Decizia civilă nr. 413/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 413/R/2013 Ședința publică din: 24 Octombrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: S. I. ,judecător
JUDECĂTOR: N. C. JUDECĂTOR: I. C. GREFIER: H. V.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de pârâții reclamanți reconvențional R. V., C. R. și R. M. , împotriva sentinței civile cu nr.592 din 19 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar civil nr._
, având ca obiect succesiune.
Judecarea recursului s-a făcut la data de 17 octombrie 2013, concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosarul cauzei concluzii scrise s-a amânat pronunțarea deciziei pentru data de astăzi: 24 octombrie 2013.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin sentința civilă nr.592 din 19 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar civil nr._, s-a admis în totalitate acțiunea formulată de reclamanta R. M. împotriva pârâților R. V. junior, și C. R., și s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâți:
S-a constatat că după defunctul R. V. senior, decedat la_, a fost dezbătută succesiunea la BNP Viorel Leah conform CM 127/_, masa succesorală rămasă de pe urma acestuia, compusă din jumătate din imobilele casă de locuit și anexe gospodărești situate în localitatea B., strada Dobrogeanu Gherea 21, județul Bistrița-Năsăud, precum și în întregime terenul aferent în suprafață de
1.159 mp înscris în TP 2364/2003, tarlaua 54, parcelele 1333 și 1334, titlu emis pe numele defunctului menționat, și a revenit prin moștenire legală defunctei R. Ileana, decedată la_, în calitate de soție supraviețuitoare în cotă de 2/8 (1/4), precum și pârâților reclamanți reconvențional R. V. junior și C. R. în calitate de fiu și fiică, în cote de 3/8 fiecare, jumătatea cealaltă din construcții revenind defunctei R. Ileana, în calitate de soție supraviețuitoare, ca urmare a sistării comunității matrimoniale de bunuri;
S-a constatat că între defuncta R. Ileana și reclamanta R. M. a fost încheiat la data de_ un antecontract de vânzare cu clauză de întreținere prin care
defuncta R. Ileana s-a obligat să transmită reclamantei dreptul de proprietate cu privire la cota sa de 5/8 din casa de locuit situată în localitatea B., strada Dobrogeanu Gherea 21, județul Bistrița-Năsăud, și cota de ¼ din terenul aferent în suprafață de 1.159 mp înscris în TP 2364/2003, tarlaua 54, parcelele 1333 și 1334, în schimbul prețului de 3.000 lei, achitat în întregime anterior perfectării convenției, și al întreținerii viagere și al înmormântării conform obiceiului locului, prezenta hotărâre ținând loc de contract autentic de vânzare cu privire la aceste imobile;
S-a dispus partajarea imobilelor casă de locuit și anexe gospodărești situate în localitatea B., strada Dobrogeanu Gherea 21, județul Bistrița-Năsăud, împreună cu terenul aferent în suprafață de 1.159 mp, înscris în TP 2364/2003, tarlaua 54, parcelele 1333 și 1334, prin atribuirea lor în natură reclamantei;
A fost obligată reclamanta R. M. la plata către pârâții reclamanți reconvențional, R. V. junior și C. R., a sultei de 11.329 lei, câte 5.664 lei fiecăruia dintre ei;
S-a dispus anularea Certificatului de moștenitor nr. 20 emis de BNP Viorel Leah la data de_ ;
S-a dispus radierea din CF 26525 B. a dreptului de proprietate al pârâților reclamanți reconvențional, R. V. junior și C. R. și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei R. M., astfel: nr. cadastral 26.525; suprafața 1.159 (359+800) mp; categoria de folosință casă de locuit, anexe gospodărești, curte și arabil; proprietar R. M., cu titlu de cumpărare.
S-a dispus ca fiecare dintre părți să-și suporte propriile cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
După defunctul R. V. senior, decedat la_ (f. 3 dosar_ al Judecătoriei B. ) a fost dezbătută succesiunea la BNP Viorel Leah conform CM 127/_ (f. 2 dosar_ al Judecătoriei B. ). S-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului menționat se compune din jumătate din imobilele casă de locuit și anexe gospodărești situate în localitatea B., strada Dobrogeanu Gherea 21, județul Bistrița-Năsăud, precum și în întregime terenul aferent în suprafață de 1.159 mp înscris în TP 2364/2003, tarlaua 54, parcelele 1333 și 1334, titlu emis pe numele defunctului menționat, (f. 4 dosar_ al Judecătoriei B. ) și a revenit prin moștenire legală defunctei R. Ileana, decedată la_ (f. 71 dosar_ al Judecătoriei B. ), în calitate de soție supraviețuitoare în cotă de 2/8 (1/4), precum și pârâților reclamanți reconvenționali R. V. junior și
C. R. în calitate de fiu și fiică, în cote de 3/8 fiecare. S-a reținut prin același certificat de moștenitor că jumătatea cealaltă din construcții a revenit defunctei R. Ileana, în calitate de soție supraviețuitoare, ca urmare a sistării comunității matrimoniale de bunuri.
