Decizia civilă nr. 261/2013. Pretenții

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

Dosar nr._ R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILA Nr. 261/2013

Ședința publică de la 22 Mai 2013

C. pletul compus din: PREȘEDINTE C. -V. B.

Judecător D. T. Grefier A. P.

S-a luat în examinare apelul declarat de apelant S. P. C. S. împotriva Sentinței civile nr. 1721/2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., privind și pe intimat S. E., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru apelantă, av. I. Alexandrescu și pentru intimat, av. G. Nicolae.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta dupa care,

Se constata ca la data de_ SC P. C. a depus la dosar concluzii scrise.

Instanta constata ca mersul dezbaterilor si concluziile partilor au fost consemnate in incheierea de amanare a pronuntarii de la data de_, care face parte integranta din prezenta hotarare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față, reține următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1721/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul S. E., în contradictoriu cu pârâta SC P. C. SRL, având ca obiect pretenții.

A obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 229.535 lei precum și a sumei de 30.000 euro, reprezentând despăgubiri.

S-a respins restul pretențiilor reclamantului.

A obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a cheltuielilor de judecată în cuantum de 13.563,50 lei, reprezentând taxe judiciare de timbru și onorarii experți.

Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:

În fapt, terenul în litigiu este identificat în tarla 47, parcela 184, în suprafață de 6600 mp, fiind înscris în Titlul de proprietate nr. 28045/1644 din data de_, prin care reclamantului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate.

Terenul se identifică în regim de carte funciară cu imobilul înscris în CF 50598 Mihai Viteazu, cu nr. cadastral 50598, în suprafață de 6600 mp, având ca proprietar tabular pe reclamantul S. E., cu titlu de lege.

Potrivit identificării topografice realizate prin expertiza tehnică în specialitatea topografie, de către expert tehnic judiciar, inginer Deac Andrei Nicolae, la fața locului au fost identificate în concret trei loturi, respectiv lotul 1 cu suprafața de 45 mp, lotul 2 cu suprafața de 4397 mp,

reprezentând teren în întregime săpat, lotul 3 cu suprafața de 2158 mp, reprezentând imobil rămas fără acces la drum.

În cauză s-a stabilit de asemenea, prin expertiza tehnică în specialitatea geologie, efectuată de către expert tehnic judiciar inginer Zileriu

