E A
Prin cererea înregistrată la Tribunalul C. în data de 7 septembrie 2011, ulterior precizată, reclamanții B. L. V. iul și B. M. A.
M. l-au chemat în judecată pe pârâtul C. N., solicitând: să se constate nulitatea absolută (sau în subsidiar, anularea ) a convenției privind recunoașterea unei datorii și asumarea unei obligații de plată autentificată sub nr. 1975/_ de către B.N.P. P. a I. uț; să se constate nulitatea absolută ( sau în subsidiar, anularea ) a actelor juridice premergătoare pe care această convenție s-a fundamentat respectiv contractul de împrumut datat 11 aprilie 2008, cu semnătură certificată la data de 6 iunie 2008 de către Notarul Thomos Scholz, chitanța olografă din data de 11 aprilie 2008 și actul adițional atestat de avocat R. Șomlea sub nr. 16/_ .
Au mai solicitat reclamanții obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 719 din 19 octombrie 2012 pronunțată în dosarul nr. 7767 din 19 octombrie 2012, Tribunalul Cluj a anulat ca insuficient timbrată cererea de chemare în judecată în ce privește constatarea nulității absolute sau anularea contractului de împrumut încheiat la data de_ . De asemenea, a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamanților în ce privește celelalte capete de cerere deduse judecății.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul a avut în vedere, în principal următoarele:
Întrucât prin precizarea acțiunii s-a solicitat și anularea contractului de împrumut încheiat la data de_, prin încheierea de ședință din data de_, instanța a pus în vedere reclamanților obligația de a achita, în solidar, o taxă judiciară de timbru în cuantum de 47111 lei și 5 lei timbru
judiciar sub sancțiunea anulării cererii, reclamanții fiind citați cu această mențiune.
Prin încheierea civilă nr.80/CC/_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ a fost admisă, în parte, cererea de asistență judiciară și s-a dispus scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în limita sumei de 8400 lei.(f.229 dos.).
Reclamanții au achitat suma de 30.316 lei taxă judiciară de timbru și
5 lei timbru judiciar (f.234 dos.), reprezentantul acestora învederând instanței la termenul de judecată din data de_ că a înțeles că fiecare dintre reclamanți a fost scutit de la plata a câte 8400 lei.(f.236 dos.).
Așa cum s-a dispus, reclamanții au fost scutiți de la plata sumei de 8400 lei, rămânând să achite o taxă judiciară de timbru în cuantum de 38711 lei.
Întrucât reclamanții au achitat doar suma de 30.316 lei taxă judiciară de timbru, la termenul de judecată din data de_ pârâtul a invocat excepția insuficientei timbrări a cererii de anulare a contractului de împrumut din data de_ .(f.236 dos.).
Față de faptul că taxa judiciară de timbru nu a fost achitată de reclamanți în cuantumul legal, în tem.art.137 cod pr.civ. instanța a admis prin încheierea din ședința publică din data de_ excepția insuficientei timbrări a cererii de anulare a contractului de împrumut din data de _
.(f.236 dos.).
Pe fond, instanța reține că între reclamantul B. L. -V. prin mandatar B. M. A. -M. și numita Ritter Ortanța prin mandatar Papuc Teodor s-a încheiat promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare autentificată de BNP P. a I. uț F. la data de_ sub nr.2155/2007, prin care cea din urmă s-a obligat să vândă reclamantului B. L. V. suprafața de 94.700 mp. de teren înscris în CF 2580 Baciu nr top 732/13, 737/1, 738b/1, 738a/1, 739/a, 738/21/2.Prețul de vânzare-cumpărare a fost stabilit la suma de 2.367.500 euro, cu privire la plata căruia s-a stipulat că suma de 300.000 euro se va achita în termen de 30 de zile de la data autentificării promisiunii, iar restul de preț de 2.067.500 euro se va achitat la data semnării contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, însă cel mai târziu la data de_ .(f.11 dos.).
La data de_ s-a încheiat o convenție între reclamantul B. L.
-V., numita Ritter Ortanța și pârâtul C. N. prin care și-au dat acordul ca finanțarea contractului de vânzare-cumpărare a terenului în suprafață de 94.700 mp. înscris în CF 2580 Baciu nr top 732/13, 737/1, 738b/1, 738a/1, 739/a, 738/21/2 să o asigure pârâtul C. N. prin contractarea unui credit ipotecar.(f.23 dos.).