Între defuncta R. Ileana și reclamanta R. (fostă M. ) M. a fost încheiată la data de_ o convenție intitulată "Contract de vânzare-cumpărare"; prin care defuncta R. Ileana s-a obligat să transmită reclamantei dreptul de proprietate cu privire la cota sa de 5/8 din casa de locuit situată în localitatea B., strada Dobrogeanu Gherea 21, județul Bistrița-Năsăud, și cota de ¼ din terenul aferent în suprafață de 1.159 mp înscris în TP 2364/2003, tarlaua 54, parcelele 1333 și 1334, în schimbul prețului de 3.000 lei, achitat în întregime anterior perfectării convenției, și
al întreținerii viagere și al înmormântării conform obiceiului locului (f. 26 dosar_ al Judecătoriei B. ).
Așa cum se arată de către pârâți în cerea reconvențională, contractul menționat la paragraful anterior, calificat de instanță ca unul de vânzare cu clauză de întreținere, nu a fost încheiat în forma autentică prevăzută de art. 2 al Titlului X al Legii 247/2005, text în vigoare la data încheierii acestui act, dar potrivit art. 5 alin. 2 al aceluiași titlu, în situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract. Or, demersul reclamantei, care a cerut instanței să constate valabilitatea acestui contract și să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare cu privire la imobilele în litigiu, are la bază chiar textul de lege menționat, motiv pentru care acest capăt al cererii principale va fi admis.
Instanța nu s-a pronuțat și cu privire la celelalte motive de nulitate invocate de pârâții reclamanți reconvențional prin completarea depusă, în rejudecare, la termenul din_ (f. 43), completare față de care reclamanta, la prima zi de înfățișare următoare s-a opus (f. 63-65).
Cu privire la partajarea bunurilor imobile în litigiu, s-a reținut reclamanta are un drept de coproprietate în cotă de 5/8 cu privire la imobilul casă de locuit situată în localitatea B., strada Dobrogeanu Gherea 21, județul Bistrița-Năsăud, cealaltă cotă de 3/8 revenind pârâților reclamanți reconvențional. Cu privire la terenul aferent în suprafață de 1.159 mp, reclamanta are o cotă de coproprietate de ¼ pârâților reclamanți reconvențional revenindu-le cealaltă cotă de 3/4. Mai trebuie de reținut, așa cum relevă declarațiile martorilor audiați în cauză (f. 49-52 dosar_ al Judecătoriei B. ) că defuncta R. Ileana a fost mulțumită de modul în care reclamanta a îngrijit-o și că una dintre dorințele din urmă ale acestei defuncte era ca averea să rămână nepotului ei R. Florin V. cu care reclamanta este căsătorită în prezent (f. 78-79). Toate aceste argumente au determinat instanța să atribuie imobilele în litigiu reclamantei cu obligarea acesteia la plata către pârâți a sultelor.
În ce privește valoarea construcțiilor, instanța a reținut că în cauză a fost efectuată de către Mora Csaba o expertiză tehnică în construcții (f. 82-90 dosar_ al Judecătoriei B. ) prin care au fost identificate și evaluate la prețul de circulație construcțiile casă de locuit și anexe gospodărești situate în localitatea B., strada Dobrogeanu Gherea 21, județul Bistrița-Năsăud, valoarea rezultată fiind de 3.425 lei.
Întrucât în cauză nu a avut loc o evaluare a terenurilor ea s-a efectuat de către instanta de fond prin aplicarea valorilor stabilite prin expertiza întocmită de SC Grand Cora SRL la solicitarea Camerei Notarilor Publici C., utilizată la calcularea taxelor judiciare de timbru. Potrivit titlului de proprietate (f. 4 dosar_ al Judecătoriei B. ) terenul este situat în intravilan, în zona a II-a potrivit expertizei, și cuprinde 2 parcele: una de 359 mp curți-construcții cu valoarea de tranzacționare de 18,7 lei/mp și a doua de 800 mp arabil cu valoarea de tranzacționare de 9,1 lei/mp. Rezultă astfel o valoare totală a terenului de 13.993 lei.
Procedând la calcularea sultelor, instanța a stabilit că reclamanta trebuie să achite pârâților reclamanți reconvențional, proporțional cotelor, suma de 1.284 lei pentru construcții (cu privire la care pârâții au o cotă de 3/8) și 10.045 lei pentru teren (cu privire la care pârâții au o cotă de ¾). În total, reclamanta va trebui să achite celor
doi pârâți reclamanți reconvențional suma de 11.329 lei, câte 5.664 lei fiecăruia dintre ei, cu titlu de sultă.
S-a mai reținut că la data de_ a fost dezbătută succesiunea după defuncta
R. Ileana, decedată la_, la BNP Viorel Leah conform CM 20 din aceeași dată (f. 71). Masa succesorală rămasă după această defunctă se compune, printre altele, din casa de locuit și anexele gospodărești situate în localitatea B., strada Dobrogeanu Gherea 21, județul Bistrița-Năsăud, așa cum rezultă din nota de constatare 2132/_ eliberată de Primăria orașului B. . Se reține că această masă succesorală a revenit prin moștenire legală pârâților reclamanți reconvenționali R. V. junior și C. R. în cotă de ½ fiecare.
