Decizia civilă nr. 3851/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3851/R/2013
Ședința publică din 3 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. JUDECĂTOR: A. C. GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC P. C. SRL împotriva deciziei civile nr. 218 din 25 aprilie 2013 a T. ului Cluj pronunțată în dosar nr._, privind și pe reclamanta intimată C. I., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta pârâtei recurente SC P. C. SRL, avocat I. Alexandrescu, cu împuternicire avocațială la dosar, reprezentantul reclamantei intimate, avocat M. Bela, în substituirea avocatului G. Nicolaie, care depune împuternicire avocațială și delegație de substituire.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termen și a fost comunicat.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta pârâtei recurente depune la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 1860 lei și 5 lei timbru judiciar, recursul fiind astfel legal timbrat.
La întrebarea instanței, reprezentanta pârâtei recurente arată că prin motivele de recurs s-a referit la decizia pronunțată în dosarul nr._, apreciind că această hotărâre este relevantă în cauză și arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Reprezentantul reclamantei intimate arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și reține cauza în pronunțare în baza actelor depuse la dosar.
Reprezentanta pârâtei recurente solicită admiterea recursului și pe cale de consecință modificarea hotărârii recurate, în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 8 și 9 C.proc. civ. și drept urmare modificarea sentinței civile atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată în ceea ce privește taxa judiciară de timbru pentru apel și recurs. Cheltuielile privind achitarea onorariului avocațial le va solicita pe cale separată.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca temeinică și legală, pentru motivele invocate prin concluziile scrise pe care le depune la dosar. În ce privește cheltuielile de judecată arată că le va solicita pe cale separată.
CURTEA
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul instanței la data de_ reclamanta C. I., a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta S. P. C. S.
. ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta să o despăgubească pentru
prejudiciul suferit prin excavarea fără forme legale a terenului proprietatea sa înscris în Titlul de proprietate nr._, tarlaua 47, parcela 191/1.
La termenul de judecată din data de_ reclamanta și-a indicat pretențiile la valoarea de 5 euro/mp, pentru suprafața de 7500 mp a terenului în litigiu.
Prin sentința civilă nr. 1720/_, pronunțată în dosarul civil nr._, Judecătoria Turda a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta C. I., în contradictoriu cu pârâta SC P. C. SRL, având ca obiect pretenții.
A obligat pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 24.884,50 euro, reprezentând despăgubiri.
A respins restul pretențiilor reclamantei.
A fost obligată pârâta la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor de judecată în cuantum de 8686,72 lei, reprezentând taxe judiciare de timbru și onorarii experți.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, terenul în litigiu este identificat în tarla 47, parcela 191/1, în suprafață de 7500 mp, fiind înscris în Titlul de proprietate nr. 27655/1855 din data de_, prin care reclamantei i-a fost reconstituit dreptul de proprietate. Terenul se identifică în regim de carte funciară cu imobilul înscris în CF 50586 Mihai Viteazu, cu nr. cadastral 50586, în suprafață de 7500 mp, având ca proprietar tabular pe reclamanta C. I., cu titlu de lege.
Potrivit identificării topografice realizate prin expertiza tehnică în specialitatea topografie, de către expert tehnic judiciar, inginer Deac A. N., la fața locului au fost identificate în concret trei loturi, respectiv lotul 1 cu suprafața de 8 mp, care se suprapune în întregime pe conturul suprafeței de teren săpate, lotul 2 cu suprafața de 8 mp, care se suprapune în întregime pe conturul suprafeței de teren săpate, lotul 3 cu suprafața de 7484 mp, reprezentând imobil neafectat de conturul suprafeței săpate.
În cauză s-a stabilit de asemenea, prin expertiza tehnică în specialitatea agricultură întocmită de către expert tehnic judiciar, inginer Guș Petru, că terenul devenit impropriu pentru agricultură ca urmare a excavărilor efectuate, este format din cele două loturi de 8 mp fiecare, plus o fâșie de 266 mp pe
lungimea terenului, care are latura comună cu groapa și lățimea de 1 mp, pe care terenul este în faza de surpare sau surpat parțial, rezultând o suprafață totală de 282 mp teren devenit impropriu pentru agricultură.
