Decizia civilă nr. 386/2013. Prestație tabulară
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
cod operator 4204
DECIZIE CIVILĂ Nr. 386/R
Ședința publică din 11 Septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE D. W.
J. ecător A. S. T.
J. ecător D. T.
G. ier A. Sas
Pe rol este soluționarea recursului formulat de recurentul G. G. cu dom. în S. nr. 1117, jud. M. împotriva sentinței civile nr. 753/_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul G. G.
, lipsesc intimații C. S. prin P. și D. I. a. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța pune în discuție, raportat la prevederile art. 129 Cod procedură civilă, dacă sunt cereri în probațiune de formulat.
Recurentul G. G. arată că nu înțelege să formuleze cereri în probațiune.
T. constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra recursului.
Recurentul G. G. solicită admiterea recursului, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Instanța reține cauza spre soluționare.
T.
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 753/_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, s-a respins acțiunea civilă intentată de reclamantul G. G. în contradictoriu cu pârâta C. S., prin primar și cu
pârâta cu domiciliul necunoscut D. I. a, având ca obiect uzucapiune și întabulare, sub aspectul ambelor petite, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că prin acțiunea civilă, precizată, înregistrată la data de_ sub nr._, și precizată ulterior, reclamantul în contradictoriu cu pârâta C. S., PRIN P. precum și pârâta cu domiciliul necunoscut D. I., a solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța, în urma administrării probelor, să constate că a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune, asupra imobilului din localitatea S., în suprafață totală de 603 m.p. înscris în C.F. 50236 nr. top. 562/2 S., a se dispune rectificarea C.F. deoarece apreciază că în mod eronat figurează proprietar tabular D. I. a din anul 1977, precum și a se înscrie dreptul de proprietate în evidențele cărții funciare, pe numele lui, cu titlu de uzucapiune asupra imobilului indicat.
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat instanței că folosește imobilul în condițiile unei posesii utile, pașnice și sub nume de proprietar, de peste 50 de ani, când l-a dobândit cu titlu de zestre de la părinții săi, care l-a rândul lor l-au primit de la antecesorii acestora, terenul fiind transmis din generație în generație în familia lui. Nu știe din ce motiv apare ca și proprietar tabular al acestui teren numita D. I. a, care și-a înscris dreptul de proprietate în anul 1977, nu cunoaște această persoană și crede că această înscriere s-a făcut în mod greșit. La termenul din data de 12.1. și-a precizat acțiunea în sensul că dorește doar a se constata dobândirea dreptului de proprietate, prin uzucapiune și înscrierea lui în C.F.
Pârâta C. S., prin primar, a fost reprezentată în instanță, prin viceprimarul localității Cozîltea I., care a arătat că este de acord cu acțiunea formulată de reclamant, învederând că terenul obiect al prezentei acțiuni este amplasat chiar în centrul localității, între vecini drumul județean, Țulean I. și
C. M., în prezent decedată, are o suprafață de aproximativ 5-6 ari și a aparținut unei persoane pe nume Câmpan. Nu a știut ce grad de rudenie a fost între părinții reclamantului și acea persoană, însă a avut cunoștință despre faptul că terenul a fost moștenit de către aceștia, care au transmis proprietatea la reclamant. Pe teren este amplasată o casă veche a părinților reclamantului care de peste 20-30 de ani și până în prezent a fost și este folosită de către reclamant. Nu a știut cine este persoana întabulată pe teren cu numele de D. I. a, în zona respectivă nu există nicio persoană cu acest nume, probabil că această întabulare a fost făcută în mod greșit.
Analizând întreg ansamblul probator prin prisma dispozițiilor legale în materie, instanța de fond a reținut că Imobilul din litigiu, de natură teren, situat în localitatea S., înscris în C.F. 50326 (prin conversia din C.F. vechi 2187)nr. top. 562 este proprietatea pârâtei D. I. a, care și-a înscris dreptul dobândit prin uzucapiune, în cotă de 1/1 parte, prin încheierea nr. 181 din_ în temeiul unei sentinței civile.