Or, în condițiile în care defuncta R. Ileana a încheiat cu reclamanta antecontractul de vânzare cu clauză de întreținere din_ în patrimoniul aceste defuncte exista la data decesului obligația de a se prezenta la notar pentru încheierea în formă autentică a contractului, obligație care a fost transmisă prin succesiune legală pârâților reclamanți reconvențional, în calitate de descendenți. În condițiile în care, așa cum s-a arătat, instanța urmează a pronunța o hotărâre care să țină loc de contract autentic cu privire la imobilele în litigiu nu se poate reține că dreptul de proprietate cu privire la aceste imobile, în întregimea lor (defuncta R. Ileana nu a avut niciodată un drept de proprietate exclusiv cu privire la aceste imobile, ci doar un drept de coproprietate în cotă de 5/8 cu privire la construcții și ¼ cu privire la teren), se afla în patrimoniul defunctei R. Ileana, la data decesului acesteia, astfel încât CM nr. 20/_ eliberat de BNP Viorel Leah a fost anulat și s-a dispus radierea din CF 26525 a dreptului de coproprietate al pârâților reclamanți reconvențional.
În cauză a fost efectuată de către P. Viorel o expertiză tehnică judiciară topografică (f. 111-122) prin care au fost identificate imobilele în litigiu, au fost stabiliți posesorii faptici, categoria de folosință, suprafața și a fost întocmit tabelul de mișcare parcelară cu propunerea de întabulare, în două variante. astfel: 1) CF 26525
B. ; nr. cadastral 26.525; suprafața 1.159 (359+800) mp; categoria de folosință casă de locuit, anexe gospodărești, curte și arabil; proprietar R. M. și 2) CF 26525 B.
; nr. cadastral 26.525; suprafața 1.159 (359+800) mp; categoria de folosință casă de locuit, anexe gospodărești, curte și arabil; coproprietari R. V. și C. R., în cotă de ½ fiecare.
În temeiul art. 896 C. civ., s-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantei cu privire la imobilele casă de locuit și anexe gospodărești situate în localitatea B., strada Dobrogeanu Gherea 21, județul Bistrița-Năsăud, și terenul aferent în suprafață de 1.159 mp, conform propunerii de intabulare formulate de expert.
În condițiile în care în prezenta cauză s-a realizat în final un partaj cu privire la bunuri asupra cărora părțile au cote aproximativ egale (cu privire la teren, reclamanta,
¼, pârâții, ¾, iar cu privire la construcții reclamanta, 5/8, pârâții, 3/8) s-a dispus ca acestea să-și suporte fiecare propriile cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței expuse au declarat recurs în termen legal pârâții R. V. și C. R.,
solicitând admiterea recursului, și în principal casarea în tot a sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei B. . În subsidiar s- a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii civile formulată de către intimata reclamantă R. (fostă M. ) și admiterea
precizării/completării cererii reconvenționale astfel cum a fost formulată de către recurenți. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului s-au susținut următoarele:
Având în vedere soluționarea definitivă si irevocabilă a dosarului civil nr._ al Judecătoriei B., instanța de fond a admis cererea de repunere pe rol a prezentei cauzei în vederea continuării judecării cauzei.
Prin Decizia civilă nr. 304/R/2011 pronunțată de Tribunalul B-N în dosarul civil nr._, instanța de recurs a respins cererea recurenților privind constatarea caracterului simulat al antecontractului de vânzare încheiat între intimata reclamantă și defuncta R. Ileana, motivat de faptul că, nu au făcut dovada actului secret (contraîncris) care să certifice susținerea că în realitate, este vorba de un contract de donație, și nu unul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere.
Iar cu privire la celelalte elemente invocate prin cererea de recurs, respectiv prețul derizoriu și neîndeplinirea sarcinii de întreținere și înmormântare a defunctei
R. Ileana de către intimata reclamantă, instanța de recurs a reținut că, acestea țin de calificarea contractului ca fiind unul de vânzare-cumpărare, sau unul de vânzare- cumpărare cu clauză de întreținere, după cum se va aprecia care este obligația principală transmisă de vânzătoare si asumată de pârâtă, pe de-o parte, iar pe de altă parte a făcut trimitere la instituția desființării convenției încheiată între intimata reclamantă si defuncta R. Ileana.
În raport de motivarea instanței de recurs formulată prin decizia civilă nr. 304/R/2011 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul civil nr._, la data de_, respectiv după admiterea cererii de repunere pe rol a prezentei cauze, recurenții pârâți reclamanți reconvenționali și-au precizat și completat cererea reconvențională formulată inițial în dosarul civil nr._, și ulterior, disjunsă în prezentul dosar (_ ) întrucât situația de fapt și de drept s-a modificat, în sensul că, succesiunea după mama lor(defuncta R. Ileana) a fost dezbătută în fața notarului public, pe cale extrajudiciară, astfel că, prin precizarea cererii reconvenționale au renunțat la capetele de cerere privind dezbaterea succesiunii după aceasta precum și partajarea imobilelor ce fac obiectul masei succesorale deoarece, pe de-o parte, recurenții s-au intabulat asupra imobilelor ce fac obiectul prezentului litigiu, iar pe de altă parte, nu au avut nici un interes să dezbată succesiunea în contradictoriu cu intimata reclamantă R. (fostă M. ) M., care era străină de această moștenire, astfel menținând doar capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți, în acest sens anexând și documente justificative (certificatul de moștenitor nr. 20/2011, declarații notariale, act adițional de modificare și completare a certificatului de moștenitor nr. 127/2006, încheiere notarială de îndreptare a erorii materiale privind certificatul de moștenitor nr. 20/2011).