La data de_ s-a încheiat un act adițional la promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare autentificată de BNP P. a I. uț F. la data de_ sub nr.2155/2007 prin care reclamantul B. L. V. prin mandatar B. M. A. -M. a cesionat pârâtului C. N. promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare privind terenul în suprafață de 94.700 mp. înscris în CF 2580 Baciu nr top 732/13, 737/1, 738b/1, 738a/1, 739/a, 738/21/2.În legătură cu plata prețului de
2.367.500 euro s-a stabilit că 300.000 euro se va achita în termen de 30 de zile de la data autentificării promisiunii, 50.000 euro s-a achitat la data de_, 1.200.000 euro se va achita până la data de_, iar restul de
817.500 euro se va achita până la data de_ .(f.31 dos.).
La data de_ între reclamantul B. L. -V. prin mandatar
B. M. A. -M. | și pârâtul C. N. | s-a încheiat contractul de |
împrumut prin care | pârâtul a împrumutat | pe reclamant cu suma de |
1.000.000 euro, cu obligația de a se restitui astfel: 500.000 euro la data de_ și 500.000 euro la data de_ .De menționat că acest contract a fost semnat părți, purtând mențiunea "bun și aprobat"; scrisă de împrumutat.(f.48 dos.).
La aceeași dată de_ s-au întocmit două chitanțe în care s-a stipulat faptul că împrumutatul B. L. -V. prin mandatar B. M.
-M. a primit de la pârâtul C. N. suma de 1.000.000 euro, asumându-și obligația de a restitui împrumutul în condițiile precizate în contractul de împrumut sus-menționat.(f.28 dos.).
Prin adresa din data de_ reclamantul B. L. -V. prin mandatar B. M. A. -M. a comunicat pârâtului C. N. că este de acord să îi achite suma de 1.000.000 euro, solicitând un răgaz pentru procurarea banilor.(f.154 dos.).
Prin actul adițional încheiat la data de_ la contractul de împrumut din data de_ reclamantul B. L. -V. prin mandatar
M. A. -M. și pârâtul N. Chorcheș au convenit să stabilească un nou termen de restituire integrală a împrumutului în sumă de 1.000.000 euro pentru data de_ .Totodată, reclamantul B. L. -V. prin mandatar B. M. A. -M., în calitate de împrumutat s-a obligat ca până la data de_ să se prezinte în fața notarului public indicat de către împrumutătorul C. N. în vederea autentificării acestui înscris.(f.155- 157 dos.).
În îndeplinirea acestei obligații, s-a încheiat între reclamantul B. L.
-V. prin mandatar B. M. A. -M. și pârâtul N. Chorcheș convenția privind recunoașterea unei datorii și asumarea obligației de plată autentificată de BNP P. a I. uț-F. și Dorobanțu S. -I. la data de_ sub nr.1975.Prin această convenție, ca urmare a nerestituirii împrumutului, părțile au convenit să stabilească un nou termen de restituire integrală a
împrumutului în sumă de 1.000.000 euro pentru data de_ .Totodată reclamantul B. L. -V. prin mandatar B. M. A. -M. a consimțit, ca în ipoteza în care nu restituie împrumutul până la data de _
, împrumutătorul să fie îndreptățit la declanșarea executării silite a creanței certe, lichide și exigibile, fără punere în întârziere, și fără intervenția
instanței de judecată.(f.15-16 dos.).
Deși vastă expunerea de motive, în esență, ideea acreditată de reclamanți este aceea că raportul de împrumut a fost stabilit doar în vederea obținerii de către pârât a unui credit destinat îndeplinirii obligațiilor de plată stipulate în promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare încheiată cu numita Ritter Ortanța, că acel contract de împrumut are caracter formal, fără relevanță juridică și va fi folosit doar pentru ca pârâtul să justifice în
fața băncii o solvabilitate suficientă pentru acordarea creditului.
Apoi, toate motivele de nulitate, respectiv nepredarea sumei de bani împrumutate de la pârât, în calitatea sa de împrumutător, către reclamantul B. L. V., în calitate de împrumutat; cauza falsă grefată pe faptul nepredării obiectului împrumutului și al unei înțelegeri anterioare că, în realitate nu este vorba despre un împrumut efectiv, vicierea consimțământului reclamantului B. L. V. care a semnat atât contractul de împrumut din data de_ cât și convenția din data de_ datorită presiunilor psihice exercitate de pârât și acoliții acestuia, constând în amenințarea că nu își va recupera niciodată suma de 800.000 euro plătită promitentei-vânzătoare Ritter Ortanța și a manoperelor frauduloase efectuate de pârât;reprezintă critice care vizează, în principal, contractul de împrumut din data de_ .
În susținerea excepției de neexecutare a contractului de împrumut din data de_ reclamanții au invocat același fapt al nepredării efective a sumei împrumutate de 1.000.000 euro de la împrumutător la împrumutat.
