Decizia civilă nr. 417/2013. Fond funciar

ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._ cod operator 4204

DECIZIA CIVILĂ NR. 417/R

Ședința publică din data de 25 septembrie 2013 Instanța constituită din:

Președinte: P. G.

J. ecător: P. M. B.

J. ecător: C. V. - Președinte secția civilă

G. ier: B. M.

Pe rol este soluționarea recursului civil formulat de recurentul F. G., cu domiciliul în comuna R., sat M., nr. 38, județul M., împotriva sentinței civile nr. 2851 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul F. G., personal și asistat de avocat M. I., lipsă fiind intimatele C. L. R. de aplicare a legilor fondului funciar și C. județeană M. de aplicare a legilor fondului funciar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța prezintă spre vedere recurentului F. G., prin reprezentantă Titlul de proprietate nr. 44053/50 și pune în discuție precizarea de către acesta a suprafeței de teren în litigiu.

Reprezentanta recurentului F. G., avocat M. I. arată că suprafața de teren solicitată este cea situată la locul numit "Acasă"; în suprafață de 1608 mp, nu are alte cereri de formulat sau acte de depus.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau acte de depus, în baza art. 150 Cod procedură civilă instanța constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta recurentului F. G., avocat M. I. solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii. Arată că, în fapt de la Revoluție reclamantul folosește parcela de teren, a formulat cerere la comisia județeană și a continuat să folosească de atunci și până în prezent acest teren având convingerea că acesta este cuprins în totalitate în titlu de proprietate motiv pentru care diferența de teren nu a fost solicitată la legile fondului funciar. Când s-a

făcut punerea efectiva în posesie i-a fost măsurată întreaga suprafața de teren fiind delimitată la acea dată cu țăruși de către vecini, însă în scripte i-a fost notată suprafața cu 399 m.p. mai puțin, holda a fost a antecesorului său F. G., iar după moartea acestuia a continuat să folosească și pe timpul CAP cu titlu de lot ajutător fiind în continuarea grădinii de la casa reclamantului. Vecinii și Primăria R. recunosc că este o eroare în acte.

Despre această eroare a fost încunoștințat când a vrut să-și întabuleze acest teren împreună cu alte terenuri din titlu iar topograful inginer a sesizat faptul că deși i s-a îngrădit tot, în scripte are mai puțin cu 399 m.p. Este de notorietate faptul că, în acte proprietarii treceau o suprafață de teren mai mică deoarece contribuțiile erau împovărătoare, de altfel și martorul încuviințat a recunoscut acest lucru. Fără cheltuieli de judecată.

T.

Asupra recursului civil de față, deliberând reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2851 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare s-a respins plângerea formulată de petentul F. G. în contradictoriu cu intimatele C. județeană M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și

C. locală R. de fond funciar.

În considerentele sentinței se reține că, instanța de fond a apreciat că acțiunea pentru completarea titlului de proprietate poate avea ca obiect numai diferența dintre suprafața de teren validată, pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate conform procedurii administrativ jurisdicționale reglementată de Legea nr. 18/1991, și suprafața de teren atribuită prin titlul de proprietate. In speță, o atare diferență cu privire la care petentul să fie îndreptățit a pretinde completarea titlului sau eventual un titlu de proprietate suplimentar nu există.

Conform art. 36 din H.G. nr. 890/2005, titlurile de proprietate se emit de către comisiile județene pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele verbale de punere în posesie și schițele terenurilor. De asemenea potrivit art. 35 din H.G. nr. 131/1991, în vigoare la data emiterii titlului de proprietate, comisia județeană emite titlul de proprietate după operațiunea de validare, pe baza documentațiilor înaintate de comisiile comunale, orășenești sau municipale.

Având în vedere aceste dispoziții dar și reglementarea în ansamblu a procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991, care debutează cu cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în termenul prevăzut de lege, urmată de întocmirea anexelor de către comisiile locale cuprinzând propunerile de validare și înaintarea acestora comisiilor județene în vederea validării, rezultă că suprafața de teren cu privire la care subzistă obligația comisiilor de fond funciar de a efectua punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate este suprafața de teren

validată, pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate conform procedurii speciale reglementată de Legea nr. 18/1991.

