Decizia civilă nr. 4271/2013. Anulare act
| Comentarii |
|
R O M Â N I A CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4271/R/2013
Ședința publică din 31 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER:: C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții P. A. M. și P. U D. I. M. împotriva deciziei civile nr. 307 din 11 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe intimata A. C.
F., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâtei intimate A. C. F., avocat Tanțău A. I., cu
împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este legal timbrat cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 17 octombrie 2013, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtei intimate A. Composesorat F., întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Curtea, din oficiu, pune în discuția reprezentantului pârâtei intimate să se pronunțe și asupra aspectului dacă toate motivele de recurs se încadrează în motivele de recurs prevăzute de art. 304 C.proc. civ.
Reprezentantul pârâtei intimate arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind cereri sau excepții de invocat, curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și reține cauza în pronunțare în baza actelor depuse la dosar.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a deciziei recurate ca fiind temeinică și legală, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, pe care o susține în totalitate, cu cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei, conform chitanței pe care o depune la dosar.
C U R T E A
Prin cererea de chemare in judecata înregistrata sub nr. de mai sus, reclamanții P. A. -M. si P. D. -I. M. in contradictoriu cu parata A. COMPOSESORAT F. au solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, sa se dispună anularea hotararii paratului din data de_, prin care s-a hotărât închirierea unei suprafețe de teren in scopul amenajării unui parc fotovoltaic, cu cheltuieli de judecata.
Prin sentința civilă nr. 5018/2013 pronunțată la data de_ în dos. nr._ Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția nelegalei timbrări a cererii, invocata de parata.
A anulat ca nelegal timbrata cererea de chemare in judecata formulata de reclamanții P. A. -M. si P. D. -I. M., in contradictoriu cu parata A. Composesorat F. .
A obligat pe reclamanți la plata către parata a sumei de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 1 si 3 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea obligației de plata pana la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Cu toate ca reclamanților le-a fost acordat un termen de judecata pentru a depune la dosar dovada plații taxei judiciare de timbru si timbrului judiciar pentru cererea formulata, aceștia nu si-au îndeplinit aceasta obligație.
Având in vedere ca taxa judiciara de timbru se plătește anticipat, înaintea discutării oricăror cereri sau excepții, sancțiunea nerespectării acestei obligații fiind prevăzuta in mod expres de lege, in temeiul dispozițiilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, instanța de fond a admis excepția invocata de parat si pe cale de consecința a anulat ca netimbrata cererea de chemare in judecata formulata de reclamanți.
Fiind in culpa procesuala, in temeiul art. 274 C. proc. civ., instanța de fond a obligat pe reclamanți la plata către parat a sumei de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata constând in onorariul avocațial dovedit cu chitanța de la fila 33 dos.
Prin decizia civilă nr. 307/A din 11 iunie 2013 a T. ului Cluj pronunțată în dosar nr._ s-a respins ca nefondat apelul declarat de P. A. M. și P.
D. I. M. împotriva sentinței civile nr. 5018/2013 pronunțată la data de_ în dos. nr._ al Judecătoriei Cluj-Napoca pe care a păstrat-o în întregime.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Potrivit art.88 al.1 lit.4 cod pr.civilă citația va cuprinde…domiciliul celui citat, sub sancțiunea nulității prev. la al.2 al aceluiași articol.
Neregularitățile din cuprinsul citației apelantului P. A. M. și anume că în loc de "B-dul"; este scris "B-duk"; și referitor la denumirea intimatei în loc de
"F. "; apare "Feacu"; sunt simple erori materiale care nu denaturează conținutul citației și nu pot duce la nulitatea procedurii de citare.
Adresa de domiciliu al apelantului P. A. M. este corect menționată pe citație ca G.ral Ghe.M. nr.24, sc.B, et.6, ap.35, sector 1 B., fiind strada pe care acesta locuiește.Faptul că pe citație în loc de "B-dul"; este scris "B-duk"; nu are nici o relevanță, în sensul că nu schimbă denumirea străzii.Mai mult apelantul nici nu a invocat neprimirea citației.
De asemenea scrierea greșită a denumirii părții adverse în loc de "F. "; apare "Feacu"; nu a produs nici o vătămare apelanților.
Potrivit mențiunilor de pe procesul-verbal înmânarea citației s-a efectuat, în mod legal, potrivit art.92 al.4 teza II cod pr.civilă, prin afișarea citației pe ușa principală a locuinței apelantului P. A. M. .
Potrivit art.100 al.4 cod pr.civilă procesul-verbal încheiat de cel însărcinat cu înmânarea actului de procedură face dovada până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat.
Având în vedere că apelantul P. A. M. nu a contestat mențiunile subliniate pe dovada de citare, procedura de înmânare a citației este conformă dispozițiilor legale.
