Decizia civilă nr. 379/2013. Constatare simulatie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 379/R/2013
Ședința publică din data de 3 octombrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. C., judecător JUDECĂTOR: S. I. JUDECĂTOR: N. C. GREFIER: C. S.
Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire formulată de pârâtele B. L. și
B. I. L. , în contradictoriu cu reclamantul D. F. , împotriva deciziei civile nr. 166/R/2013 pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud în dosar nr._, având ca obiect acțiune în declararea simulației - revizuire recurs.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă revizuientele B. L. și B. I. L., precum și intimatul D. F. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul, cauzei după care:
Se constată că cererea de revizuire a fost comunicată cu intimatul, potrivit dovezii de la fila 7, aspect confirmat de acesta, însă nu este timbrată. Instanța stabilește în sarcina revizuientelor obligația achitării taxei judiciare de timbru de 10 lei și a timbrului judiciar de 0,15 lei (în temeiul art. 3 lit. h din Legea nr. 146/1997), pe care acestea le depun la dosar, aspect față de care se reține că cererea de revizuire este legal timbrată.
S-a acvirat dosarul nr._ în care s-a pronunțat decizia ce se cere a fi revizuită.
Revizuientele susțin oral cererea de revizuire așa cum a fost formulată în scris. Intimatul se opune încuviințării cererii de revizuire a deciziei atacate,
învederând instanței faptul că el este cel care a dus în casă 650.000.000 lei Rol și el a cumpărat apartamentul la care se referă obiectul prezentei acțiuni.
Părțile nu formulează cereri prealabile, apreciind cauza în stare de judecată.
Nefiind cereri prealabile, tribunalul declară închisă faza de cercetare judecătorească și dispune dezbaterea cererii de revizuire.
Revizuientele solicită admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată, pentru motivele arătate în scris, pe care le reiterează. Nu solicită obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Intimatul solicită respingerea cererii de revizuire, cu obligarea revizuientelor la plata cheltuielilor de judecată reprezentând cheltuieli de transport, respectiv contravaloarea combustibilului folosit la autovehiculul pe care l-a închiriat pentru a se deplasa la instanță, precum și contravaloarea rovinietei achitate cu această ocazie, pentru care depune dovezi la dosar.
deliberând, constată:
T R I B U N A L U L,
Prin cererea formulată de numitele B. L. și B. I. L., în contradictoriu cu D. F., s-a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 166/R/2013 pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud în dosar nr._, pentru argumentele ce se vor reda în continuare.
Instanța în motivarea deciziei precizează expres - fila 3 paragraf 1 și 2 - că nu se mai impunea citarea curatorului Zăgrean I. deoarece între timp pârâta intimată a devenit majoră. Solicită a se observa că această acțiune este inițiată în perioada în care pârâta intimată era minoră și apreciază că citarea acestuia era stric necesară din simplul motiv că acesta putea clarifica caracterul legal al actului a cărui anulare s-a cerut.
Se susține de către recurent că în perioada martie - august 2011 nu au achitat nici o sumă de bani în favoarea sa. Este real că nu au achitat nici un fel de sumă în favoarea reclamantului deoarece nici o instanță de fond sau recurs nu s-a pronunțat în acest sens, deși au solicitat scris faptul că sunt dispuse să achite debitul în rate lunare, raportat la verificările realizate.
Nici o instanță nu a probat reaua lor credință, motivarea în cauză cred că are un caracter pur subiectiv.
Intimatul D. F. s-a opus admiterii cererii de revizuire și a cerut obligarea revizuientelor la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând dosarul prezent, precum și cel cu nr._, acvirat, în care s-a pronunțat decizia ce se cere a fi revizuită, tribunalul constată:
Prin decizia civilă nr. 166/R/2013 a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul D. F., în contradictoriu cu pârâtele B. L. și B.
I. L., și, pe cale de consecință:
- a fost revocat contractul de donație autentificat sub nr. 2717/_ de BNP Drăguț M. și încheiat între pârâtele B. (Zăgrean) L. și B. -I. L., față de reclamantul - creditor D. F. în limita creanței recunoscute prin sentința civilă nr. 2672/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ și a cheltuielilor de executare aferente.