Expertul a explicat în cuprinsul raportului de expertiză motivele pentru care suprafața anterior indicată a devenit improprie pentru agricultură, precizând că prin excavarea terenului aflat la limita parcelei reclamantei a fost înlăturat suportul pentru solul fertil, care a alunecat și s-a prăbușit în groapă. S-a modificat totodată relieful terenului, pe porțiunea cu lățime de 1 m, pe toată lungimea terenului nemaiputându-se asigura accesul utilajelor agricole, întrucât acest teren fiind în stadiul de surpare nu suportă trecerea utilajelor. Au fost afectate de asemenea elementele care asigurau fertilitatea terenului și regimul aerohidric al terenului.
Prin același raport de expertiză s-a stabilit o suprafață adiacentă de 4694,90 mp a devenit teren cu potențial agricol afectat, din cauza împrejurării că regimul de umiditate a solului a fost modificat prin drenarea intensă a apei spre groapă și favorizarea pierderilor de apă din sol prin evaporare pe latura terenului dinspre groapă, precum și din cauza dereglării regimului aero-hidric al solului prin creșterea porozității de aerație, cu efecte directe asupra creșterii și dezvoltării sistemului radicular al plantelor. Expertiza tehnică în specialitatea geologie, efectuată de către expert tehnic judiciar inginer Zileriu L. a relevat că de pe
terenul reclamantei nu a fost excavat balastru, aceasta nefiind în perimetrul exploatat de pârâtă.
Pârâta a recunoscut efectuarea de lucrări de excavare în zona în care se află și terenul reclamantei, precizând că este de acord cu despăgubirea acesteia pentru eventualele prejudicii cauzate neintenționat acesteia prin lucrările efectuate, la o valoare de 20,83 lei/mp.
În drept, potrivit art. 998 Cod civil, "orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara";. În completare, art. 999 C. civil, precizează că omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prim neglijența sau imprudența sa";.
Răspunderea pentru fapta ilicită cauzatoare de prejudicii, reglementată de textele legale amintite anterior este o parte componentă a răspunderii sociale ce revine fiecărei persoane pentru faptele sale.
Instanța a apreciat că în speță sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția celui care a cauza prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
S-a constatat astfel că fapta ilicită a paratei, consta în efectuarea de lucrări de excavare care au afectat terenul aparținând reclamantei, iar culpa sa rezida în aceea ca nu a luat măsurile necesare pentru a evita producerea de prejudicii unor terți, culpă recunoscută de pârâtă. Prejudiciul produs reclamantei rezulta din expertizele întocmite în cauză și constă în degradarea substanțială a terenului, prin afectarea destinației sale inițiale, ce atrage scăderea valorii de circulație.
Astfel, s-a avut în vedere că din întreaga suprafață de teren deținută în proprietate de către reclamantă, o suprafață de 282 mp teren a devenit improprie pentru agricultură, iar o suprafață adiacentă de 4694,90 mp a devenit teren cu potențial agricol afectat. Prin urmare, pentru aceste suprafețe de teren s-a impus ca pârâta să acopere prejudiciul cauzat reclamantei.
În ceea ce privește restul suprafeței de teren, de 2523,10 mp, expertizele întocmite în cauză au relevat faptul că aceasta nu a fost afectată de lucrările de excavare. Cu privire la valoarea terenului afectat, la dosarul cauzei nu au fost administrate probe, în condițiile în care reclamanta a fost decăzută din proba cu expertiză tehnică în specialitatea evaluarea proprietății imobiliare, ca urmare a neachitării avansului de onorariu stabilit de către instanță.
Prin urmare, s-a reținut că prin precizările formulate de reclamantă la termenul de judecată din data de_, aceasta a indicat valoarea terenului la suma de 5 euro/mp. Pârâta a fost de acord cu achitarea de despăgubiri în cuantum de 20,83 lei/mp, valoare ce corespunde sumei solicitate inițial de către reclamantă. La ultimul termen de judecată reclamanta a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză tehnică în specialitatea evaluarea proprietății imobiliare întocmit în dosarul civil nr._, în dovedirea valorii de 14 euro pentru un metru pătrat de teren în acea zonă. Expertiza depusă în cauză are însă valoarea unei probe extrajudiciare, care nu va putea fi luată în considerare în cauză, în condițiile în care pârâta s-a opus admiterii acesteia ca probă.
Ca atare instanța nu a putut avea în vedere la stabilirea cuantumului despăgubirilor cuvenite reclamantei valoarea de 14 euro/mp stabilită prin expertiza indicată și solicitată de reclamantă la ultimul termen de judecată și prin concluziile scrise. Astfel fiind instanța a reținut că în cauză este dovedită întrunirea condițiilor răspunderii civile delictuale, pârâta PC P. C. SRL fiind astfel ținută să repare prejudiciul cauzat reclamantei, astfel încât a dispus
obligarea pârâtei la plata de despăgubiri către reclamantă în cuantum de 5 euro/mp, pentru suprafața de teren de 4976,90 mp afectată de lucrări, în total suma de 24.884,50 euro.