că în urma excavării, de pe terenul reclamantului S. E. a fost excavată o cantitate de 14.915,34 mc de balastru. S-a stabilit totodată prin expertiza tehnică în specialitatea agricultură întocmită de către expert tehnic judiciar, inginer Guș P., că terenul a devenit ca urmare a excavărilor efectuate, impropriu pentru agricultură.
Instanța a reținut că probele administrate în cauză confirmă susținerile reclamantului în sensul că terenul al cărui proprietar a fost excavat pentru exploatarea de balastru, de către pârâtă, fără a fi despăgubit în vreun fel.
Pârâta a recunoscut efectuarea de lucrări de excavare a terenului reclamantului, însă a precizat că a avut în acest sens acordul reclamantului, în condițiile în care între părți au existat negocieri în vederea înstrăinării terenului de către reclamant în favoarea pârâtei. Reclamantul nu a contestat existența acestor negocieri, însă a precizat că ele nu au fost duse la capăt, părțile neînțelegându-se cu privire la prețul de vânzare.
Instanța a avut în vedere însă că aceste negocieri nu s-au concretizat în încheierea vreunui act juridic și, mai mult, discuțiile prealabile care ar fi avut loc între părți sunt lipsite de relevanță câtă vreme terenul reclamantului a fost excavat înainte de a se fi rezolvat situația juridică a acestuia. Faptul ca nu s-a ajuns la un acord asupra prețului nu-i da dreptul paratei sa exploateze terenul reclamantului gratuit. Cu atât mai mult se impune această concluzie, cu cât excavarea terenului a avut loc înainte de data stabilită de părți pentru discuțiile legate de vânzarea-cumpărarea terenului.
Începând exploatarea terenului, respectiv excavarea acestuia pentru obținerea de balastru, fara a deține proprietatea asupra terenului, parata a încălcat grav dreptul de proprietate al reclamantului, sancționata de Constituție și de art.1 din Protocolul adițional nr. l la CEDO, producând acestuia un prejudiciu.
In ceea ce privește despăgubirile solicitate de către reclamant, s-a reținut că potrivit art. 998-999 C. civ. orice fapta a omului care cauzează altuia un prejudiciu obliga pe acela din a cărui greșeala s-a ocazionat a-l repara..
Acest text constituie temeiul răspunderii civile delictuale în dreptul civil roman, iar pentru antrenarea acestei răspunderi trebuie îndeplinite, cumulativ, mai multe condiții, respectiv existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția celui care a cauza prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
S-a reținut că fapta ilicită a paratei, consta în efectuarea de lucrări de excavare asupra unui teren care nu ii aparținea, iar culpa sa rezida în aceea ca a efectuat lucrările de excavare, cunoscând că situația juridica a acestui teren nu era reglementată, iar negocierile cu reclamantul nu erau finalizate.
La dosarul cauzei au fost depuse de către reclamant, în cadrul probei cu înscrisuri, procesul-verbal încheiat de C. isia din cadrul Primăriei com. Mihai Viteazu, care s-a deplasat în teren pentru a verifica susținerile reclamantului, solicitarea transmisă de către Instituția Prefectului Județului Cluj către instituțiile abilitate în vederea verificării respectării de către pârâtă a normelor legale ce reglementează activitatea de exploatare a agregatelor
minerale, precum și procesul-verbal de control încheiat de Primăria com. Mihai Viteazu împreună cu reprezentanții Direcției Apelor Mureș și în prezența reprezentanților pârâtei, acte din care rezultă și alte nereguli identificate în activitatea de exploatare a pârâtei.
Prejudiciul produs reclamantului prin exploatarea ilicita, rezulta din expertizele întocmite în cauză și constă în degradarea substanțială a terenului, ce atrage scăderea valorii sale de circulație.
Astfel, s-a avut în vedere că din întreaga suprafață de teren deținută în proprietate de către reclamant, o suprafață de 4397 mp a fost excavată, iar potrivit expertizei în specialitatea geologie efectuată în cauză, de pe această suprafață s-a exploatat balastru în cantitate de 14.915,34 mc. Expertul a înlăturat din calcul masa vegetala, care nu are utilitate practica și folosind prețul pentru un mc de balast practicat și comunicat de către pârâtă, de 12,9321 lei/mc la care se adaugă TVA, a calculat valoarea prejudiciului produs reclamantului, prin comercializarea balastrului excavat de pe terenul său de către pârâtă, la o valoare de 229.535,14 lei.
În ceea ce privește porțiunea de teren adiacentă gropii excavate, în suprafață de 2158 mp, rămasă fără acces la drum și identificată prin expertiza tehnică în specialitatea topografie, între punctele de contur 206, 26, 27, 28, 29, 30, 207, 200, 201, aceasta a fost evaluată prin expertiza tehnică în specialitatea evaluarea proprietății imobiliare la suma de 30.000 euro.
Astfel fiind instanța a reținut că în cauză este dovedită întrunirea condițiilor răspunderii civile delictuale, pârâta PC P. C. SRL fiind astfel ținută să repare prejudiciul cauzat reclamantului prin exploatarea fără drept a terenului acestuia. Reținând - raportat la concluziile raportului de expertiză tehnică în specialitatea agricultură - că repararea în natură a prejudiciului, prin readucerea terenului la destinația avută anterior, respectiv de teren agricol, deși posibilă, nu a fost solicitată de către reclamant, instanța a obligat pârâta la repararea în echivalent a prejudiciului produs, respectiv prin acordare de despăgubiri.