Pârâtele au fost obligate în solidar să plătească reclamantului cheltuieli de judecată aferente fondului cauzei în sumă de 3016 lei, iar pentru recurs în sumă de 2506,5 lei.
La luarea acestei decizii s-au avut în vedere următoarele:
Prin decizia civilă nr. 32/R/2013 pronunțat în recurs în prezentul dosar s-a admis recursul declarat de reclamantul D. F. împotriva sentinței civile nr. 4307/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, s-a dispus casarea hotărârii și a fost reținută cauza spre rejudecare.
Cererea de chemare în judecată a fost formulată de reclamant prin intermediul avocatului și a fost intitulată "acțiune civilă în simulație"; și a avut ca și prim petit următoarea solicitare "să constatați caracterul simulat al contractului de donație realizat în dauna intereselor mele de creditor";. În motivarea cererii se arată de către reclamant că încheierea contractului de donație cu privire la apartament a fost realizată de pârâta B. L. exclusiv în dauna reclamantului, în calitatea sa de creditor, cu scopul exclusiv de a-și diminua patrimoniul și de a sustrage imobilul de
la executare silită. În drept se invocă în primul rând dispozițiile art. 975 cod civil (în vigoare la momentul încheierii contractului și declanșării acțiunii), care reglementează acțiunea pauliană în favoarea creditorilor care se consideră fraudați prin actele încheiate de debitorii lor.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. având menționat obiectul
"acțiune în declararea simulației";, iar instanța de fond a omis să pună în discuția părților motivele de fapt și temeiul de drept invocate și să solicite clarificări cu privire la natura acțiunii civile cu care a fost investită. Prin sentința pronunțată instanța a analizat temeinicia acțiunii formulat doar raportat la dispozițiile 1175 Cod civil, text care de altfel nici nu a fost indicat de către reclamant în acțiunea formulată. Instanța de fond a ajuns la concluzia că nu sunt întrunite condițiile simulației, întrucât nu s-a dovedit existența unui act secret, motiv pentru care s-a respins acțiunea, fără a se analiza starea de fapt expusă prin cerere, raporturile dintre părți sub aspectul acțiunii pauliene reglementate de art. 975 Cod civil.
Toate aceste aspecte nu au fost verificate de către prima instanță, care a omis să pună în discuție, în virtutea rolului său activ instituit de prevederile art. 129 alin.5 din Codul de procedură civilă, necesitatea calificării acțiunii și eventual a administrării unor probe suplimentare. Raportat la aceste omisiuni ale instanței de fond și pentru a fi respectat dreptul la apărare al pârâtelor, fiind necesar să li se acorde ocazia de a-și exprima poziția față de acțiunea pauliană formulată de reclamant și de a solicita eventual administrarea unor noi probe, tribunalul, în baza art. 312 alin. 3 din Codul de procedură civilă, a admis recursul și a casat sentința în întregime. Față de lipsa unei cereri de casare a hotărârii cu trimiterea spre rejudecare la aceeași instanță de fond și raportat la dispozițiile art. 312 alin. 4 Cod procedură civilă, s-a reținut cauza spre rejudecare.
Intimatele-pârâte B. L. și B. I. L. au depus în cursul rejudecării un înscris intitulat "precizări";, prin care au învederat instanței că se impunea citarea curatorului Zăgrean I., numit în această calitate de către Primăria mun. B. prin Dispoziția nr. 2430/_, apreciind că se impune citarea curatorului și în fața instanței de recurs.
Aceste solicitări au fost respinse de către tribunal, apreciind că raportat la faptul că pârâta-intimată B. I. L. este deja majoră, nu se mai impune citarea curatorului. În ce privește hotărârea instanței de fond, dat fiind că acea hotărâre a fost desființată, nu mai este necesar a se verifica dacă trebuia sau nu citat curatorul.
