Decizia civilă nr. 630/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 630
Ședința publică din data de 4 iunie 2013
Completul compus din:
Președinte: K. M., președinte instanță Judecător: I. D. -D.
Judecător: D. G., președinte secție civilă Grefier: M. L. -M.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanta O. M. , cu domiciliul în Z., A. T., bl. B 29, ap. 2, jud. Sălaj și de pârâții M. M. ,
M. Gicu, M. M., M. R., M. D.
și B. F.,
toți cu domiciliul ales la cabinet avocat Szakacs Zsolt în J., str. 1 Mai, nr. 17, bl. S 15, parter, jud. Sălaj, împotriva sentinței civile nr. 4905 din 19 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentei-reclamante, avocat Chende Ciprian și reprezentantul recurenților-pârâți, avocat Szakacs Zolt, ambii cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind intimații-pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
În probațiune, reprezentantul recurentei-reclamante depune la dosar un înscris și îi comunică un exemplar reprezentantului recurenților-pârâți.
Întrebați fiind de instanță, reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri.
Nefiind alte cereri de formulat, ori probe de administrat instanța constată închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursurilor declarate.
Reprezentantul recurenților-pârâți solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii reconvenționale. În ce privește recursul declarat de reclamantă, reprezentantul recurenților-pârâți solicită respingerea acestuia.
În susținerea recursului declarat, reprezentantul recurenților-pârâți arată că instanța de fond a reținut corect faptul că antecesorul părților a împărțit terenul între cei doi copii ai săi, respectiv între O. M. și M. Gligor. Deși în titlul de proprietate era vorba de două categorii de folosință (intravilan și extravilan), reclamanții au solicitat ieșirea din indiviziune doar în privința terenului extravilan, cu toate că din masa succesorală făceau parte și terenuri aflate în extravilan. Acesta
mai arată că în timpul vieții antecesorilor acestora, cei doi copii au împărțit terenul și l-au folosit. Terenul intravilan care formează obiectul prezentului litigiu, spune reprezentantul recurenților-pârâți, a fost împărțit în felul următor: o suprafață de 6000 m2a revenit lui M. Gligor, iar o altă suprafață de 2000 m2a revenit surorii acestuia O. M., aspect care a rezultat și din depozițiile martorului Țiriac Vasile.
De asemenea, reprezentantul recurenților-pârâți arată că instanța de fond a mai reținut corect și faptul că între părți a intervenit un partaj voluntar, în speță fiind incidente prevederile art. 730 alin. 1 și 1198 Cod Civil, și ar fi trebuit să dispună ieșirea din indiviziune.
Reprezentantul recurenților-pârâți consideră că instanța de fond a respins în mod inexplicabil cererea reconvențională formulată de aceștia și că ar fi trebuit să dispună și cu privire la suprafața de teren aflată în extravilan, înscrisă în același titlu de proprietate. Acesta solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.
Luând cuvântul asupra recursului declarat, reprezentantul recurentei- reclamante solicită admiterea acestuia și rejudecând cauza pe fond, să se dispună modificarea hotărârii în sensul admiterii cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată.
Reprezentantul recurentei-reclamante arată că în fața instanței de fond au solicitat partajarea în natură a terenului în litigiu, prin formarea a două loturi egale de câte 4000 m2pentru fiecare dintre frați. Acesta mai spune că singurul teren cu valoare economică este cel aflat în localitatea B., în suprafață de 8000 m2, iar partajarea celeilalte suprafețe nu își avea sensul. Prin cererea reconvențională, spune reprezentantul recurentei-reclamante, s-a susținut că defuncții O. M. și
M. Gligor s-ar fi înțeles în sensul împărțirii terenului intravilan, 6000 m2revenind defunctului M. Gligor, iar 2000 m2revenind defunctei O. M. .