Reclamantul a susținut că folosește imobilul din localitatea S., în suprafață totală de 603 m.p. înscris în C.F. 50236 nr. top. 562/2 S., în condițiile unei posesii utile, pașnice și sub nume de proprietar, de peste 50 de ani, când l-a dobândit cu titlu de zestre de la părinții săi, care l-a rândul lor l- au primit de la antecesorii acestora, terenul fiind transmis din generație în generație în familia lui. Nu a știut din ce motiv apare ca și proprietar tabular al acestui teren numita D. I. a, care și-a înscris dreptul de proprietate în anul 1977, nu a cunoscut această persoană și crede că această înscriere s-a făcut în mod greșit.
Reprezentantul primărie a susținut aproape această stare de fapt, cu precizarea că imobilul a aparținut unei persoane pe nume Câmpan G. și că de 20-30 de ani acest imobil este folosit de către reclamant. Martorii audiați în cauză au arătat că până în urmă cu 10-15 ani terenul a aparținut unei persoane cu porecla de *Polojene*, nu știu ce s-a întâmplat cu această persoană, însă au cunoștință despre faptul că de 10-15 ani terenul este folosit de către reclamant în mod public, pașnic și sub nume de proprietar.
În C.F. 50236 nr. top. 562/2 S., asupra terenului în suprafață de 603
m.p. la data de_ și-a înscris dreptul de proprietate numita D. I. a, în baza sentinței civile nr. 547 pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosar nr. 518/1977, teren dobândit cu titlu de drept uzucapiune în cotă de 1/1 parte.
Instanța a reâinut că în primul rând, între susținerile reclamantului cu privire la proveniența terenului și declarațiile martorilor existau contradicție. Dacă primul a susținut că terenul este primit cu titlu de zestre de la părinții săi, ceilalți au declarat că terenul a aparținut unei persoane pe nume *Polojene*, respectiv unui terț.
În al doilea rând, s-a impus a se analiza condițiile în care se poate aplica instituția uzucapiunii ca modalitate de dobândire a dreptului de proprietate și îndeplinirea acestora în speță. Așadar uzucapiunea sau prescripția achizitivă este nașterea dreptului de proprietate sau a altui drept real asupra unui bun imobil prin posedarea lui de către o persoană în condițiile și termenul prevăzut de lege. Persoana în acuză trebuie să exercite o posesie utilă asupra bunului imobil, adică în mod public, pașnic, continuu și sub nume de proprietar, în perioadele de timp prevăzute de lege, în funcție de dispozițiile legale care i se aplică.
Prima instanță a arătat că în sistemul Codului civil uzucapiunea este de două feluri, cea de 30 de ani și cea de 10-20 de ani. Prima impune a fi întrunite două condiții și anume posesia utilă și perioada de folosință neîntreruptă de 30 de ai. În cauza pendinte, martorii au declarat că reclamantul folosește terenul doar de 10 sau 12 ani. A doua este reglementată de art.1895 - 1899 c.civ și arată că posesia trebuie să fie dobândită printr-un just titlu sau o justă cauză după o perioadă de 10 ani în situația în care adevăratul proprietar locuiește în raza de activitate a tribunalului unde se află nemișcătorul și 20 de ani dacă locuiește afară din acea rază teritorială.
În primul rând nu s-a făcut dovada justului titlu sau a justei cauze. Nu a fost depus la dosar nici un titlu translativ de proprietate și nici nu s-a dovedit că reclamantul ar fi folosit terenul cu convingerea că el este titularul dreptului de proprietate. În speță, reclamantul nu cunoaște nimic și nu a depus nici o relație despre proprietarul tabular, deși acesta s-a intabulat doar în cursul anului 1977. Nu a făcut dovada că este decedat sau că are moștenitori. A depus la doar o simplă adresă eliberată de SPCLEP Vișeu de Sus prin care se menționează că sunt date insuficiente oferite de reclamant pentru a putea face eventuale verificări cu privire la persoana intabulată. Martorii nu cunosc nimic în legătură cu această persoană, dimpotrivă declară că proprietar al terenului a fost un bătrân.