Urmare precizării și completării cererii reconvenționale, intimata reclamantă prin notele de ședință (fila 63) a invocat excepția inadmisibilității si autorității de lucru judecat fată de aceasta.
Prin încheierea de ședință din_ (fila 75), instanța de fond a hotărât respingerea ca, neîntemeiate a excepțiilor invocate de către intimata reclamantă, totodată, punându-i în vedere intimatei reclamantă, prin apărătorul ales, să formuleze
și în scris precizarea orală a acțiunii civile privind anularea CM 20/_ având în vedere și înscrisurile anexate cererii reconvenționale.
La termenul următor, respectiv_, intimata reclamantă, prin apărătorul ales, a arătat că, nu își mai susține cererea de anularea a CM 20/_ .
In aceste condiții, instanța de fond s-a pronunțat asupra ceea ce nu s-a cerut, în sensul că, s-a admis în parte cererea reconvențională formulată inițial în dosarul civil nr._, mai exact s-au admis petitele la care s-a renunțat odată cu precizarea și completarea cererii reconvenționale fila 43.
De asemenea, instanța de fond a hotărât anularea CM nr. 20/_, în condițiile în care, intimata reclamantă, prin apărătorul ales, a renunțat la această modificare de acțiune civilă.
Prin încheierea de ședință din_ (fila 80), instanța a încuviințat probatoriul solicitat în susținerea precizării și completării cererii reconvenționale, urmând ca, la termenul următor să fie administrată și proba testimonială.
Cu toate acestea, la termenul de judecată din data de_, instanța revine asupra probelor încuviințate, în sensul respingerii acestora, urmare admiterii excepției inadmisibilității a cererii reconvenționale, invocată din oficiu de către instanța de fond, reținând că. prin completarea cererii reconvenționale (fila 43) s-a adus o modificare a cadrului procesual stabilit în fata primei instanțe, întrucât această modificare a intervenit după casare cu trimitere spre rejudecare a S.C. nr. 782/2010 pronunțată la data de_ de Judecătoria Beclean în dosarul civil nr._ .
Hotărârea instanței de fond de admitere a excepției inadmisibilității cererii reconvenționale, invocată din oficiu, în condițiile în care, instanța s-a pronunțat deja, asupra acestei excepții, prin încheierea de ședință din data de_, conduce evident la încălcarea disp. art 268 alin.2 Cp.civ., conform cărora judecătorul este legat de acele încheieri care, fără a hotărî în totul pricina, pregătesc dezlegarea ei. Astfel, fiind vorba de o încheiere interlocutorie, judecătorul nu mai putea reveni asupra excepției pe care s-a pronunțat deja printr-o altă încheiere de ședință.
Nesocotirea disp. art. 268 alin. 2 C.p.civilă, care sunt imperative, au condus la pronunțarea unei hotărâri nelegale, nule, motiv pentru care s-a invocat excepția nulității absolute a hotărârii atacate.
Pe de altă parte, motivarea instanței în susținerea admiterii excepției inadmisibilității, este una nelegală, întrucât precizarea și modificarea cererii reconvenționale în prezenta cauză a intervenit după disjungerea cererii de intervenție formulată de intimata reclamantă împreună cu cererea reconvențională formulată de recurenți în dosarul civil nr._ al Judecătoriei B., si nu după casare cu trimitere spre rejudecare.
Instanța de recurs a casat în tot Sentința civilă nr. 780/2010 pronunțată în dosarul civil nr._ și a trimis cauza spre rejudecare urmând ca, instanța de fond să dispună suspendarea cauzei precum și disjungerea cererii de intervenție formulată și ulterior precizată de reclamanta M. M. și a cererii reconvenționale formulată și ulterior precizată de pârâții reclamanți reconvenționali în dosarul civil nr._, sens în care s-a format prezentul dosar civil (_ ) având ca obiect validarea antecontractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere încheiat la data de_ între defuncta R. Ileana, în calitate de promitentă vânzătoare, și reclamanta M. M.
, în calitate de promitentă cumpărătoare.
Prin urmare, pe întreg parcursul litigiului dintre părți, instanța de fond s-a aflat într-o eroare, cum că prezenta cauza se află în rejudecare, aspect ce a condus evident la prejudicierea recurenților, întrucât pe de-o parte, le-a fost respinsă ca, inadmisibilă precizarea și completarea cererii reconvenționale, iar pe de altă parte, instanța de fond a refuzat categoric administrarea probei testimoniale în prezentul litigiu.