Pentru suprafața de teren de 399 mp. solicitată prin prezenta acțiune, care excede celei reconstituite în baza Legii nr. 18/1991, reclamantul trebuia să urmeze procedura administrativ jurisdicțională de reconstituire a dreptului de proprietate în cadrul termenelor și în condițiile reglementate de Legea 169/1997, Legea nr. 1/2000 sau Legea nr. 247/2005, acte normative în baza cărora foștii proprietari sau moștenitorii acestora au avut posibilitatea de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferența dintre suprafața de teren reconstituită în baza legii inițiale și suprafața totală de teren adusă sau preluată în orice mod în cooperativa agricolă de producție.

Referindu-se la o suprafață de teren care depășește suprafața pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate conform anexei de validare, cererea reclamantului, deși formulată ca o acțiune având ca obiect obligație de a face, respectiv completarea titlului de proprietate, echivalează cu o cerere de reconstituire adresată direct instanței, ceea ce este contrar dispozițiilor art. 9 și urm. din Legea 18/1991.

În cadrul acțiunii având ca obiect completarea titlului de proprietate nu poate fi analizată calitatea reclamantului de a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul din litigiu, instanța nefiind învestită cu soluționarea unei plângeri împotriva hotărârii comisiei județene, în condițiile art. 53 din Legea nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare.

Totodată nu prezintă relevanță nici faptul că terenul solicitat este în folosința reclamantului din anul 1990, astfel cum a arătat martorul Brânzei V. audiat la termenul din_, ceea ce înseamnă că faptic terenul era în posesia reclamantului la data întocmirii procesului verbal de punere în posesie și a emiterii titlului de proprietate.

Aceste aspecte pot fi analizate în acest cadru procesual, în subsidiar pentru verificarea situației juridice a amplasamentului terenului pentru care se solicită punerea în posesie în vederea completării titlului de proprietate dacă este îndeplinită principala condiție de admisibilitate, respectiv aceea ca titlul de proprietate să nu fie eliberat pentru întreaga suprafață de teren validată. Or, această condiție nu este îndeplinită în speță.

Pentru considerentele mai sus expuse, instanța de fond a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamant.

Împotriva acestei sentințe în termenul legal a declarat recurs F. G. care a solicitat admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței judecătoriei în sensul admiterii acțiunii formulate de recurent.

În motivarea recursului se arată că terenul în suprafață de 339 mp identificat în CF 355 nr. top. 653/2 a aparținut antecesorului F. G. care era proprietar tabular. De la revoluție folosește terenul. Când s-a făcut punerea în posesie a fost măsurată întreaga suprafață de teren fiind delimitat la acea dată cu țăruși de către vecini, însă scriptic i-a fost notată o suprafață mai mică cu 399 mp. Nu a mai formulat cereri la L.

169/_ și 247/2005 pentru că nu avea rost să mai ceară teren ce i-a fost măsurat de către comisie când a fost pus în posesie.

Analizând sentința atacată prin prima motivelor de recurs și în considerarea dispozițiilor art. 312, 304¹ Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:

La Legea nr. 18/91 recurentul a formulat cerere înregistrată la C. locală R. sub nr. 2009/_ unde, printre alte terenuri a solicitat să i se reconstituie dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 0,10 ha și 0,06 ha teren intravilan (fila 18 dosar de fond).

Așa cum a precizat în fața tribunalului, C. J. M. de aplicare a legilor fondului funciar a validat cererea recurentului pentru suprafața solicitată de 1600 mp. Ulterior s-a emis titlul de proprietate sub nr. 44053/50 din_ pentru suprafața de 1608 mp teren intravilan situat la locul numit "Acasă";.

Față de împrejurarea că hotărârea Comisiei județene nu a fost atacată, că ulterior așa cum a recunoscut și recurentul diferența de teren nu a fost solicitată la legile fondului funciar, se apreciază că în mod corect instanța de fond a respins acțiunea recurentului reținându-se că nu s-a urmat procedura administrativ jurisdicțională de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzută de dispozițiile legii fondului funciar, cererea fiind formulată direct la instanța de judecată, în afara termenului prevăzut de lege.

Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge recursul ca nefondat, urmând a se menține sentința judecătoriei.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMEL LEGII DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de F.

G.

în contra sentinței civile nr.

2851 din_ a Judecătoriei B. M., județul M.

.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de azi 25 septembrie 2013.

Președinte

J. ecători

G. ier

P. G.

P. M.

B.

, C. V.

B. M.

Red. P.G./_

Dact. B.M./_ Ex. 2

J. ecător fond: D. E. S.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 417/2013. Fond funciar