Intimatele au arătat, de asemenea, în ședința publică din data de_ că nu doresc administrarea vreunui mijloc de probă în plus față de actele aflate la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, în rejudecarea fondului, tribunalul a statuat că prin sentința civilă nr. 2672/2010 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dos. nr._ (irevocabilă prin respingerea recursului pârâtei prin decizia civilă nr. 312/R/_ pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud) pârâta B. L. a fost obligată la plata către reclamant a sumei de 41.710 lei cu titlu de sultă compensatoare ca urmare a sistării coproprietății, precum și la plata sumei de 3.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pârâta B. L. nu a înțeles să execute de bună voie obligația stabilită prin sentința mai sus arătată, astfel încât reclamantul D. F. a procedat la executare silită, la cererea lui fiind înregistrat dosarul de executare nr. 2/2012 al SCPEJ Andronesi V. n D. & Andronesi D. a M. .
Anterior înregistrării cererii de executare silită și la foarte scurt timp de la rămânerea irevocabilă a sentinței civile nr. 2672/2010 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, pârâta B. L. a încheiat cu fiica sa, B. I. L., contractul de donație autentificat de notarul public Drăguț M. prin încheierea de autentificare nr. 2717/2010 (f. 27-28 dosar fond). Prin acest contract pârâta B. (Zăgrean) L., în calitate de donator, a transmis dreptul de proprietate asupra imobilului situat în B., str. Aleea Tihuța, nr. 9, sc. C, parter, ap. 41, cu titlu gratuit, pârâtei B. I. L., în calitate de donatar. Totodată pârâta B. (Zăgrean)
L. și-a păstrat dreptul de uzufruct viager asupra imobilului donat.
Obiectul prezentei rejudecări îl constituie acțiunea pauliană formulată de reclamantul-creditor D. F. de a se revoca acest contract de donație față de el.
Din analiza dispozițiilor art. 975 Cod civil rezultă existența anumitor condiții pentru admisibilitatea acțiunii pauliene, ce trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv: actul atacat să fi creat creditorului o paguba, frauda debitorului și complicitatea la fraudă a terțului, creditorul să aibă o creanță certă, lichidă și exigibilă. Raportând circumstanțele speței deduse judecății la condițiile enunțate anterior, instanța de fond în mod corect a constatat că în prezenta cauză nu sunt îndeplinite rigorile impuse de aplicarea textului normativ invocat.
La baza acțiunii revocatorii se află un element psihologic și anume, tendința debitorului aflat în dificultate de a încheia acte juridice cu terții, fie pentru a prejudicia creditorii, fie pentru a avea, eventual, un profit în viitor. Din punct de vedere juridic s-a considerat că temeiul acestei acțiuni î1 constituie principiul executării convențiilor cu buna credință (art. 970 Cod civil), precum și dreptul de gaj general pe care îl au creditorii asupra patrimoniului debitorului. De asemenea, având în vedere că actele frauduloase reprezintă un delict civil împotriva creditorilor, debitorul este ținut a repara prejudiciul astfel cauzat, conform prevederilor art. 998 Cod civil.
În doctrină se mai remarcă și faptul că acțiunea pauliană se îndreaptă împotriva terțului cu care debitorul a încheiat actul fraudulos. În aceasta situație există anumite temeiuri juridice și pentru răspunderea terțului, și anume, daca a fost de rea-credință
— deci complice la fraudă — răspunde în baza dispoziției art. 998 Cod civil, iar dacă a fost de bună-credință și a avut doar de câștigat datorită actului încheiat cu debitorul, va fi ținut conform principiului îmbogățirii fără justă cauză.
Prima condiție de exercitare a acțiunii pauliene referitor la creanța creditorului (certă, lichidă, exigibilă și anterioară actului împotriva căruia se introduce acțiunea pauliană) este îndeplinită în cauză, creanța (41.700 lei sultă și 3.500 lei cheltuieli de judecată) a fost recunoscută prin sentința civilă nr. 2672/2010 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dos. nr._, rămasă irevocabilă, iar la aceste sume se adăugă cheltuielile de executare, iar contractul de donație a fost încheiat la scurt timp după rămânerea irevocabilă a acestei hotărâri.
A doua condiție pentru acțiunea pauliană este ca actul juridic încheiat de debitor să fie de natură a provoca creditorului un prejudiciu, proba acestui prejudiciu revenind creditorului. Fiind o chestiune de fapt, proba poate fi făcută prin orice mijloc de dovadă admis de lege. În cazul de față prejudiciul suferit de reclamantul D.