Reprezentantul recurentei-reclamante menționează că la momentul când a avut loc înțelegerea între defuncții M. Gligor și O. M., conform spuselor martorilor, terenul în litigiu nu era inclus în patrimoniul ascendenților acestora deci, o înțelegere pentru un bun neinclus în patrimoniu nu putea fi făcută și, mai mult, nu puteau să știe la acel moment că terenurile vor avea să fie retrocedate vechilor proprietari în baza Legii 18/1991. Mai mult, cei doi frați au solicitat în mod expres Comisiei Locale acordare terenurilor.
Despre declarațiile martorilor, reprezentantul recurentei-reclamante consideră că sunt echivoce și nu pot fi luate în considerare.
În plus, acesta mai arată că după cum rezultă și din actele de la primărie, impozitul asupra terenului intravilan în suprafață de 8000 m2a fost plătit de către recurenta-reclamantă. De asemenea, recurenta-reclamantă a făcut dovada posesiei, are un titlu de proprietate și pentru aceste motive consideră că trebuie admis recursul și realizată partajarea în natură, întrucât aceasta este posibilă, iar în privința cheltuielilor de judecată solicită să fie compensată în sensul suportării lor în mod egal de către recurenți.
Cât despre cererea reconvențională a pârâților, reprezentantul recurentei- reclamante spune că a fost făcută cu rea-credință.
În replică, reprezentantul recurenților-pârâți arată că s-a făcut în mod legal o împărțeală, un nou partaj nemaifiind posibil.
Instanța, raportat la obiectul cererii și a actelor existente la dosar reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Asupra recursului declarat:
Prin sentința civilă nr. 4905/_ Judecătoria Zalău a respins ca nefondată cererea reclamantei O. M., în contradictoriu cu pârâții O. A., O. E., R. L., M. M., M. G., M. M., M. R., M. D.
și B. F., prin care solicită a se constata că defuncții O. M. și M. Gligor, în calitate de descendanți ai defuctului M. Florian dețin fiecare cota de
½ din imobilul terenul intravilan în suprafață de 8000 mp înscris în TP nr. 24875/80910/_ .
S-a respins ca inadmisibilă cererea de partaj judiciar formulată de către reclamantă.
S-a constatat că între defuncții O. M. și M. Gligor a intervenit un partaj voluntar cu privire la imobilul teren intravilan în suprafață de 8000 mp înscris în TP nr. 24875/80910/_ .
S-au respins celelate cereri ale reclamantei.
S-a respins ca nefondată cererea pârâților reclamanți reconvenționali O. A., O. E., R. L., M. M., M. G., M. M., M. R. ,
M. D. și B. F. .
În motivarea hotărârii prima instanță a reținut că prin TP nr. 24875/80910/_ a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctului M. Florian, respectiv defuncții O. M. și M. Gligor pentru terenurile în litigiu în suprafață totală de 1. mp din care teren extravilan în suprafață de 5200 mp și teren intravilan în suprafață de 8000 mp. TP 24875/80910 din data de_, este eliberat pe numele defuncților M. Gligor și O. M., ceea ce înseamnă că doar aceștia au avut vocație succesorală concretă și, deci, calitate de moștenitor în ceea ce privește terenurile înscrise în TP 24875/80910 din data de_ . Cererea de reconstituire în baza căruia s-a emis TP-ul formulată de cei doi moștenitori are, în conformitate cu dispozițiile art. 13 din Legea nr. 18/1991, semnificația unei repuneri în termenul de acceptare a moștenitorului care a formulat solicitarea, cu privire la cota ce i se cuvine, considerându-se că a acceptat succesiunea prin cererea adresată comisiei.
Terenul arabil a cărui partajare o solicită reclamanta este înscris în TP 24875/80910/_, are suprafața de 8000 mp, categoria de folosință arabil - grădină și este situat administrativ pe raza comunei B., sat B., județul Sălaj, între vecinii: La N. - Drum, La Est - Grădină, La Sud - O. G., La Vest - Țiriac
V. Acest teren intravilan în suprafață de 8000 mp înscris în TP nr. 24875/80910/_ a fost identificat în Anexa 1 (f. 133) la raportul de expertiză judiciară întocmită de expert Zdroba D. (f. 127-142) rezultând că este compus din două parcele, una de 6000 mp (suprafața măsurată de 5852 mp) iar una de 2000 mp (suprafața măsurată de 1008 mp), cele două parcele fiind separate natural de albia unui pârâu, aspect confirmat și de martorii P. E. (f. 78) și Țiriac Vasile (f. 75).