Întrucât cu privire la contractul de împrumut din data de_, instanța nu a fost învestită legal, cererea de constatare a nulității absolute, respectiv de anulare a acestui contract fiind anulată ca insuficient timbrată, nu se vor analiza nici una dintre cauzele de nulitate invocate prin cererea de chemare în judecată.
În analizarea temeiniciei cererii de constatare a nulității absolute sau, in subsidiar, a anulării "Convenției privind recunoașterea unei datorii și asumarea obligației de plată", autentificata sub nr. 1975/_ instanța va pleca de la premisa existenței între părți a contractului de împrumut din data de_ .
Analizând conținutul convenției autentificata sub nr. 1975/_ instanța reține că prin acest înscris se constată că împrumutatul B. L.
nu și-a respectat obligația asumată prin contractul de împrumut din data de_ de a restitui suma totală împrumutată de 1.000.000 euro, deși data scadenței pentru restituirea primei tranșe de 500.000 euro a fost la data de_, că împrumutatul B. L. V. nu a constituit garanția imobiliară așa cum era prevăzut în contractul de împrumut și că suma de bani împrumutată de 1.000.000 euro reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Aceste mențiuni nu sunt altceva decât niște constatări ale raportului juridic existent între părți la data autentificării convenției -_ .
Singurul aspect nou asupra cărora au convenit părțile prin convenția sus-menționată a fost stabilirea unui nou termen de restituire integrală a împrumutului de 1.000.000 euro pentru data de_ .
Nulitatea actului juridic este sancțiunea de drept civil care are drept cauză nerespectarea la încheierea actului juridic civil a dispozițiilor legale care reglementează condițiile sale de valabilitate.
Pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare, instanța constată că "convenția privind recunoașterea unei datorii și asumarea obligației de plată", autentificata sub nr. 1975/_ a fost întocmită cu respectarea condițiilor prev. de art.948 cod civ., text care menționează condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții.
Din interogatoriul și proba testimonială administrate în cauză și înscrisurile de la dosar, reclamanții nu au reușit să facă dovada existenței nici uneia dintre cauzele de nulitate invocate.
Astfel, aspectul privind neremiterea sumei de bani împrumutate nu are nici o relevanță, pentru că așa cum reiese din conținutul convenției, cu ocazia încheierii acesteia, nici nu s-au dat bani, predarea-primirea banilor având loc cu mult timp în urmă, respectiv la data de_ când s-a încheiat contractul de împrumut și chitanțele aflate la filele 28 dosar. Acesta este și motivul pentru care declarațiile martorilor Budu M. Corneliu și Budu Tudor D. ,(f.184,185 dos), în sensul că la data autentificării convenției nu au văzut să se fi dat vreo o sumă de bani, nu prezintă importanță,
întrucât nu tind la descrierea unei alte realități. La acel moment s-a constatat doar că suma de bani împrumutată nu a fost restituită.
Declarația martorului Sâncrăian A. Augustin urmează a fi înlăturată ca nerelevantă față de obiectul pricinii.(f.186 dos.).
Nu se impun a fi analizate nici excepția neexecutării contractului, și nici aspectele referitoare la normele bancare și fiscal-vamale și la inducerea în eroare a funcționarilor bancari, întrucât aceste argumente exced limitelor învestirii din punct de vedere al obiectului cererii de chemare în judecată.
Din probele administrate nu s-a desprins nici o manoperă frauduloasă prin care pârâtul să-l fi determinat pe reclamant să încheie convenția atacată.
Apoi, raportat strict la conținutul convenției și la înțelegerea părților cu ocazia autentificării convenției apare ca lipsită de importanță susținerea reclamanților referitoare la motivul pentru care s-ar fi încheiat contractul de împrumut din data de_ .
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții B. M. A.
și B. L. V., solicitând schimbarea în tot a sentinței, în sensul admiterii acțiunii reclamanților, cu cheltuieli de judecată în primă instanță și apel, deoarece:
În mod greșit a fost anulat ca insuficient timbrat capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității contractului de împrumut încheiat la data de_, refuzându-se astfel cercetarea pe fond a acestui capăt de cerere.
Era de observat că toate actele juridice încheiate între părți, generatoare ale prezentului litigiu, inclusiv contractul de împrumut din _
, fac parte integrantă din structura internă a convenției autentificate sub nr. 1975/_, formând un tot unitar. Mai mult, convenția privind recunoașterea unei datorii și asumarea unei obligații de plată, autentificată sub nr. 1975/_ nu poate avea o existență de sine stătătoare, ea fiind strâns legată de contractul de împrumut încheiat la_ .