Prin decizia civilă nr. 252/R/2010, pronunțată în dosarul civil nr._, instanța de recurs a reținut că, procedeul instanței de a continua judecata cererii de intervenție în interes propriu formulată de intimata reclamantă și cererea reconvențională, contrar disp. art. 243 alin.l pct. 1 C.p.civ., a fost unul nelegal, prin urmare atât probele administrate în susținerea soluționării cererii de intervenție și cererii reconvenționale au fost administrate nelegal.
Conform dispozițiilor art. 311 C.p.civ. hotărârea casată nu are nici o putere, prin urmare, hotărârea instanței de fond, prin care s-a constatat validitatea antecontractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere încheiat între părți, nu are nici o putere. Instanța de fond trebuia să soluționeze cererea de intervenție precizată și ulterior calificată ca, fiind acțiune principală (astfel întâmpinarea noastră fiind formulată în condițiile art. 115 C.p.civ.) împreună cu cererea reconvențională formulată și ulterior precizată/completată în prezentul dosarul civil nr._ al Judecătoriei B. .
În prezent, dosarul civil nr._ este soluționat definitiv și irevocabil, prin Sentința civilă nr. 2238/2011 - dosar civil nr. 2134/R/186/2010 al Judecătoriei B. - constatându-se perimată acțiunea formulată de către defuncta R. Ileana.
Potrivit art. 254 alin. 1 și 2 C.p.civ.: alin. 1 - Perimarea are drept urmare că toate actele de procedură făcute în acea instanță nu-și produc efectele, alin. 2 -Când, însă, se face o nouă cerere de chemare în judecată, părțile pot folosi dovezile administrate în cursul judecării cererii perimate, în măsura în care noua instanță socotește că, nu este de trebuință refacerea lor.
In raport de dispozițiile legale invocate mai sus precum și pentru a nu mai supune părțile în cauză la alte cheltuieli privind efectuarea unei expertize s-a susținut în fața instanței de fond că, ne însușim următoarele probe administrate în dosarul civil nr._, respectiv înscrisurile depuse precum și expertiza de evaluare a terenului și a casei ce fac obiectul prezentei cauze.
Cu privire la expertiza topografică efectuată în dosarul civil nr._, recurenții au arătat instanței de fond că, aceasta nu mai poate fi luată în considerare întrucât, pe de-o parte situația de drept s-a modificat din momentul efectuării acestei expertize, iar pe de altă parte, aceasta a fost radiată de la c.f în baza sentinței civile nr. 2238/2011 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul civil nr. 2451/R/2010, prin care s-a constatat perimarea acțiunii civile formulată de către defuncta R. Ileana.
Cu toate acestea, instanța de fond a admis cererea intimatei reclamantă pentru completarea raportului de expertiză întocmit în dosarul civil nr._, respingând, totodată și solicitarea pârâților reclamanți reconvenționali privind avizarea completării raportului de expertiză de către O.C.P.I. B. .
Pe fondul cauzei, instanța de fond hotărând din oficiu radierea din c.f. a dreptului de proprietate al pârâților recurenți, cu toate că, intimata reclamantă, a renunțat să-si modifice acțiunea civilă, în sensul rectificării c.f, după depunerea completării raportului de expertiză.
Cu privire la proba testimonială, pârâții au solicitat reaudierea martorilor semnatari ai contractului de vânzare-cumpărare, respectiv Coptil Lucreția și Nasui V. care au fost și audiați și în dosarul nr._, însă, având în vedere precizarea și completarea cererii reconvenționale, în sensul desființării contractului de vânzare- cumpărare, considerăm că, se impunea reaudierea acestora, întrucât conform principiului nemijlocirii, instanța nu poate lua în considerare declarațiile de martori administrate într-o alta cauză, ci trebuie sa procedeze ea însăși la audierea lor.
In plus, pârâții au solicitat și audierea martorilor Baizat Angela și Iosif Melania pentru a dovedi că, intimata reclamantă R. (fostă M. M. ) nu și-a respectat obligația de întreținere față de defunctă. Acești martori au fost audiați și în dosarul civil nr._, însă, au fost audiați doar cu privire la faptul dacă există vreo înțelegere între părți, restul întrebărilor cu privire la faptul dacă intimata recurentă și-a respectat obligația de întreținere au fost respinse de către instanța de fond, apreciind că, acestea nu au legătură cu cauza.
In aceste condiții, raportat la probatoriul administrat în prezentul dosar, se impune respingerea acțiunii civile formulată de către intimata reclamantă, ca neîntemeiată, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă privind validarea unei convenții în raport de disp. art. 1294 și urm. C.civil vechi precum și a disp. art. 2 alin. 1 din L. 247/2005.
Intimata reclamantă nu a făcut dovada că și-a respectat obligațiile contractuale asumate prin antecontractul de vânzare cu clauză de întreținere, respectiv obligația de întreținere, precum și cea de înmormântare a întreținutei potrivit obiceiului.