Cu privire la procedura de citare a apelantei P. ovoci D. -I. M. nu s- au invocat nici un fel de neregularități, astfel că obligația de a achita taxa judiciară de timbru fiind solidară, aceasta trebuia să se conformeze dispozițiilor instanței de fond, independent de situația apelantului P. A. M. cu privire la modul de citare al acestuia.
Potrivit art.20 al.1 din Legea nr.146/1997 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
În speță, apelanții-reclamanți nu au achitat taxa judiciară de timbru la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată.
Contrar susținerilor apelanților, obligația de a achita taxa judiciară de timbru este supusă unui termen de plată conform art.20 al.2 din Legea nr.146/1997 care prevede că "dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care să determine o valoare mai mare, instanța a pus în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.";
În îndeplinirea acestor dispoziții legale, instanța a dispus citarea apelanților cu mențiune achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, până la termenul de judecată din data de_, acesta fiind primul termen de judecată ulterior citării acestora.
Întrucât la termenul de judecată din data de_, apelanții-reclamanți nu au depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, în mod corect, prima
instanță a dispus anularea, ca nelegal timbrată, a cererii de chemare în judecată, sancțiune prev. de art.20 al.3 din Legea nr.146/1997.
Apreciind legală soluția anulării cererii ca netimbrată, nu s-a mai impus analizarea motivelor de apel privitoare la fondul pricinii.
Cheltuielile de judecată constând în suma de 3000 lei onorariu avocațial la plata căreia au fost obligații apelanții este proporțional cu obiectul cauzei și volumul de muncă al avocatului intimatei, care a presupus consultații juridice, redactarea întâmpinării, prezentarea la susținerea cauzei.Perceperea onorariului avocațial se face în funcție de toate acestea, avocatul neputând anticipa soluția care se va pronunța în cauză.Faptul că nu s-a trecut la cercetarea fondului acțiunii și aceasta, în speța de față, tocmai din cauza apelanților, nu înseamnă că volumul de muncă al avocatului intimatei s-a diminuat.
Pentru toate aceste considerente, în tem.art.296 cod pr.civilă tribunalul a respins apelul declarat de P. A. M. și P. D. I. M. împotriva sentinței civile nr. 5018/2013 pronunțată la data de_ în dos. nr._ al Judecătoriei Cluj-Napoca pe care a păstrat-o în întregime.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții P. A. M. și P. U D. I. M. solicitând modificarea în totalitate a deciziei civile nr. 307/2013 a
T. ului Cluj iar pe fond admiterea acțiunii formulate, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că hotărârea pronunțată în apel a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, fiind incidente dispozițiile motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
Citarea reclamantului P. A. M. a fost nelegală, pe citație adresa reclamantului fiind menționată greșit, strada fiind un element fundamental al domiciliului, această neregularitate fiind sancționată cu nulitatea conform art. 88 alin. 2 C.pr.civ.
În ceea ce privește lipsa vătămării reținută de către instanța de apel, aceasta nu a fost pusă în discuția părților, trăgând însă concluzia greșită că din
moment ce apelanții nu au reclamat necomunicarea nu se poate identifica vreo vătămare.
S-a invocat de asemenea, că și în ceea ce privește pârâta s-a trecut numele greșit al acesteia pe citație, instanța de apel făcând din nou și referitor la această problemă, în mod greșit aplicarea art. 88 alin. 1 pct. 5 C.pr.civ.
Instanța de apel a făcut o apreciere lapidară și în ceea ce privește interpretarea și aplicarea art. 92 alin. 1, 3 și 4 C.pr.civ., imobilul în care locuiește reclamantul fiind un condominiu cu mai multe apartamente, cu administrator, persoană de pază la intrare.
S-a făcut de asemenea greșita aplicare a dispozițiilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, pe citație nefiind menționat termenul în care trebuia îndeplinită obligația de achitare a taxei judiciare de timbru, obligația fără termen neputând genera o sancțiune în absența scadenței obligației.
Toate neregularitățile invocate au avut ca și consecință vătămarea drepturilor procesuale ale recurenților reclamanți deoarece pe baza citațiilor afectate de vicii procedurale instanța a anulat ca netimbrată cererea, considerând în mod nelegal că ar fi fost citați corect și s-ar fi stabilit în sarcina acestora în mod legal obligația timbrării.
Cu privire la obligarea la plata cheltuielilor de judecată s-a arătat că onorariul avocatului pârâtei nu a fost cenzurat deși este disproporționat și nedovedit față de munca efectiv depusă a apărătorului intimatei pârâte.
Restul considerentelor din cererea de recurs privesc aspecte care țin de fondul cauzei.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
În apărare, pârâta A. COMPOSESORAT F. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că în mod greșit se susține de către recurenți că nu au fost citați în mod legal, din cuprinsul citației înțelegându-se foarte clar localitatea, strada și adresa reclamantului P. A. M., reclamantul necriticând faptul că nu a primit citația ci faptul că este greșită o literă din denumirea străzii unde locuiește.