Pe cale de consecință, atâta timp cât între părți s-a încheiat un singur contract de împrumut, având ca obiect o singură sumă (1000.000 EURO ), apelanții aveau obligația de a achita o singură taxă de timbru în cuantumul stabilit inițial de instanța de judecată, fără a fi necesară ulterior plata unei taxe de timbru majorate prin raportare la fiecare capăt de cerere dedus judecății.
Cu toate că reclamanții îndeplineau, cumulativ, toate condițiile prevăzute de lege pentru scutirea integrală de plata noii taxe de timbru, prima instanță a admis doar în parte cererea de ajutor public judiciar formulată de aceștia.
Mai mult, s-a apreciat că scutirea de la plată pentru suma de 8400 lei s-a considerat că nu îi estre acordată fiecăruia dintre reclamanți.
Pe cale de consecință, s-a ajuns la anularea ca insuficient timbrat a capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității contractului de împrumut contravenindu-se literei și spiritului dispozițiilor art. 20 alin.4 din Legea nr. 146/1997. Se impune, sub acest aspect, anularea sentinței și evocarea fondului.
Cu privire la fondul cauzei, este de avut în vedere că primul motiv de nulitate absolută invocat vizează lipsa de obiect, caracterul fictiv al contractului de împrumut din_ și,pe cale de consecință, și a celorlalte acte derivate și ale convenției din_, motivat prin faptul că pârâtul nu a predat reclamantului suma de 1000.000 EURO. Această concluzie se impune prin observarea următoarelor elemente: normele bancare și fiscal- vamale în vigoare în aprilie 2008 impuneau o serie de condiții restrictive privind modul de efectuare a plăților în numerar, în valută, fiind practic imposibil transferul sumei în Germania; faptul că reclamantul B. M. A.
M. era supus unei proceduri de executare silită în Germania, coroborat cu dificultățile financiare majore cu care se confrunta, exclud ipoteza potrivit căreia acesta ar fi deținut anterior datei de_, suma de 1000.0000 EURO. Dacă reclamantul ar fi deținut această sumă, ar fi putut face plata diferenței de preț către Ritter Ortanța fără a mai fi necesar implicarea pârâtului; pârâtul se afla în imposibilitatea de a obține în mod real, în
numerar, suma de 1000.000 EURO la data de_, așa cum rezultă din declarațiile de impunere privind plăți anticipate cu titlu de impozit pe venit pe anii 2007-2008 și din bilanțurile contabile ale societăților la care este asociat; veniturile nete menționate în cuprinsul deciziilor de impunere pentru plăți din cedarea bunurilor nu puteau fi avute în vedere ca probe pertinente, fiind de reținut că a fost vorba despre contracte de încheiere
fictive, nepuse în executare; nici celelalte precizări depuse de pârât pentru ași dovedi resursele financiare nu au valoarea unor probe admisibile; caracterul fictiv al chitanței din_ și al contractului de împrumut semnat de reclamantul B. M. A. M. în fața notarului german la data de_ este conformat prin dispozițiile norarilor Budu M. și Budu Tudor, precum și prin renunțarea la audierea martorei Săuca ( R. ) R. ; caracterul fictiv al susținerilor pârâtului privind predarea sumei de
1000.000 Euro către reclamant la 11 aprilie 2008 rezultă și din aceea că o asemenea practică a mai fost întrebuințată și cu ocazia semnării de către menționatul reclamant, la_ în fața notarului german W.Schlelex a unui act adițional la promisiunea de vânzare - cumpărare nr. 2155/_ .
Un al doilea motiv de nulitate absolută a convenției generatoare a litigiului și a actelor premergătoare ei este în principal inexistența cauzei, iar în subsidiar existența unei cauze ilicite și imorale. Astfel, literatura și practica judiciară sunt de acord că în cazul contractelor care dau naștere la obligații unilaterale, cum este împrumutul, cauza este reprezentată de predare efectivă a sumei de bani la care se face referire în cuprinsul înscrisului. Or, în cauză suma de 1000.000 Euro nu a fost predată.
De asemenea, se acceptă că în toate situațiile cauza este falsă chiar și atunci când cel care împrumută iscălește un înscris, prin care se recunoaște ca debitor pentru o anumită sumă, fără a i se fi predat aceei bani.
Mai mult, scopul urmărit de reclamantul B. M. A. M. în momentul semnării în fața notarului german W.Schlelex a actului adițional la promisiunea nr. 2155/_, prin care acesta a cerut pârâtului C. N. toate drepturile asupra terenului din comuna Baciu, a fost acela de a-și recupera sumele avansate pentru dobândirea proprietății asupra acestuia.