Prețul indicat în contractul de vânzare-cumpărare (3.000 lei) este unul disproporționat în raport cu valoarea reală a lucrului vândut, contrar disp. art. 1303 C.civil, iar cauza convenției este una ilicită, întrucât scopul încheierii convenției a fost acela de a îi îndepărta de la succesiunea lor, dovada fiind și faptul că, recurenții pârâți reclamanți reconvenționali au aflat de încheierea convenției după decesul mamei, respectiv odată cu formularea cererii de intervenție în dosarul nr._ al Judecătoriei B. .
In plus, după decesul întreținutei, casa și terenul au rămas în posesia pârâților recurenți,aceștia fiind cei care au suportat în toată această perioadă cheltuielile privind taxele și impozitele, de altfel așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
De asemenea, recurenți pârâți reclamanți reconvenționali dețin calitatea de proprietari tabulari asupra imobilelor ce fac obiectul prezentului litigiu. În aceste condiții, instanța de fond, în mod netemeinic și nelegal, a hotărât admiterea în totalitate a acțiunii civile formulată de intimata reclamantă R. (fostă M. ) M. .
În drept, s-au invocat disp. art. 303 alin. 6, 304 pct 5, 6, 9, 312 și urm, 304/1,
274 Vechiul Cod de procedură civilă, 1294 și urm., 1303 Vechiul Cod civil, art. 2, 5 L.247/2005, art.6NCC.
Reclamanta intimată, legal citată, a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat
.
Intimata a susținut că sentința pronunțata în cauză este legală și temeinică fiind în concordanță cu probele administrate în cauză, învederând următoarele:
Intre părți a avut loc litigiul din dosarul nr._ prin care instanța fondului a constatat validitatea antecontractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere,
încheiat la data de_, între defuncta R. Ileana, în calitate de promitentă vânzătoare și intervenienta în acel dosar, reclamantă în prezentul M. M., în calitate de promitentă cumpărătoare având ca obiect cota sa din imobilele situate în
B. ,strada Dobrogeanu Gherea nr. 21 jud. BN, casă de locuit anexe gospodărești și teren aferent acestora în suprafață de 1159 mp identificate în titlu de proprietate nr. 2364/2003 tarla 54 parcelele 1333 si 1334 ,cu prețul de 3000 lei și obligația promitentei cumpărătoare de a-i asigura promitentei vânzătoare întreținerea viagera cu toate cele necesare traiului pe tot parcursul vieții, iar la deces să o înmormânteze potrivit obiceiului locului. Sentința tine loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru imobilele mai sus-menționate .Totodată instanța fondului a dispus partajarea imobilelor menționate prin atribuirea acestora în Întregime către M. M. cu obligarea acesteia la sulte compensatorii.
Dacă se vor studia cu atenție toate piesele dosarului_ și nr._, rămas irevocabil se va observa faptul că se repetă aceleași apărări făcute de către
pârâții reclamanți reconvenționali cărora le-a fost respinsă cererea pentru motivele pe care intimata le-a reiterat. Acest contract a fost semnat de părți și de martorii Coptil Lucreția si Năsui V. iar din declarațiile acestor martori f (51-52) rezultă că au fost prezenți la încheierea contractului, au semnat înscrisul întocmit si că intenția vânzătoarei a fost aceea de a fi îngrijită de cumpărătoare pe tot parcursul vieții sale .
Totodată martorii Câmpan Lucreția si Bulgar Anuța au arătat că știu de la defuncta R. Ileana că aceasta a încheiat un contract de v-c cu clauza de întreținere cu privire la imobilul in litigiu ,iar M. M. și-a îndeplinit obligațiile asumate, defuncta R. Ileana fiind mulțumită de întreținerea acordată .Martora Câmpan Emilia a mai declarat că dorește să lase această casă nepotului ei Florin, fiul pârâtului reclamant reconvențional R. V. cu care actualmente reclamanta este căsătorită. Instanța a conchis că intenția defunctei a fost de a înstrăina cota sa din acest imobil, semnând antecontractul respectiv.
Cu privire la forma autentică a actului, intimata a învederat că raportat la disp. art. 5 alin. 2 din Titlul X din Legea nr. 247/2005 - acesta constituie o promisiune de vânzare-cumpărare, între timp vânzătoarea fiind decedata, instanța poate pronunța o sentința care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare .În condițiile în care defuncta R. Ileana a încheiat cu reclamantul antecontract de v-c cu clauza de întreținere din_ în patrimoniul acestei defuncte exista la data decesului obligația de a se prezenta la notar pentru încheierea în formă autentică a contractului, obligație care a fost transmisa prin succesiune legala paraților reclamanți reconvenționali în calitate de descendenți .