Reclamanta O. M., descendent de gradul I al defunctei O. M., decedată la data de_, solicită partajarea terenului intravilan în suprafață de 8000 mp prin formarea a două loturi egale conform cotelor de moștenire cuvenite defuncților O. M., decedată la data de_ (f. 6) și M. Gligor (f. 49),
decedat la data de_ care sunt descendenți de gradul I ai defunctului M. Florian, decedat la data de_ (f. 14).
Pârâții M. M., M. G., B. F., M. R., M. D. și M.
M., moștenitorii defunctului M. Gligor decedat la data de_, solicită respingerea acțiunii învederând instanței că între cei doi frați înscriși în TP 24875/80910, respectiv defuncta O. M. și defunctul M. Gligor a intervenit un partaj voluntar în timpul vieții acestora cu privire la terenul intravilan în suprafață de 8000 de mp, conform căruia defunctei O. M. i-a revenit parcela de 2000 mp teren intravilan, situat ";peste pârâu"; și terenurile situate în extravilan în suprafață totală de 5200 mp, iar defunctului M. Gligor i-a revenit terenul intravilan grădină în suprafață de 6000 mp.
Martorul Țiriac Vasile în vârstă de 73 de ani (f. 75) a declarat că la încheierea căsătoriei defuncta O. M. a primit de la tatăl său, defunctul M. Florian mai multe terenuri extravilane situate în parcela Dumbrănița (poz. A1.1 din TP, identificat în anexa 2 (f. 134) la expertiza judiciară efectuată în cauză de expert judiciar Zdroba D. ), în via (poz. A2.1 și A2.2. din TP, identificat în anexa 2 și 4 din expertiză (f. 135-135) și Dumbarc (poz. A1.2 din TP, parcelă ce nu a putut fi identificată de către expert cu ocazia efectuării expertizei).
Aceste aspecte au fost confirmate și martorul P. E. în vârstă de 75 de ani care își amintește că defuncta O. M., mama reclamantei a primit de la tatăl său un teren la încheierea căsătoriei, fără însă ca martorul să poată preciza unde se este situat respectivul teren.
Instanța a reținut așadar că defunctul M. Florian și-a înzestrat fiica, pe defuncta O. M., cu ocazia celebrării căsătoriei acesteia, mai precis i-a donat acesteia terenurile extravilane situate în parcela Dumbrănița, în via și Dumbarc, terenuri ce au fost folosite de familia defunctei O. M. .
Nulitatea absolută a acestei liberalități pentru lipsa formei autentice la data încheierii a fost acoperită prin executare voluntară, după moartea donatorului M. Florian, de către moștenitorii acestuia, defuncții O. M. și M. Gligor care au respectat voința donatorului, defuncta O. M. folosind netulburată aceste terenuri și după moartea tatălui său iar în prezent aceste terenuri se află în folosința familiei defunctei O. M. sau au fost înstrăinate de aceasta.
Martorul Țiriac Vasile a declarat că defunctul M. Gligor a "primit"; de la tatăl său gradina, respectiv teren intravilan în suprafață de 6000 mp care împreună cu terenul de 2000 mp situat "peste râu"; formează obiectul prezentului litigiu.
Același martor a declarat că defuncta O. M. a folosit, pe lângă terenurile situate în parcelele Dumbrănița, vie și Dumbarc și o suprafață de 2000 mp situat
"peste pârâu"; din terenul intravilan în litigiu (poz. B5.1 din TP, identificat în anexa 1 din expertiză aliniamentul 17-18-19-20) aceste terenuri fiind folosite și în prezent de familia defunctei O. M. .