Se solicită constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra unui teren care a aparținut unei terțe persoane, fără a se face dovada modului în care s-a transmis posesia de la bătrânul *Polojene* la D. I. a sau invers și nici de la oricare dintre aceștia la reclamant. Chiar dacă din acte a reieșit că proprietarul terenului este D. I. a, prin declarațiile date martorii au arătat că terenul a fost folosit și deținut de o altă persoană.
În sistemul cărților funciare, uzucapiunea este reglementată de dispozițiile Decretului 115/1938 și ale Legii 7/1996. Și aceasta este de două feluri, tabulară și extratabulară. S-a apreciat că aceasta din urmă se potrivește cauzei de față, pentru că posesorul imobilului care i invocă nu a fost intabulat în C.F. la începerea posesiei. Condițiile cerute în această situație, acelea ca titularul dreptului întabulat în cartea funciară să fie decedat, uzucapantul să posede de cel puțin 20 de ani și posesia să fie utilă nu au fost probate în nici un fel. Nu s-a depus certificat de deces și nuci un alt fel de act prin care să se facă dovada morții pârâtei D. I. a. Prin declarațiile martorilor s-a menționat că reclamantul folosește terenul doar de 10 - 12 ani.
Față de considerentele reținute și în temeiul dispozițiilor legale mai sus menționate, acțiunea reclamantului a fost respinsă sub aspectul ambelor petite, cel privind întabularea fiind o consecință a faptului că s-a respins cel referitor la constatarea dobândirii dreptului de proprietate.
Cheltuieli de judecată nu s-au acordat nefiind solicitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul G. G. solicitând casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În motivarea recursului s-a învederat T. ui că în condițiile în care recurentul nu a fost asistat de un apărător, prima instanță nu a uzat de dispozițiile legale în vederea stabilirii adevărului.
S-a arătat că recurentul a identificat-o pe persoana întabulată, D. I. a, care fusese citată greșit la ușa instanței, aceasta locuiește în S. nr. 1202, jud.
M. și s-a întabulat greșit în baza unei hotărâri judecătorești.
Recurentul a precizat că martorii au fost audiați sumar, dacă ar fi fost întrebați știau că numitul Campan G. (decedat) era aceeași persoană cu
numitul "Polojene";, acesta folosind o perioadă terenul cu acordul recurentului, plătindu-i.
De asemenea, recurentul a susținut că în mod greșit instanța nu a luat în considerare adeverința depusă de la registrul agricol, unde terenul în litigiu figurează la poziția sa, impunându-se trimiterea cauzei în rejudecare pentru a se administra și alte probe cu privire la situația reală a terenului din litigiu.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
La dosar au fost depuse în probațiune înscrisuri noi.
Analizând recursul, în aplicarea prevederilor art. 304 indice 1 Cod
procedură civilă, T. îl apreciază fondat, urmând a-l admite, pentru considerentele ce succed:
Prin chiar acțiunea introductivă reclamantul a arătat că pârâta chemată în judecată, D. I. a, este înscrisă în mod eronat asupra porțiunii de teren care este proprietatea sa de la nr. topo 562/2, în suprafață de 603 mp., sens în care s- a solicitat de către reclamant rectificarea de carte funciară.
La primul termen de judecată reclamantul, neasistat de avocat, a arătat că solicită a se constata că a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului prin uzucapiune, cere rectificarea CF deoarece apreciază că în mod eronat figurează ca proprietar D. I. a din anul 1977, înscriere care consideră că s-a făcut în mod greșit.
Susținerile reclamantului par a fi confirmate prin declarația autentificată a intimatei D. I. a, datată_ și depusă în recurs, care arată că terenul înscris în CF nr. 50326 S. (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 2187 S.