În baza art. 274 C.p.civ, reținând culpa procesuală a pârâtei, instanța a dispus obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 8686,72 lei, reprezentând taxe judiciare de timbru și onorarii experți, conform chitanțelor de la dosar. S-a reținut de asemenea că deși reclamanta a solicitat și obligarea la plata onorariului avocațial, la dosarul cauzei nu au fost depuse înscrisuri care să dovedească achitarea de către reclamantă a unor sume cu acest titlu.
Prin decizia civilă nr. 218 din_ a T. ului Cluj pronunțată în dosar nr._ s-a admis apelul declarat de pârâta SC P. C. SRL împotriva sentinței civile nr. 1720/_, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Turda, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a obligat pârâta S. P. C.
S. să achite reclamantei C. I. echivalentul în lei la data plății a sumei de
23.272 euro, cu titlul de despăgubiri.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.
A fost obligată intimata să plătească apelantei suma de 1336,66 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de exp. Deac A. N.
, rezultă că din terenul aflat în proprietatea reclamantei C. I., înscris în CF 50586 Mihai Viteazu, cu nr. cadastral 50586, în suprafață de 7500 mp, se pot desprinde trei loturi, respectiv loturile 1 și 2 cu suprafețe de 8 mp, care se suprapun în întregime pe conturul suprafeței de teren săpate de pârâta SC P.
C. SRL, lotul 3 cu suprafața de 7484 mp, reprezentând imobil neafectat de conturul suprafeței săpate.
Din raportul de expertiza tehnică judiciară efectuat de exp. Guș Petru rezultă că terenul devenit impropriu pentru agricultură ca urmare a excavărilor efectuate, este format din cele două loturi de 8 mp fiecare, plus o fâșie de 266 mp pe lungimea terenului, care are latura comună cu groapa și lățimea de 1 mp, pe care terenul este în faza de surpare sau surpat parțial, rezultând o suprafață totală de 282 mp teren devenit impropriu pentru agricultură. Expertul a explicat în cuprinsul raportului de expertiză motivele pentru care suprafața anterior indicată a devenit improprie pentru agricultură, precizând că prin excavarea terenului aflat la limita parcelei reclamantei a fost înlăturat suportul pentru solul fertil, care a alunecat și s-a prăbușit în groapă. S-a modificat totodată relieful terenului, pe porțiunea cu lățime de 1 m, pe toată lungimea terenului nemaiputându-se asigura accesul utilajelor agricole, întrucât acest teren fiind în stadiul de surpare nu suportă trecerea utilajelor. Au fost afectate de asemenea elementele care asigurau fertilitatea terenului și regimul aero-hidric al terenului.
De asemenea, expertul a stabilit că o suprafață adiacentă de 4694,90 mp a devenit teren cu potențial agricol afectat, din cauza împrejurării că regimul de umiditate a solului a fost modificat prin drenarea intensă a apei spre groapă și favorizarea pierderilor de apă din sol prin evaporare pe latura terenului dinspre groapă, precum și din cauza dereglării regimului aero-hidric al solului prin creșterea porozității de aerație, cu efecte directe asupra creșterii și dezvoltării sistemului radicular al plantelor.
Raportat la aceste probe administrate în fața primei instanțe, tribunalul a considerat fondate criticile apelantei pârâte, în sensul că pentru suprafața de 4694,90 mp cu potențial agricol afectat despăgubirea la care este îndreptățită reclamanta nu o poate reprezenta valoarea de circulație a terenului, ci costurile
lucrărilor pentru readucerea terenului la potențialul agricol inițial. În acest sens, tribunalul a reținut că în conformitate cu dispozițiile art.998 și 999 C.civ., prejudiciul cauzat de fapta ilicită trebuie reparat în natură, iar atunci când nu este posibil prin echivalent, astfel încât pentru repararea prejudiciului cauzat de apelantă în privința terenului în suprafață de 4694,90 mp se impune acordarea în favoarea acesteia a sumei reprezentând contravaloarea costurilor lucrărilor pentru readucerea terenului la potențialul agricol inițial.