Un alt motiv de nulitate absolută a convenției și actelor premergătoare ei este reprezentat de vicierea gravă a consimțământului reclamantului B. M. A. M. în momentele semnării înscrisurilor litigioase, prin exercitarea unei violențe psihice asupra sa și folosirea de mijloace frauduloase pentru inducerea sa în eroare. În legătură cu acest motiv de nulitate, pe lângă celelalte aspecte deja invocate, sunt de avut în vedere și următoarele: vârsta, starea de sănătate a reclamantului și faptul că acesta a trăit și lucrat peste 50 de ani în Germania, deci într-un climat caracterizat de încredere între partenerii de afaceri, faptul că după semnarea convenției nr.1928/_ crescuse încrederea reclamantului în pârât; convingerea fermă a reclamantului B. M. A. M. că semnarea chitanței din_ și apoi a celorlalte acte subsecvente avea un caracter pur formal, fiindu-i necesară acestuia doar pentru creșterea solvabilității și obținerea creditului necesar cumpărării terenului respectiv; insuflarea permanentă a unei stări de teamă de către pârâtul C. N. că numai prin semnarea înscrisurilor în litigiu reclamantul își va putea recupera sumele avansate doamnei Ritter Ortanța; implicarea directă a notarului public instrumentator și a avocatului pârâtului l-au determinat pe reclamant să aibă o mare încredere în onestitatea pârâtului.
Sunt lipsite de fundament real și de suport logic apărările pârâtului potrivit cărora între împrumutul reclamantului și operațiunile bancare de creditare a formelor pârâtului nu are exista vreo legătură.
Caracterul fictiv al împrumutului din_ este demonstrat de însuși conținutul înscrisurilor depuse de pârât la ultimul termen de judecată; în cuprinsul contractului de împrumut nu se face referire la predarea efectivă a sumei de 1000.000 EURO; actele de împrumut depuse la ultimul termen de judecată au fost întocmite și antedatate " pro domo"; de pârât pentru a justifica deținerea sumei de către pârât; datele din înscrisul numit " Declarația Justificativă";, precum și cele din adeverințele atașate ei, sunt cel puțin în parte, falsificate.
Sumele " adeverințe"; ca fiind ridicate de pârât de la cele două societăți comerciale menționare în cuprinsul lor nu pot fi luate în considerare deoarece reprezentau, dacă operațiunile ar fi fost reale, sumele avansuri spre decontare.
Pârâtul intimat C. N. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefundat pentru motivele arătate în cuprinsul întâmpinării, precum și cheltuieli de judecată ( f.20-30).
Cu privire la apelul declarat de reclamanți Curtea are în vedere următoarele:
În legătură cu anularea ca insuficient timbrat a capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității sau anularea contractului de împrumut încheiat la data de_, este de observat că prin încheierea de ședință din data de 21 februarie 2012 a Tribunalului C. ( f.179, vol I ) s-a dispus obligarea reclamanților la a plăti în solidar, aferent cererii precizatoare depuse la data de_ (f.171, vol I ) suma de 47111 lei cu titlu de taxă
judiciară de timbru judiciar.
Cererea de reexaminare pe care reclamanții au formulat-o ( f.183 ) împotriva modului de stabilire a acestei taxe judiciare de timbru a fost respinsă, astfel că obligația privitoare la plata taxei de timbru se impunea a fi respectată în integralitatea ei.
Reclamanții au formulat, tot cu privire la această taxă judiciară de timbru, și cereri de ajutor public judiciar ( f.186, respectiv 207, vol I ), solicitând scutirea integrală de la plata taxei de timbru.
Prin încheierea civilă nr. 80 din 19 aprilie 2012 (f.229 ) Tribunalul Cluj a admis în parte cererea de ajutor public judiciar formulată de fiecare dintre reclamanți, dispunând " scutirea de la plata taxei judiciare de timbru până la concurența sumei de 8400 lei";.
Nici în dispozitivul acestei încheieri, nici în considerentele ei, nu s-a făcut vreo referire la faptul că scutirea de la plată în limita sumei de 8400 lei i-ar profita fiecărui reclamant în parte, rezultând o scutire cumulată în limita sume de 16.800 lei, astfel că prima instanță a apreciat în mod legal că scutirea opera doar pentru suma totală de 8400 lei, reclamanții datorând prin urmare, în solidar, suma de 38711 lei cu titlu taxă judiciară de timbru.
Cum reclamanții au achitat doar suma de 30316 lei, deci mai puțin decât ceea ce datorau, anularea ca insuficient timbrate a pretențiilor nou- deduse judecății prin cererea întregitoare apărea ca legală și obligatorie.