Martorul P. E. a mai declarat că în jurul anului 1989 defunctul M. Gligor și defuncta O. M. au povestit martorului că s-au înțeles cu privire la moștenirea rămasă după tatăl lor în sensul că lui M. Gligor i-a revenit terenul de 60 de ari (grădina) iar lui O. M. terenul în suprafață de aproximativ 20 ari ( situat « peste pârâu ») și încă un teren a cărui locație martorul nu o cunoaște. Același martor a confirmat faptul că terenul intravilan în suptafață de 60 ari, ce face obiectul prezentului litigiu a fost cultivat până în anul 2007 de defunctul M.
Gligor iar după moartea acestuia soția sa a cules via ce fusese plantată pe parcela respectivă de defunctul M. Gligor, ajutat de acest martor, iar defuncta Oriș M. a folosit terenul intravilan în suprafață de 20 ari situat peste pârău. Totodată martorul a mai declarat că terenul intravilan în suprafață de 60 ari a fost
« lăsat » defunctului M. Gligor de către tatăl său probabil pentru ca acesta să aibă grijă de acesta la bătrânețe.
Nu se știe așadar cu certitudine dacă defunctul M. Florian a dorit să doneze fiului său terenul intravilan în suprafață de 60 ari sau a dorit să încheie cu aceste un contract de întreținere în condițiile în care nu s-a încheiat o convenție în formă scrisă în acest sens, iar declarațiile celor doi martorii sunt contradictorii cu privire la aceste aspect, astfel că instanța nu a putut reține nici una dintre aceste ipoteze.
Din declarația acestor martori instanța a reținut însă cu certitudine că cei doi frați, respectiv defuncta O. M. și defunctul M. Glogor s-au înțeles cu privire la partajarea voluntară a terenului intravilan în suprafață de 8000 mp ce face obiectul prezentului litigiu, în sensul că defunctului M. Glogor i-a revenit terenul intravilan în suprafață (din acte) de 6000mp iar defunctei O. M. i-a revenit, în urma partajului voluntar, terenul situat « peste pârâu » în suprafață (din acte) de 2000 mp, cei doi defuncți folosind terenul în litigiu conform acestei modalități de partajare până la decesul lor.
Faptul că moștenitorii defunctei O. M. sunt nemulțumiți de acest partaj voluntar intervenit între cei doi frați și înțeleg ca, ulterior decesului antecesoarei lor, defuncta O. M. să îl conteste nu a putut determina instanța să dispună partajarea judiciară a terenului în litigiu în condițiile în care din probatoriul administrat a rezultat fără îndoială că defuncții O. M. și M. Gligor au partajat voluntar întrevilan în suprafață de 8000 mp în urmă cu mai bine de douăzeci de ani, instanța, ca de altfel și moștenitorii celor doi, fiind obligați să respecte voința celor doi defuncți cu porivire la modalitatea de partajare, fără a putea analiza echitatea repectivului partaj, cei doi defuncți fiind liberi să dispună cum au crezut de cuviință de bunurile aflate în patrimoniul lor.
Este de remarcat, de asemenea, că proba cu martori propusă de reclamantă, respectiv declarația martorului Bordaș Marius, în vârstă de 43 de ani (f. 77) nu a conturat o altă stare de fapt decât cea reținută de către instanță, acest martor necunoscând nici un detaliu cu privire la modul de folosirea terenului în litigiu în timpul vieții defuncților O. M. și M. Gligor.
Pe cale de consecință, instanța a constatat că între defuncții O. M. și M. Gligor a intervenit un partaj voluntar cu privire la imobilul teren intravilan în suprafață de 8000 mp înscris în TP nr. 24875/80910/_, în modaliatea prezentată anterior, în sensul că, în urma partajului voluntar, defunctului M. Glogor i-a revenit terenul intravilan în suprafață (din acte) de 6000mp iar defunctei
O. M. i-a revenit, terenul situat « peste pârâu » în suprafață (din acte) de 2000 mp.
Acest partaj voluntar s-a încheiat în jurul anului 1989 după cum rezultă din declarația martorului P. E. .
Pe cale de consecință instanța a respins ca inadmisibilă cererea de partaj judiciar formulată de către reclamantă.