Antecontractul de vânzare-cumpărare imobiliară este practic, o "creație" a practicienilor de drept receptivi la situațiile juridice de fapt, care, în practica ultimelor decenii, au acceptat ideea că, vânzarea-cumpărarea imobilelor fără respectarea condițiilor cerute de lege, este lovită de nulitate, în schimb este valabilă promisiunea sinalagmatică de a se încheia un contract în viitor, în forma și condițiile prevăzute de lege . Din punct de vedere obligațional, antecontractul de vânzare-cumpărare nu dă naștere unei obligații de "a da", de a se transmite dreptul de proprietate, ci dă naștere unei obligații de "a face" tot ceea este necesar pentru a se putea încheia și a încheia pur și simplu contractul promis prin antecontract. Antecontractul conține un raport de obligații de "a face", în sensul că ambele părți se obligă, una că va consimți la
vânzarea și cealaltă că va consimți la cumpărarea imobilului, la o dată ulterioară care coincide cu data încheierii contractului în forma autentică. Legătura juridică creată prin încheierea antecontractului constituie, ea însăși, un contract, care beneficiază de principiul forței obligatorii a contractului consacrat în art. 969 C. civ. obligând părțile contractante să-și respecte angajamentul asumat și să încheie contractul promis . Deci în esență, antecontractul este o promisiune de contract, adică un contract prin care părțile se angajează, în principal, să încheie în viitor un alt contract, al cărui conținut esențial este deja stabilit prin antecontract .
Din nou s-a solicitat de către pârâții reclamanți rezoluțiunea contractului . Reclamanta intimată a menționat că așa cum a arătat, pentru a se demonstra o eventuala rezoluțiune a antecontractului despre care se face referire, acțiunea trebuia sa fie începută din timpul vieții, de creditorul întreținerii pt. neexecutarea prestației din partea debitorului întreținerii pt. că dreptul de a solicita rezoluțiunea să poată fi transmis moștenitorilor ceea ce nu este cazul în speța de față . Ceea ce nu s-a înțeles de recurenți este aceea că prin disjungerea cererii de intervenție și formarea dosarului cu nr. actual probele din dosarul nr._ au rămas câștigate cauzei precum și apărările făcute, cererea de intervenție constituind o veritabila acțiune principală împreună cu cererea reconvențională formulată de pârâți și că nu poți veni din nou printr-o precizare și completare a cererii reconvenționale să soliciți din nou rezoluțiunea unui contract de întreținere pt. neîndeplinirea sarcinilor, că nu sunt îndeplinite condițiile de fond si forma privind validarea unei convenții ,că prețul este neserios etc .
Pârâții reclamanți au invocat apărări care nu se pot invoca împreună: - prin întâmpinare au solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiata iar prin cererea reconvențională au invocat nulitatea absoluta pentru motivele cuprinse in titlu X privind Circulația juridica a terenurilor iar apoi rezoluțiunea contractului - având în vedere caracterul neserios al prețului care de fapt înseamnă nulitate, iar ulterior s-a arătat in starea de fapt motive de neîndeplinire a obligațiilor asumate în contract (acestea s-ar baza pe principiul daca nu merge una merge cealaltă ).
În aprecierea intimatei motivele invocate de pârâta recurentă din prezenta cauză în susținerea petitelor privesc exclusiv neexecutarea obligației de întreținere de către intimată si nicidecum pretinsul caracter neserios a prețului .Atâta timp cât o eventuală acțiune nu a fost începută din timpul vieții de creditorul întreținerii pt. neexecutarea prestației din partea debitorului nu se pot nici măcar analiza aceste petite.
Recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Imobilul disputat de părți constând în casă, curte și grădină în suprafață de 1159 mp, situat în intravilanul loc. B. str. Dobrogeanu - Gherea nr. 21, a constituit proprietatea defuncților R. V. și R. M., iar în prezent se află în proprietatea tabulară a pârâților recurenți cu titlu de moștenire, așa cum rezultă din extrasul de carte funciară depus la fila 82 din dosarul de fond.
În cauza de față, instanța a fost investită cu cererea de intervenție disjunsă din dosarul de fond nr. 2134/R/186/2010, în primul ciclu procesual având nr._, și devenită astfel cerere principală (f.2-3), prin care reclamanta R. (fostă M. ) M. a solicitat validarea antecontractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere viageră încheiat la data de_ între promitenta vânzătoare R. M., antecesoarea
pârâților, și reclamantă cu privire la cota promitentei vânzătoare din imobilele menționate, partajarea construcțiilor și terenului aferent prin atribuirea lor către reclamantă cu plata unor sulte compensatorii.
Cu aceeași ocazie s-a disjuns și cererea reconvențională formulată de pârâții
R. V. și C. R. (f.4-6), prin care au solicitat dezbaterea masei succesorale a defunctului R. V., constatarea nulității absolute a promisiunii de vânzare- cumpărare din_, dezbaterea succesiunii după defuncta R. Ileana și partajul imobilelor mai sus descrise.
Prin completarea cererii reconvenționale aflată la fila 93 din dosarul inițial și a cărei copie nu s-a mai depus în prezentul dosar, pârâții reclamanți reconvenționali au solicitat, în subsidiar, partajarea imobilelor prin atribuirea acestora către ei cu plata unei sulte compensatorii pentru reclamantă.
După formarea dosarului de față, reclamanții reconvenționali și-au completat cererea solicitând instanței a constata că, contractul din_ este nul ca și vânzare cumpărare, fiind în realitate un contract de întreținere, precum și a dispune rezoluțiunea acestui contract ce a avut ca obiect cota de 5/8 părți din imobilul în litigiu, cu repunerea părților în situația anterioară. Deși în recurs pârâții au susținut că prin această completare au renunțat la unele din capetele de cerere inițiale, din cuprinsul înscrisului (f.4345) nu rezultă un atare act de dispoziție.