Dacă reclamanții aveau îndoieli cu privire la înțelesul și limitele celor dispuse de Tribunal prin încheierea civilă nr. 80/CC din 19 aprilie 2012 puteau formula cererea de lămurire a acestei încheieri, conform dispozițiilor art. 2811C.pr.civ, ceea ce însă nu au făcut, astfel că prima instanță le-a pretins reclamanților plata unei taxe conforme cu ceea ce rezulta din
lectura coroborată a dispozitivului și considerentelor încheierii de soluționare a cererilor de ajutor public judiciar.
Nu poate fi primit punctul de vedere al reclamanților potrivit căruia toate actele juridice încheiate între părți, inclusiv contractul de împrumut din_, fac parte integrantă din structura internă a convenției
autentificate sub nr. 1975/_, formând un tot unitar, astfel că nu se impunea plata unei taxe de timbru aferente fiecărui capăt de cerere în parte, căci asemenea critici nu pot fi deduse judecății pe calea apelului îndreptat împotriva unei hotărâri de fond. Ele pot fi subsumate numai cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, în calitatea acesteia de cale de atac specifică și exclusivă în materia modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, dată în competența altui complet de judecată al instanței care a stabilit taxa contestată. Prin urmare, nu ar putea fi invocate în apel critici care aparțin, cu forță obligatorie, domeniului cererii de reexaminare a taxei
judiciare de timbru, cu atât mai mult cu cât hotărârea prin care se soluționează cererea de reexaminare este irevocabilă.
În concluzie, prima instanță a rămas legal investită cu soluționarea pe fond a capătului având ca obiect constatarea nulității absolute sau anularea convenției autentificate sub nr. 1975/_, precum și a celorlalte pretenții inițiale, iar nu și a contractului de împrumut încheiat la data de_ . Legătura juridică dintre aceste acte nu exclude autonomia lor, ele fiind convenții distincte juridic, cu privire la care se putea analiza, pentru fiecare în parte, valabilitatea prin raportare la condițiile cerute pentru legala lor încheiere.
Nu putea face obiectul criticii în prezentul apel nici împrejurarea potrivit căreia Tribunalul era dator să observe că reclamanții întruneau cerințele prevăzute de lege pentru admiterea în totalitate a cererilor de ajutor public judiciar pe care le-au formulat pentru a obține înlăturarea obligației de a plăti taxă judiciară de timbru. Și sub acest aspect era de văzut că împotriva încheierii nr. 80/CC/19 aprilie 2012 (prin care aceste cereri au fost soluționate) calea de atac recunoscută de lege, prin intermediul căreia se puteau formula critici de nelegalitate și/sau netemeinicie privitoare la modul de soluționare a cererilor, era exclusiv cererea de reexaminare, iar nu apelul împotriva hotărârii de fond, așa cum cu claritate rezultă din prevederile art.15 alin.2 și 3 din O.U.G. nr. 51/2008.
În legătură cu aspectele de fond ale cauzei subsumate capetelor de cerere cu care prima instanță s-a aflat legal învestită, precum și criticilor formulate pe calea apelului cu privire la soluția dată acestor capete de cerere, Curtea înțelege a arăta, cu valoare principală, că anularea sau, după caz, constatarea nulității absolute a unui act juridic nu ar putea fi reținute ori dispuse de instanța de judecată decât dacă în mod riguros și pe deplin convingător s-a făcut dovada existenței unor cauze de nulitate, în sensul legii.
Un prim motiv de nulitate a convenției privind recunoașterea unei datorii și asumarea unei obligații de plată, autentificată sub nr. 1975/_ de biroul notarilor publici asociați P. a I. uț F. și Dorobanțu I. - M. este reprezentat, în aprecierea reclamanților, de faptul că această convenție este lipsită de obiect, tot astfel fiind și contractul de împrumut din_ câtă vreme suma de 1000.000 EURO nu i-a fost predată reclamantului. În acest fel, s-a spus, atât contractul de împrumut, cât și convenția, ulterioară lui, de recunoaștere a datoriei, capătă caracter fictiv.
Potrivit clauzelor contractului de împrumut încheiat la data de_ ( f.48, dosar nr._ -dosar Tribunal, vol I ), pârâtul C. N. i-a împrumutat reclamantului B. L. V., prin mandatarul B. M.
A. M., suma de 1000.000 EURO, pe care împrumutatul se obligase să o restituie în două rate de câte 500.000 EURO în datele de_ și, respectiv,_ . Astfel cum bine a statuat și prima instanță, înscrisul ce atestă încheierea convenției de împrumut cuprinde clauze clare, neechivoce, neexistând nicio îndoială cu privire la obiectul contractului, conținutul și
întinderea obligațiilor părților. Mai mult, la finele înscrisului constatator al împrumutului s-a făcut de către împrumutat și mențiunea olografă " bun și aprobat pentru 1000.000 EURO";.