În ceea ce privește cuantumul sumei la care pârâta a fost obligată, acesta a fost stabilit la suma de 229.535 lei - reprezentând contravaloarea balastrului excavat și comercializat de către pârâtă - precum și suma de
parte o persoană fizică neavând capacitate de producție și sortare nu l-ar fi putut obține.
Cererea de repunere în termen a fost considerată ca rămasă fără obiect raportat la necomunicarea conform dispozițiilor legale a hotărârilor atacate.
Intimatul, nu a depus întâmpinare solicitân cu ocazia dezbaterilor respingerea apelului.
Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, tribunalul reține următoarele:
Starea de fapt reținută de către instanța de fond, respectiv realizarea unor lucări de excavare balastru, din terenul reclamantului nu a fost contestată.
Reclamantul, așa cum a reținut și instanța de fond, în temeiul art. 480 Vechiul Cod Civil, are dreptul să se bucure de toate prerogativele oferite de calitatea sa de proprietar.
Este probat că pârâtul a realizat lucrări de excavare și a dispus de materialul rezultat obținut în urma acestei activități, astfel încât, prin fapta sa a cauzat un prejudiciu reclamantului.
În cauză nu s-a probat existența vreunei convenții închieate între părți. Doar calitatea de proprietar îi conferea pârâtei dreptul de a realiza activități asupra terenului.
Existența unor discuții purtate între părți nu justifică acțiunea pârâtei. Era necesar încheierea unei convenții în limitele și cu respectarea dispozițiilor art.969 C. civil, care astfel să îi permită realizarea acestor lucrări.
Practic, prin motivele invocate atât în întâmpinare, cât și în apel, apelanta invocă ca și o cauză de excludere a existenței răspunderii civile delictuale fapta victimei.
În această ipoteză, în condițiile în care elementele răspunderii civile delictuale în sarcina apelantei sunt probate, respectiv acțiunea de realizare a scoaterii balastrului fără a exista un accord expres și neechivoc al reclamantului, realizarea unui prejudiciu ca urmare a schimbării caracteristicilor terenului ce nu mai poate fi folosit conform destinației inițiale, existența unei culpe probată prin activitatea de ridicare a balastrului fără acordul reclamantului, precum și a unui raport de cauzalitate între faptă și prejudicii, pârâtul apelant ar trebui să dovedească că prejudiciul a fost cauzat nu numai de fapta sa, ci și de fapta ilicită și culpabilă a victimei.
Doar în acest condiții, când fapta ilicită și culpabilă a victimei a contribuit la producerea prejudiciului, victima este decăzută, în parte, din dreptul la reparații.
În fața instanței de apel, au fost depuse declarații testimoniale luate în fața organelor de urmărire penale, care au pronunțat rezoluția din dosarul 2485/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda. Aceste declarații testimoniale sunt în măsură să probeze că între părți au existat discuții, însă aceste discuții au avut ca obiect vânzarea - cumpărarea terenului.
Acest act juridic nu s-a finalizat în forma prevăzută de lege, iar în aceste condiții nu se poate reține existența unei fapte păgubitoare a reclamantului.
Așa cum a reținut și instanța de fond, discuțiile prealabile sunt lipsite de relevanță câtă vreme terenul a fost excavat înainte de a fi rezolvată situația juridică a acestuia, iar activitatea de excavare s-a realizat înainte de a exista acest acord. Din nici o declarație nu rezultă că părțile s-au înțeles repectând principiului disponibilității și al consensualismului, să încheie o convenție prin care reclamantul să cedeze parte din atributele dreptului sau de proprietate (atributul folosinței), dreptul de a culege productele, respectiv balastrul.
În aceste condiții, răspunderea apelantului pentru atingerea adusă bunului reclamantului există și trebuie angajată.
Din probele administrate rezultă că parte din acest teren nu a fost supus acțiunii apelantei, suprafața de 2158 mp nefiind afectată de vreo lucrare, rămânând în forma în care acesta a existat.
Principiile răspunderii civile delictuale prevd că repararea prejudiciului trebuie să se facă în natură, subsidiar prin echivalent.
În condițiile speței de față, trebuie reținut că reclamantul a solicitat prin cererea de chemare în judecată despăgubirea pentru prejudiciul suferit prin excavarea fără forme legale a terenului.
Deoarece acest teren nu a fost afectat, intimatul este în continuare în măsură să folosească acest teren.
Susținerile apelantei că acest teren beneficiază în continuare de acces (așa cum rezultă din planșele foto anexate rapoartelor de expertiză) prin edificarea unor rampe nu sunt contestate. Existența acestor rampe confirmă că terenul în continuare poate fi folosit raportat la destinația sa inițială și actuală.