) are în realitate 603 mp și nu 360 mp, cât s-a stabilit prin sentința civilă nr. 547/1977 a Judecătoriei Vișeu de Sus, iar identificarea topo este greșită, intimata nefolosind acest teren, care este deținut de G. G. .
Conform extrasului de carte funciară pentru informare nr. 50326 S., proprietar tabular asupra terenului în suprafață de 603 mp., identificat cu nr. topo 562/2 este, în baza sentinței civile nr. 549 pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr. 518/1977, numita D. I. a.
Fotocopia acestei sentințe depusă în recurs de către reclamantul-recurent relevă că reclamanta D. I. a, din acel dosar, folosea imobilul de natură grădină, în suprafață de 360 mp., situat în hotarul comunei S., înscris în CF nr. 2187 nr. topo 562, împreună cu antecesorii de drept, de peste 32 de ani, cât prevedeau normele dreptului cutumiar local. Ca atare, s-a constatat că aceasta a dobândit dreptul de proprietate în baza uzucapiunii de 32 de ani asupra imobilului înscris în CF 2187 nr. topo 562 în suprafață de 360 mp.
Conform planului de amplasament și delimitare depus la fila 4 din dosarul primei instanțe, coroborat cu susținerile reprezentantului intimatei C.
S., relevate în cuprinsul încheierii de ședință din data de_, terenul vizat de reclamant este intravilan, situat în centrul localității S. .
Raportat la elementele anterior evocate, T. apreciază că în cauză prima instanță a procedat la o insuficientă cercetare a cauzei, echivalentă cu o
necercetare a fondului, fără a lămuri pe de o parte conținutul concret al pretențiilor reclamantului, iar pe de altă parte starea de fapt, astfel încât instanța de control judiciar nu poate obiectiv verifica dacă legea a fost corect aplicată situației de fapt, aceasta din urmă nefiind pe deplin elucidată.
Astfel, distinct de împrejurarea că prima instanță nu a lămurit cu claritate obiectul acțiunii, în contextul în care reclamantul insista asupra faptului că numita D. I. a s-a înscris în mod greșit în cartea funciară în anul 1977, iar reclamantul nu o cunoaște, nu s-a lămurit nici situația juridică a terenului în litigiu.
Se impune, în aprecierea T. ui, ca prin intermediul probațiunii de specialitate (expertiză topografică) să se identifice exact din punct de vedere tabular terenul în litigiu, să se determine dacă există o corespondență între situația tabulară invocată de reclamant și datele de CF ale terenului folosit de acesta. De asemenea, este utilă cauzei cercetarea, prin administrarea probei cu înscrisuri, a contextului în care s-a reflectat tabular dreptul pârâtei D. I. a (după verificarea identității de persoană, eventual atașarea dosarului nr. 518/1977 al Judecătoriei Vișeu de Sus), raportat la împrejurarea că potrivit sentinței civile nr. 547/1977, terenul în suprafață de 360 mp ar fi fost situat în hotarul comunei S. . Este necesară de asemenea și stabilirea existenței caracterului irevocabil al respectivei hotărâri judecătorești.
În aceeași ordine de idei, se va pune în discuția reclamantului depunerea la dosar a unei copii a cărții funciare evolutive nr. 2187 S., un simplu extras pentru informare nefiind suficient pentru lămurirea transmisiunilor succesive de proprietate cu privire la terenul în litigiu.
În considerarea acestor aspecte T. va admite recursul, în temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 teza I, alin. 5 teza I Cod procedură civilă, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul G. G., domiciliat în S. nr. 1117, județul M., în contradictoriu cu intimații C. S. prin P. și D.
I. a, domiciliată în S. nr. 934 (1002), județul M., împotriva sentinței civile nr. 753/2012 din_, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||||
W. D. | S. | -T. | A. | Ț. D. | Sas A. |
Red.STA/_
Tred. A.S. /_ - 2 ex
J. ecător la fond: L. B.
| ← Încheierea civilă nr. 359/2013. Prestație tabulară | Decizia civilă nr. 40/2013. Prestație tabulară → |
|---|