De remarcat, totodată, că din examinarea clauzelor contractuale rezultă că remiterea către împrumutat a sumei de 1000.000 EURO s-a făcut la chiar data încheierii contractului ( art.1 ), precum și că
împrumutatul a fost de acord că se înscrie, cu titlu de garanție, o ipotecă în favoarea împrumutătorului ( art.4 ).
În aceste condiții, ținând totodată seama și de nivelul de pregătire ridicat al împrumutatului și al mandatarului său, de natură a le permite să înțeleagă în totul semnificația actului juridic încheiat, este de considerat că, în lipsa unor dovezi contrare îndeajuns de puternice care să răstoarne ceea ce cu evidență rezultă din clauzele contractului de împrumut, și care să trimită la concluzia fictivității împrumutului, între părți s-a încheiat un contract de împrumut valid.
Remiterea efectivă a sumei de 1000.000 EURO către împrumutat este arătată în mod expres și limpede inclusiv în chitanțele întocmite la data de_ (f.28 dosar Tribunal, vol I ), sub semnătura contractanților, în cuprinsul cărora se menționează că "subsemnatul B. L. - V. (…) în calitate de împrumutat, am primit de la C. N. (…) suma de 1000.000 EURO";.
Mai mult, contractul de împrumut astfel încheiat a fost reconfirmat de către părți prin acte juridice ulterioare,, între acestea aflându-se și convenția privind recunoașterea unei datorii și asumarea obligației de plată autentificată sub nr. 1975/_, litigioasă în prezentul proces. În această convenție se face vorbire ( f.15,16 dosar Tribunal vol I ) despre: împrejurarea că împrumutatul nu a restituit, până la data încheierii ei, vreo sumă din
împrumutul de 1000.000 EURO și nici nu a constituit garanția imobiliară promisă; faptul că părțile ";recunosc și consimt că la data semnării prezentului act întreaga creanță a împrumutătorului, în sumă de 1000.000 EURO( …) derivată din contract, reprezintă o creanță certă și exigibilă";; că părțile " convin să stabilească un nou termen de restituire integrală a împrumutului ".
Înscrisul ce cuprinde aceste mențiuni a fost redactat de un avocat, pentru ca ulterior autentificarea lui să fie făcută, conform legii, de un notar public.
De remarcat, totodată, și că printr-un alt înscris, întocmit însă sub semnătură privată, încheiat la data de 26 mai 2009 (deci anterior convenției autentice), reclamantul B. L. - V., prin mandatarul său B. M.
A. M., i-a comunicat pârâtului, consecutiv unei notificări făcute de acesta din urmă, că " sunt de acord să achit suma de 1000.000 EURO, însă cu rugămitea de a-mi acorda un răgaz pentru procurarea banilor " (f.154 dosar Tribunal, vol I ),
Această succesiune de acte juridice, toate exprimând în mod limpede voința părților,, atestă că s-a încheiat un contract de împrumut și că acesta a avut un caracter efectiv, implicând remiterea sumei împrumutate;
Evidențele ce rezultă din aceste înscrisuri se încearcă a fi răsturnate de către reclamanți prin prezumții judecătorești, cerîndu-i-se instanței de judecată ca plecând de la unele fapte sau circumstanțe colaterale să tragă concluzia că în realitate împrumutătorul nu ar fi deținut în mod real suma de 1000.000 EURO, pentru a o putea împrumuta.
Or, în legătură cu aceste argumente ale reclamanților, astfel cum au fost ele menționate în cererea de apel, Curtea are a observa că posibilitatea pârâtului de a deține suma de 1000.000 EURO, pentru a o putea
împrumuta, nu trebuie în mod necesar legată de situația financiară a societăților comerciale în care acesta avea calitatea de asociat sau administrator, netrebuind exclusă nici posibilitatea ca acesta să fi obținut banii din alte activități ori în alte perioade, mult anterioare, decât acelea apropiate datei împrumutului.
Este fără relevanță și referirea la contractele de închiriere de imobile, și de această dată trebuind observat, precum instanța a arătat mai sus, că nu era exclus ca pârâtul să fi obținut banii din alte activități.
Fără greutate în cauză este și referirea reclamanților la imposibilitatea lor de a transfera suma de 1000.000 EURO în Germania, opunându-se la aceasta normele bancare și fiscal-vamale în vigoare, căci nu rezultă în cauză că pârâții nu ar fi intenționat păstrarea banilor în România, iar nu transferul lor într-o altă țară.