În apel s-a dispus efectuarea unei completări a raportului de expertiză tehnică judiciară de către exp. Guș Petru, din care rezultă că valoarea lucrărilor pentru readucerea terenului în suprafață de 4694,90 mp la potențialul agricol inițial este de 21.862 euro, astfel încât tribunalul a considerat că reclamanta este îndreptățită să solicite suma totală de 23.272 euro cu titlul de despăgubiri, la suma de 21.862 euro adăugându-se suma de 1410 euro stabilită de prima instanță pentru suprafața de 282 mp, teren devenit impropriu pentru agricultură.
T. ul a constatat că prin concluziile scrise apelanta a solicitat în principal schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, întrucât prejudiciul poate fi reparat în natură, în subsidiar, obligarea sa la plata sumei de 11.213 lei stabilită de expertul Guș Petru prin răspunsul la obiecțiuni pentru costurile pentru refacerea loturilor nr.1 și 2 menționate mai sus, cu suprafețe de câte 8 mp.
T. ul nu a putut lua în considerare aceste solicitări, în primul rând având în vedere dispozițiile art.295 alin.1 C.proc.civ., conform cărora "instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță";.
Astfel, prin apelul declarat pârâta a stabilit limitele investirii instanței de apel, formulând criticile doar în ceea ce privește suprafața de 4694,90 mp cu potențial agricol afectat, solicitând să fie obligată la o sumă reprezentând costurile lucrărilor pentru readucerea terenului la potențialul agricol inițial. În condițiile în care în privința terenului în suprafață de 282 mp devenit impropriu pentru agricultură nu au fost formulate critici, problema despăgubirilor pentru acest teren rămâne judecată irevocabil și nu mai poate fi repusă în discuție, la fel ca și îndreptățirea reclamantei de a obține despăgubiri pentru suprafața de 4694,90 mp, apelanta necontestând acest drept.
Pe de altă parte, susținerile apelantei sunt și nefondate, expertul Guș Petru explicând în mod clar prin expertiză și prin răspunsul la obiecțiuni de ce sunt necesare lucrări de readucere a terenului în suprafață de 4694,90 mp la potențialul agricol inițial, și nu doar pentru cele două parcele cu suprafețe de câte 8 mp.
Pentru toate motivele expuse mai sus, în baza dispozițiilor art.296 C.proc.civ. tribunalul a admis apelul declarat de pârâtă și a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că a obligat pârâta S. P. C. S. să achite reclamantei C. I. echivalentul în lei la data plății a sumei de 23.272 euro, cu titlul de despăgubiri, menținând restul dispozițiilor sentinței.
În baza art.274 C.proc.civ. intimata a fost obligată să plătească apelantului suma de 1336,66 lei, cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar și onorariul expertului pentru completarea din apel.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC P. C. SRL solicitând modificarea deciziei civile nr. 218/2013 a T. ului Cluj în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că decizia atacată este nelegală și netemeinică.
Instanța de apel a pronunțat hotărârea cu ignorarea totală a probelor de la dosar, respectiv a răspunsului la obiecțiunile formulate de către pârâtă și cu
ignorarea principiului răspunderii delictuale a cărui finalitate constă în repararea prejudiciului, repunerea patrimoniului persoanei vătămate în starea anterioară.
Prin răspunsul la obiecțiuni expertul a arătat care este costul lucrărilor, respectiv 11.213 lei, nerezultând cum a ajuns instanța de apel la suma de 23.272 euro.
Pe de altă parte, instanța de apel nu a ținut cont de principiile care guvernează răspunderea civilă delictuală care prin funcția sa reparatorie are drept scop repunerea patrimoniului persoanei prejudiciate în situația anterioară. Restabilirea situației anterioare presupune respectarea a două principii: principiul reparării integrale și principiul reparării în natură. Numai în măsura în care repararea în natură nu este posibilă se poate dispune repararea prin echivalent.
Reparația dispusă trebuie să fie una justă și integrală, dar nu trebuie să depășească prejudiciul suferit, în caz contrar acceptându-se o îmbogățire fără justă cauză. Este de ordinul evidenței că suma acordată de către instanța de apel este cu mult peste prejudiciul suferit de către reclamant.
Pe de altă parte instanța de apel a ținut cont la stabilirea prejudiciului de valoarea terenului, fără a avea în vedere prejudiciul efectiv suferit, făcând o aplicare greșită a normelor de drept.
Sumele stabilite prin suplimentul la expertiza întocmită de către expertul Guș Petru sunt ireale, motiv pentru care s-a solicitat o contraexpertiză, probă respinsă de către instanța de apel.