Instanța de fond nu s-a investit cu această completare a cererii reconvenționale, apreciind prin încheierea din_ (f.85) că un atare act procedural este inadmisibil în rejudecare.
Dezlegarea primei instanțe este greșită iar cauza s-a soluționat fără rezolvarea pe fond a tuturor cererilor, respectiv cu încălcarea prevederilor art. 129 alin.6 din Codul de procedură civilă.
Este de subliniat faptul că prin Decizia civilă nr. 252/R/2010, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosar civil nr._ s-a casat sentința civilă nr. 782/2010 și s-a trimis cauza spre rejudecare pentru considerente procedurale, statuându-se asupra necesității judecării distincte a cererilor de intervenție, respectiv reconvențională din acea cauză, fără a se fixa alte limite pentru rejudecare.
Nu există nici un text legal care să stabilească interdicția modificării cadrului procesual în cel de-al doilea ciclu procesual. În practica judiciară s-a stabilit că după casare părțile nu mai pot modifica limitele investirii instanței, însă s-a avut în vedere situația casării cu reținere spre rejudecare de instanța de recurs și necesitatea respectării principiului dublului grad de jurisdicție. În situația casării cu trimitere la instanța de fond nu există nici un temei care să excludă, de plano, posibilitatea completării cererilor depuse în primul ciclu procesual.
Mai mult decât atât, prevederile art. 132 alin.1 din codul de procedură civilă cu privire la întregirea cererii de chemare în judecată, au un caracter dispozitiv, părțile putând consimți, expres sau tacit, la depunerea unei completări și peste termenul fixat de legiuitor.
Nu este lipsit de importanță faptul că în cauză este vorba de o completare a cererii reconvenționale, fiind incidente și dispozițiile art. 135 din Codul de procedură civilă, care impun ca atunci când cererea reconvențională (și cu atât mai mult întregirea acesteia ) s-a făcut cu depășirea termenului stabilit de lege, instanța să dispună disjungerea, afară de cazul în care părțile consimt să se judece împreună.
În cauza de față reclamanta pârâtă reconvențională nu s-a opus la întregirea cererii reconvenționale, toate apărările sale cuprinse în notele de ședință de la fila 63 fiind apărări de fond sau de formă referitoare la pretențiile cuprinse în cererea modificatoare. O atare poziție s-a menținut și în recurs, în întâmpinarea intimatei neexistând vreo susținere referitoare la opoziția pe care aceasta ar fi manifestat-o față de judecata în acest dosar a tutor pretențiilor formulate pe cale reconvențională.
Excepția inadmisibilității, invocată de reclamanta pârâtă reconvențional vizează posibilitatea promovării acțiunii în rezoluțiunea contractului de întreținere viageră de către moștenitori după decesul întreținutului, nicidecum opoziția față de completarea cererii reconvenționale cu acest petit și judecarea lor împreună, și ea a fost respinsă prin încheierea interlocutorie din_ .
În aceste condiții, în mod evident soluția instanței de fond de ignorare a celor două petite formulate de pârâții reclamanți reconvenționali prin cererea de la fila 43, contravine prevederilor art. 135 din Codul de procedură civilă, evocate mai sus.
Tribunalul observă cu prima instanță nu a adoptat același raționament și în privința cererii de anulare a certificatului de moștenitor, formulată de reclamantă oral ca o întregire a cererii sale introductive după prima zi de înfățișare, în rejudecare (f.75), și pe care reprezentantul acesteia a declarat ulterior că nu o mai susține (f.80), cerere pe care a soluționat-o prin dispozitiv în sensul admiterii.
Reținând că prima instanță a pronunțat hotărârea atacată fără a soluționa toate cererile cu care era legal investită, cereri care se află în strânsă legătură cu pretențiile soluționate, în temeiul art. 312 alin.3 și 5 din Codul de procedură civilă, tribunalul urmează să admită recursul, și pentru a sigura o judecată unitară să caseze în întregime hotărârea atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Cu ocazia rejudecării, se vor avea în vedere și toate criticile de fond aduse hotărârii de către recurenți, care raportat la motivul de casare reținut, nu au mai fost analizate de instanța de control judiciar. De asemenea, se vor administra și toate probele necesare și utile unei judicioase soluționări a pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâții R. V. | , domiciliat în B. str. Ș. | nr.17 |
sc.2ap.11 jud. Bistrița-Năsăud și C. R. | , domiciliată în com. G. | str. N. |
nr.5 jud. Timiș, împotriva sentinței civile cu nr.592 din 19 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Beclean, pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 octombrie 2013.
Președinte, | Judecători, | Grefier, | ||||
S. | I. N. | C. | I. | C. H. | V. |
Red./Dact. S.I. 2 ex _
Jud. fond:Z. D.
| ← Decizia civilă nr. 62/2013. Succesiune | Încheierea civilă nr. 2013/2013. Succesiune → |
|---|