După cum bine a statuat și prima instanță declarațiile martorilor Budu M., Budu Tudor, Sîncrăian A. Augustin ( f-184-186 dosar Tribunal vol I ) nu sunt de natură a trimite la concluzia fictivității împrumutului, martorii neasistând în mod direct la discuțiile purtate între părți la data încheierii contractului de împrumut.
În ce privește audierea martorei Săuca R., îi rămânea primei instanțe să aprecieze dacă este cazul să se stăruie în audierea ei, în condițiile în care, deși citată, nu s-a înfățișat în instanță, însă alți trei martori au fost audiați.
În legătură cu motivul de nulitate privitor la lipsa cauzei contractului de împrumut și a actelor juridice subsecvente lui, precum și privitor la existența unei cauze ilicite sau imorale, Curtea observă că reclamanții invocă, pentru a-l susține, faptul nepredării efective de către pârâtul
împrumutător, a sumei împrumutate. Or, sub acest aspect Curtea a arătat deja mai sus că dovezile administrate în cauză nu sunt de natură a trimite la concluzia pretinsă de reclamanți, atât în cuprinsul contractului de împrumut, cât și în chitanțele olografe întocmite la data împrumutului, afirmându-se în mod clar remiterea sumei. De altfel, cum s-a arătat mai sus, reclamanții au recunoscut și prin înscrisuri ulterioare existența și efectivitatea împrumutului..
În legătură cu motivul de nulitate privitor la vicierea consimțământului reclamantului B. M. A. M. în momentul semnării înscrisurilor prin exercitarea unei violențe psihice asupra sa, Curtea nu poate fi de acord că vîrsta, starea de sănătate a reclamantului și faptul că acesta a trăit și lucrat timp de peste 50 de ani în Germania ( adică, potrivit reclamantului, într-o țară în care corectitudinea în relațiile de afaceri este foarte prezentă) erau de natură a-i altera acestuia discernământul. Toate înscrisurile aflate la dosarul cauzei pun în lumină faptul că ambii reclamanți aveau o reprezentare exactă a actelor juridice încheiate, nivelul ridicat de pregătire al reclamantului B. M. A. M., experiența lui de viață și amploarea afacerilor pe care intenționa a le demara în România evidențiind o înaltă capacitate de înțelegere a propriei situații, inclusiv sub aspect financiar, și a
implicațiilor și semnificației, inclusiv juridice, a convențiilor încheiate.
În condițiile în care suma la care se referă contractul de împrumut este una foarte mare ( 1 milion EURO ), o minimă prudență îi obliga pe reclamanți, indiferent de țara în care s-ar încheia un asemenea contract, să- și preconstituie toate dovezile care, în aprecierea lor, ar fi fost de natură ca, în caz de litigiu, să contribuie la stabilirea corectă a situației juridice a părților. În prezent, asemenea dovezi, riguros întocmite de altfel, sunt înscrisurile aflate la dosarul cauzei și pe care atât Tribunalul, cât și prezenta instanță le-au menționat.
Nu s-a făcut în nici un fel dovadă că prin atitudinea lui pârâtul i-ar fi insuflat reclamantului B. M. A. M. o stare de teamă, cu atât mai puțin putându-se vorbi despre " teroare";.
Sunt cu totul fără susținere și referirile la atitudinea notarului public
P. a I. uț-F. și a avocatului Șomlea R., nefăcându-se dovada că aceștia, prin conduita lor, ar fi contribuit la pretinsa viciere a consimțământului reclamantului.
În ce privește susținerile făcute de reclamanți la litera D, punctele 2.2 și 2.3( fila 17, 18 din motivele de apel, Curtea apreciază că acestea sunt simple afirmații cu caracter mai degrabă speculativ, ele referindu-se la fapte și împrejurări care, în sensul art.1203 C.civ, nu au greutate și puterea de a naște probabilitatea, pentru a conduce la răsturnarea celor ce rezultă din înscrisurile ce atestă încheierea contractului de împrumut și recunoașterea ulterioară a acestuia.
În raport cu cele ce preced concluzia de tras este aceea că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, ceea ce obligă la respingerea ca nefundat a apelului, în sensul art.296 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanții B. L. V. și B. M. A. M. împotriva sentinței civile nr. 719 din 19 oct.2012 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 28 mai 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D. -L. B. V. M.
plecată în CO. semnează președintele Curții de Apel C. Judecător V. M.
GREFIER
S. - D. G.
Red.M.V./dact.G.S.
5 expl./_
| ← Decizia civilă nr. 597/2013. Anulare act | Încheierea civilă nr. 317/2013. Anulare act → |
|---|