O apreciere greșită a făcut instanța de apel și asupra concluziilor scrise formulate de către pârâtă, în virtutea rolului activ trebuind analizate și cele învederate prin concluziile scrise. Astfel cum s-a arătat în acestea, terenul reclamantei este învecinat cu terenul lui Szolga Edmund, iar prin sentința pronunțată în dosarul nr._ pârâta a fost obligată la plata contravalorii de refacere a terenului, neputând fii obligată la o dublă reparație în ceea ce privește
fâșia de 266 m.p. aflată în proprietatea lui Szolga Edmund.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 8 și 9 C.pr.civ. și art. 312 C.pr.civ.
Intimata C. I. nu a formulat întâmpinare în cauză, prin concluziile scrise depuse la dosar în ședința publică din_ solicitând respingerea recursului ca nefondat pentru considerentele expuse pe larg în înscrisul depus.
Analizând recursul declarat de pârâta SC P. C. SRL împotriva deciziei civile nr. 218 din_ a T. ului Cluj, Curtea reține următoarele:
Problema care se impune a fi analizată cu prioritate în cauză este aceea
invocată în recursul declarat de către pârâtă, respectiv dacă instanța de apel la pronunțarea soluției a respectat principiile răspunderii civile delictuale, aceasta fiind în mod cert o chestiune de legalitate iar nu de temeinicie, putând deci face obiectul recursului raportat la prevederile art. 304 pct.9 C.pr.civ.
Prin decizia atacată pârâta a fost obligată să achite reclamantei suma de
23.272 euro cu titlu de despăgubiri reprezentând suma de bani necesară pentru readucerea terenului în suprafață de 4.694,90 m.p. la potențialul agricol inițial și suma stabilită cu titlu de despăgubiri pentru suprafața de 282 m.p. teren devenit impropriu pentru agricultură.
În ceea ce privește suprafața de 282 m.p. care face parte din terenul reclamantei, în mod corect a reținut instanța de apel că prin cererea de apel nu s- au contestat despăgubirile stabilite de către judecătorie, pârâta apelantă arătând că lucrările efectuate de către pârâtă au afectat doar această suprafață de teren, despăgubirile neputând fi deci mai mari decât suma de 1410 Euro stabilită pentru aceasta.
A rămas deci în discuție doar suprafața de 4694,90 m.p. referitor la care se solicită prin cererea de apel casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor, acceptându-se deci existența unui prejudiciu și în legătură cu acest teren, deși anterior se afirmase că prejudiciul se referă doar la suprafața de 282 m.p.
Deși în recurs se invocă și alte critici referitoare la modul de soluționare a cauzei de către instanța de fond, solicitându-se practic respingerea cererii de chemare în judecată, acestea nu vor fi avute în vedere, fiind formulate omisso medio, pentru prima dată în recurs.
Pentru a se putea stabili cu certitudine care este prejudiciul efectiv suferit de către reclamantă prin fapta pârâtei se apreciază de către curte că se impunea în primul rând efectuarea unei expertize de evaluare a suprafeței de teren care a fost afectată prin lucrările efectuate de către pârâtă, suma reprezentând valoarea de circulație a terenului fiind suma maximă care poate fi acordată reclamantei cu titlu de despăgubire, indiferent de celelalte sume care au fost stabilite prin expertiza judiciară întocmită și completată de către expertul Guș Petru la fond și în apel( a se vedea în acest sens decizia civilă nr.3558/2013 a Curții de Apel Cluj). În caz contrar, astfel cum a susținut pârâta, nu ar fi respectate principiile care guvernează răspunderea civilă delictuală, prejudiciul suferit de reclamantă prin fapta pârâtei neputând fi mai mare decât valoarea terenului care a suferit modificări în urma faptei ilicite a pârâtei.
Având în vedere aceste considerente și faptul că în cauză nu a fost întocmită o expertiză judiciară prin care să se stabilească valoarea de circulație a terenului în litigiu, se impune casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completării probațiunii, la pronunțarea soluției urmând a fi avute în vedere toate probele administrate în cauză în primul ciclu procesual, probe care vor fi coroborate cu expertiza judiciară de evaluare a terenului care va fi efectuată în rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC P. C. SRL împotriva deciziei civile nr. 218 din_ a T. ului Cluj pronunțată în dosar nr._, pe care o casează și trimite apelul spre rejudecare la tribunal.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 3 octombrie 2013.
Președinte, A. C. | Judecător, A. A. C. | Judecător, Ana I. |
Grefier, C. B. |
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.apel: M.Oncică-S., D.I.Tașcă Jud.fond: A. G. N.
| ← Decizia civilă nr. 1027/2013. Pretenții | Sentința civilă nr. 141/2013. Pretenții → |
|---|