Pe de altă parte reclamantul a solicitat repararea prejudiciilor ca urmare a excavării terenurilor. În cauza de față, inclusiv prin administrarea expertizei în apel, s-a stabilit că repararea în natură a terenului excavat este posibilă, expertul indicând lucrările necesare precum și costul acestora.
În condițiile în care terenul poate fi adus în starea inițială, prin efectuarea lucrărilor indicate de expert restul suprafeței neexcavate poate să fie folosit conform destinației inițiale ca un tot unitar.
Având în vedere această expertiză, instanța apreciază că suma stabilită de instanța de fond cu titlu de despăgubiri, prin perspectiva respectării principiului reparării în natură a prejudiciului, este corectă. Prin expertiza administrată în apel s-a probat că sumele necesare aducerii terenului în situația inițială sunt mult mai mari decât cele acordate de către
instanța de fond. Valoarea balastrului ca și bun obținut în urma exploatării nu are relevanță atât timp cât cheltuielile aducerii terenului în starea inițială sunt mai mari decât valoarea acestui material.
Faptul că reclamantul a înțeles să limiteze această valoare nu creează o prezumție de nelegalitate raportat la sumele care ar fi trebuit achitate în vederea aducerii terenului în situația inițială.
Pentru aceste considerente instanța apreciază soluția instanței de fond ca fiind temeinică doar în parte, obligarea apelantei la plata sumei de despăgubiri în cuantum de 30.000 Euro nefiind justificată.
În fața instanței de fond reclamantul a făcut cheltuieli de judecată cu administrarea expertizelor ( fila 73 expert Zileriu, fila 77 expert Guș, fila 146 exper Deac, fila 148 Zileriu, fila 159 și 177 expert Lubinschi), precum și achitarea taxelor de timbru ( fila 43).
Din expertizele administrate, raportat la soluția pronunțată, utile s-au dovedit doar experitizele efectuate de experții Zileriu, Guș și Deac.
Expertiza efectuată de d-nul Lubinschi nu-și găsește utilitatea în condițiile în care evaluarea acestui teren nu se impune.
Raportat la limitele în care a fost admisă acțiunea, culpa procesuală putând fi reținută doar în aceste limite. Așadar pârâtul trebuie că plătească doar taxa de timbru în limita acțiunii admise, astfel ca se impune schimbarea hotărârii, în sensul stabilirii cheltuielilor de judecată în fața instanței de fond în cuantum de 9123 lei.
Pentru aceste considerente în temeiul art. 296 C. proc. civ. va admite apelul declarat de SC P. C. SRL impotriva Sentintei civile nr. 1721/_ pronuntata in dosar nr._ al Judecatoriei T. pe care o va schimba in parte in sensul ca va admite in parte actiunea civila formulata de S. E. in contradictoriu cu SC panpetrol C. SRL si in consecinta va obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 229.535 lei și va obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 9123 lei cheltuieli de judecata partiale reprezentand taxa de timbru si onorarii experti și va mentine restul dispozitiilor sentintei atacate.
În fața instanței de apel, apelantul a făcut cheltuieli de judecată cu taxa judiciară de timbru și administrarea expertizei. Urmare a administrării expertizei s-a stabilit că soluția instanței de fond cu privire la terenul supus excavării este întemeiată, motiv pentru care această cheltuieală urmează a fi lăsată în sarcina apelantei. În limita admiterii apelului, raportat la valoarea în lei a sumei de 30.000 Euro, intimatul este dator să suporte cheltuielile reprezentând taxe de timbru și timbru judiciar aferente acestei sume, motiv pentru care, în temeiul art. 274 C. proc. civ. va obliga intimatul sa plateasca apelantei SC P. C. SRL suma de 2095 lei cheltuieli de judecata in apel.
Cererea intimatului S. E. de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecata in apel, urmează a fi respinsă întrucât acesta nu a făcut vreo probă în acest sens, deși sarcina îi revine. Este motivul pentru care nu s-au impus compensarea cheltuielilor de judecată
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de SC P. C. SRL impotriva Sentintei civile nr. 1721/_ pronuntata in dosar nr._ al Judecatoriei T. pe care o schimba in parte in sensul ca admite in parte actiunea civila formulata de S. E. in contradictoriu cu SC panpetrol C. SRL si in consecinta obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 229.535 lei.
Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 9123 lei cheltuieli de judecata partiale reprezentand taxa de timbru si onorarii experti.
Mentine restul dispozitiilor sentintei atacate.
Respinge cererea intimatului S. E. de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecata in apel.
Obliga intimatul sa plateasca apelantei SC P. C. SRL suma de 2095 lei cheltuieli de judecata in apel.
Decizia este definitiva si executorie.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 22 Mai 2013.
Președinte,
1. -V. B.
  Judecător,
2. T.
  Grefier,
  1. P.

A.P. 23 Mai 2013 Red DT/Dact SS 4 ex /_

← Decizia civilă nr. 140/2013. Pretenții		Decizia civilă nr. 1106/2013. Pretenții →

Decizia civilă nr. 261/2013. Pretenții

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 261/2013. Pretenții