Astfel, în ceea privește legea aplicabilă partajului voluntar încheiat între părți, instanța a reținut că, în condițiile în care acesta a perfectat anterior intrării în vigoare a Noului cod civil, în speță se aplică prevederile art. 730 alin. 1 cod civil care dispune că erezii pot face împărțeala oricum ar voi, fără îndeplinirea unei formalități iar una dintre formele acestui partaj fiind și convenția verbală care a fost dovedită în condițiile art. 1198 Cod civil, având în vedere calitatea celor doi defuncți.
Doar în situația în care instanța ar fi admis cererea reclamantei, în speță ar fi devenit incidente dispozițiile art. 66 alin. 2 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplica și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.
Constatând că între defuncții O. M. și M. Gligor a intervenit un partaj voluntar cu privire la imobilul teren intravilan în suprafață de 8000 mp înscris în TP nr. 24875/80910/_, instanța a respins cererea reclamantei prin care solicita a se constata că defuncții O. M. și M. Gligor, în calitate de descendenți ai defuctului M. Florian dețin fiecare cota de ½ din imobilul teren intravilan în suprafață de 8000 mp înscris în TP nr. 24875/80910/_ .
Cu privire la capetele 3-7 de cerere, instanța a constatat că acestea reprezintă un accesoriu al celui de-al doilea capăt de cerere. Aplicând principiul de drept conform căruia accesoriul urmează soarta principalului, instanța a respins și aceste capete de cerere.
Cu privire la cererea reconvențională instanța a reținut că, terenul extravilan în suprafață de 5200 înscris în TP 24875/80910 din data de_, a fost donat defunctei O. M. cu ocazia celebrării căsătoriei acesteia, iar nulitatea donației pentru lipsa formei autentice la data încheierii, a fost acoperită prin executare voluntară a donației, după moartea donatorului M. Florian de către moștenitorii acestuia, defuncții O. M. și M. Gligor, care au respectat voința donatorului, defuncta O. M. folosind netulburată aceste terenuri și după moartea tatălui său motiv pentru care instanța a respins ca nefondată cererea reconvențională.
Împotriva sentinței civile susmenționate au declarat recurs reclamanta O.
M. solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii primei instanțe în sensul admiterii cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată precum și pârâții M. M., M. Gicu, M. M., M. R., M.
D. și B. F., cerând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamantei și dispunerea ieșirii din indiviziune, urmând a se include în lotul reclamantei terenul extravilan în suprafață de 5200 mp și terenul intravilan de 200 mp situat în locul ,, Peste părău";, iar în lotul pârâților să intre terenul intravilan de 6000 mp.
În motivul de recurs invocat de reclamantă se arată că instanța a apreciat că defunctul M. Florian și-a înzestrat fiica, defuncta O. M., cu ocazia căsătoriei când i-a donat terenurile extravilane situate în parcele Dumbrăvița, în vie și Dumbarc, terenuri folosite de familia defunctei O. M., iar în privința defunctului M. Gligor a reținut că a primit de la tatăl său grădina, respectiv teren intravilan de 6000 mp, dând prioritate dispozițiilor martorilor Țiriac Vasile și P. E. și nu a ținut seama că reclamanta a achitat impozitul pentru terenul intravilan. Se mai arată că proba partajului voluntar a fost făcută prin depozițiile a
doi martori Țiriac Vasile și P. E. care sunt echivoce nerezultând în mod neîndoielnic înțelegerea dintre părți, mai ales că, abia în anul 1996 defuncților M. Gligor și O. M. le-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin TP 24875/80910/_ însă aspectele relatate de cei doi martori nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv înscrisurile emise de Primăria
B. din care rezultă că pentru terenul intravilan în litigiu reclamanta a achitat impozitul pentru mai mulți ani. Se mai arată apoi că, din depozițiile celor doi martori nu rezultă când a avut loc înțelegerea asupra partajului terenurilor în discuție, respectiv înainte de deschiderea succesiunii sau după deschiderea succesiunii încălcându-se dispozițiile imperative ale art. 965 alin. 2 Cod civil din 1864 care interzicea pactele asupra succesiunilor nedeschise, partajului voluntar neputându-se realiza decât după deschiderea succesiunii.