F. constă în imposibilitatea de executare a creanței sale, în acest sens relevante sunt actele de executare întocmite de executor SCPEJ Andronesi V. n D. & Andronesi D. a M. în dosarul execuțional nr. 2/2011 (filele 35-90 dosar fond). S-
a reținut că pârâta B. (Zăgrean) L. nu realizează venituri și nu are în proprietate bunuri imobile, iar valorificarea dreptului de uzufruct asupra apartamentului, nu a fost posibilă, deși s-au efectuat demersuri în acest sens în perioada martie -august 2011.
Pârâta B. L. a afirmat prin întâmpinarea față de cererea de recurs (f. 5) că este dispusă să achite creanța în rate, în funcție de veniturile, pe care le are, dar trebuie observat că din noiembrie 2010 și până la data pronunțării prezentei hotărâri, pârâta nu a achitat nimic din suma datorată reclamantului, dând dovadă de o evidentă rea-credință prin înstrăinarea unicului bun imobil, pe care îl avea în proprietate, sustrăgându-se astfel unei posibile executări silite. Este evident că pârâta B. L. a avut cunoștință de rezultatul păgubitor al actului față de creditor, respectiv că prin încheierea actului își creează o stare de insolvabilitate, aceste aspecte fiind cunoscute și de martorii audiați de instanța de fond Boer R. (f. 97) și Biro I. (f. 98).
Tribunalul, față de cele evidențiate, a concluzionat că în situația de față sunt întrunite condițiile acțiunii pauliene (revocatorii), iar față de natura contractului de donație ca fiind cu titlu gratuit, nu trebuie verificată condiția conivenței terțului dobânditor.
Având în vedere cele arătate mai sus, rejudecând cauza, s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul D. F., în contradictoriu cu pârâtele B. L. și B. I. L., și, pe cale de consecință, s-a revocat contractul de donație autentificat sub nr. 2717/_ de BNP Drăguț M. și încheiat între pârâtele B. (Zăgrean) L. și B. -I. L., față de reclamantul - creditor D.
F. în limita creanței recunoscute prin sentința civilă nr. 2672/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ și a cheltuielilor de executare aferente.
Față de prevederile art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată";, pârâtele au fost obligate în solidar să plătească reclamantului cheltuieli de judecată aferente fondului cauzei în sumă de 3016 lei, iar pentru recurs în sumă de 2506,5 lei.
Raportat la măsurile și considerațiile acestei hotărâri judecătorești, instanța de revizuire consideră că motivele cererii cu care a fost sesizată nu se încadrează cu evidență în niciuna dintre ipotezele enunțate de articolul 322 din Codul de procedură civilă, fapt care atrage soluția de respingere a revizuirii ca inadmisibilă.
În realitate, se observă că revizuientele nu au înțeles să solicite reformarea deciziei, ci au dorit să declanșeze un recurs la recurs, demers, de asemenea, imposibil de acceptat, circumstanță dedusă din însuși cuprinsul cererii, în care se înscrie că acestea apreciază decizia ca fiind netemeinică.
Revizuientele au căzut în pretenții, sunt în culpă procesuală, astfel că în baza art. 274 Cod procedură civilă vor fi obligate să achite intimatului suma de 75,34 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, justificate cu bonurile de la filele 9 și 10, reprezentând contravaloarea transportului la instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire introdusă de pârâtele B. L.
și B. I. L. , ambele domiciliate în B., str. P., nr. 12, sc. E, ap. 17, jud.
B. -Năsăud, în contradictoriu cu reclamantul DF, împotriva deciziei civile nr. 166/R/2013 pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud în dosar nr._ .
Obligă pe revizuiente să plătească intimatului D. F. , domiciliat în sat L.
, nr. 18, jud. Mureș, suma de 75,34 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
I. C. S. | I. | - N. | C. C. | S. |
Red. I.C. - _
Dact. C.S. - 2 ex. /_ Jud. fond B. I.S.
| ← Decizia civilă nr. 18/2013. Constatare simulatie | Decizia civilă nr. 1015/2013. Constatare simulatie → |
|---|