Pârâții în motivul de recurs invocat consideră că, instanța de fond greșit a dispus în ceea ce privește respingerea ca nefondată a cererii pârâților-reclamanți reconvenționali este cert că din masa succesorală rămasă după defunctul M. Gligor fac parte și terenurilor în suprafață de 5200 mp extravilan, potrivit TP nr. 24875/8910/_, motiv pentru care solicită admiterea în parte a acțiunii reclamantei și dispunerea ieșirii din indiviziune prin includerea în lotul reclamanților a terenului extravilan în suprafață de 5200 mp și a terenului intravilan situat în locul ,,Peste Părău"; în suprafață de 2000 mp, iar în lotul pârâților reclamanți reconvenționali terenul intravilan de 6000 mp.
Recursul reclamantei O. M. și a pârâților M. M., M. Gicu, M.
M., M. R., M. D. și B. F. este întemeiat.
Prin cererea înregistrată la 8 noiembrie 2011 reclamanta a chemat în judecată pârâții solicitând printre altele a se dispune partajarea terenului intravilan în suprafață de 8000 mp în natură prin formarea a 2 loturi egale de 4000 mp fiecare, iar lotul 1 să fie atribuit în favoarea numitei O. M. . Prima instanță a respins ca inadmisibilă cererea de partaj judiciar formulată de către reclamantă.
S-a reținut de către instanța de fond că ,,între defuncții O. M. și M. Gligor a intervenit un partaj voluntar cu privire la imobilul teren intravilan în suprafață de 8000 mp înscris în TP nr. 24785/80910/_ în modalitatea prezentată anterior, în sensul că în urma partajului voluntar, defunctului M. Gligor i-a revenit terenul intravilan în suprafață de 6000 mp, iar defunctei O. M. i-a revenit terenul situat ,,Peste Părău";, în suprafață de 2000 mp și că acest partaj voluntar s-a încheiat în jurul anului 1989 după cum rezultă din declarația martorului P. E. (f. 78, f. 164, verso).
În cazul în speță, rezultă din cele arătate că, partajul voluntar s-a încheiat în jurul anului 1989, după cum rezultă din declarația martorului P. E. .
Or, în anul 1989 defuncții O. M. și M. Gligor nu dețineau terenul în litigiu, care era cooperativizat, pentru a putea încheia partajul voluntar ci titlul de proprietate nr. 24875/80910, emis doar în anul 2006.
Prin urmare în mod greșit s-a respins ca inadmisibilă cererea de partaj judiciar formulată de către reclamantă.
Cu alte cuvinte, prima instanță va soluționa cauza pe fond și nu pe excepție, având în vedere situația juridică a terenului în litigiu în prezent și va soluționa partajul solicitat și nu va respinge cererea reclamantei ca inadmisibilă. În titlul de
proprietate nr. 24875/80910/2006 figurează tot terenul intravilan în suprafață de 8000 mp în litigiu.
În rejudecare, prima instanță va examina și va verifica și celelalte motive de recurs invocate de reclamanți și pârâți.
În consecință, în baza art. 312 alin. 2 și 5 Cod procedură civilă se va admite recursul declarat de reclamanta O. M. și de pârâții M. M., M. Gicu, M.
M., M. R., M. D. și B. F. împotriva sentinței civile nr. 4905/_ a Judecătoriei Z. .
Va casa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe, Judecătoria Zalău.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I
D E C I D E :
Admite recursul declarat de reclamanta O. M. și pârâții M. M., M. Gicu, M. M., M. R., M. D. și B. F., împotriva sentinței civile nr. 4905/_ a Judecătoriei Z. .
Casează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe Judecătoria Zalău.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 iunie 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | |
K. M. | I. | D. D. | G. M. L. -M. | |
Plecat în CO Semnează vicepreședinte instanță | Plecat în CO Semnează vicepreședinte instanță | |||
DP | DP |
Red.DG/_ /Dact.MLM/_ /2 ex./Jud. fond R. R.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 149/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 62/2013. succesiune → |
|---|