În ceea ce privește nepunerea în discuție a părților a vătămării, nu era necesară, apelanților revenindu-le obligația de a dovedi această vătămare.
Referitor la procedura de citare a pârâtei s-a arătat că doar pârâta putea invoca acest aspect iar nu reclamanții care nu au suferit nicio vătămare conform art. 105 C.pr.civ. pentru a opera sancțiunea nulității actului de procedură îndeplinit cu nerespectarea formelor legale.
Neînmânarea personal a citației reclamantului sau administratorului blocului nu atrage nicio sancțiune, fiind respectate prevederile art. 92 alin. 3 C.pr.civ. mențiunile de pe dovada de citare nu au fost contestate de reclamanți, acestea făcând dovadă deplină până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de către persoana care l-a încheiat conform art. 100 alin. 4 C.pr.civ.
Critica referitoare la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997 nu poate fi primită atâta timp cât art. 20 alin. 1 din lege prevede că taxele judiciare de timbru se achită anticipat. Instanța nu era obligată să menționeze în mod expres termenul de achitare a taxei judiciare de timbru atâta timp cât art. 20 alin. 2 diin Legea nr. 146//1997 prevede obligația achitării taxei judiciare de timbru până la primul termen de judecată, fiind aplicabil principiul "nemo censetur ignorare legem";.
Nici critica referitoare la cenzurarea onorariului de avocat nu este întemeiată, acesta fiind stabilit raportat la valoarea contractului de închiriere care-i nemulțumește pe recurenți, în raport de timpul afectat consultațiilor
juridice date părții, de redactarea întâmpinării, pregătirea apărării prin procurarea documentelor justificative anexate și prezentarea în vederea susținerii cauzei.
În privința aspectelor de fond ale litigiului s-a arătat că pârâta nu înțelege să facă apărări, decizia atacată putând fi criticată numai sub aspectul anulării cererii de chemare în judecată.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 308 alin. 2 C.pr.civ., art. 312 alin.
1 C.pr.civ., art. 274 C.pr.civ.
Analizând recursul declarat de reclamanții P. A. M. și P. U D. I.
M. împotriva deciziei civile nr. 307 din 11 iunie 2013 a T. ului Cluj pronunțată în dosar nr._, Curtea reține următoarele:
Având în vedere că prin sentința pronunțată în primă instanță s-a anulat ca nelegal timbrată cererea de chemare în judecată, soluția fiind menținută prin decizia atacată, vor fi analizate numai criticile din recurs care se referă la soluția pronunțată, iar nu și cele privind fondul cauzei, nefiind pronunțată o soluție pe fondul cauzei până la acest moment.
Criticile referitoare la procedura de citare a părților
În primul rând, înainte de a se analiza punctual criticile formulate prin cererea de recurs, se impune a se sublinia aspectul reținut și de către instanța de apel în decizia atacată, respectiv acela că reclamanții nu au invocat nicicând că nu ar fi primit citația emisă pentru primul termen de judecată în dosarul judecătoriei, raportat la acest aspect toate neregulile evidențiate neputând produce nici un fel de consecințe juridice, fiind vorba practic despre un demers pur teoretic în materie de comunicare a actelor de procedură. Aceasta deoarece, astfel cum a arătat și pârâtul prin întâmpinare, nu poate fi justificată vreo vătămare, ori în lipsa vreunei vătămări nu operează sancțiunea nulității. Lipsa vătămării rezultă implicit din faptul că nu s-a contestat primirea citației, nefiind necesar deci a se proba conform art.105 alin.2 C.pr.civ.
Referitor la prima neregularitate sesizată în ceea ce privește citația, greșirea unei litere din denumirea străzii unde domiciliază reclamantul P. A. M. (B- duk. în loc de B-dul.), în mod corect s-a reținut de către tribunal că este vorba despre o simplă eroare materială, eroare care nu avea cum să influențeze în nici un fel comunicarea citației reclamantului. Aceasta nu este deci de natură a produce vreo consecință în ceea ce privește îndeplinirea în mod legal a procedurii de citare, domiciliul reclamantului, element care trebuia indicat sub sancțiunea nulității conform art.88 alin.2 C.pr.civ., fiind precizat în citație.
A doua neregularitate invocată se referă la citația emisă pentru pârâtă în dosarul de fond, invocându-se tot o eroare referitoare la modul cum a fost redactată denumirea pârâtei, prin omiterea unei litere. Ori, pârâta nu a invocat nicicând această neregularitate, confirmând primirea citației, formulând apărări pentru primul termen de judecată și trimițându-și reprezentant în instanță pentru acest termen, partea adversă neputând justifica vreo vătămare în invocarea nulității procedurii de citare a pârâtei.
O a treia chestiune invocată tot în ceea ce privește procedura de citare a reclamantului P. A. M. pentru primul termen de judecată în dosarul de fond este aceea a nerespectării prevederilor art.92 alin.3 și 4 C.pr.civ., condominiul în care locuiește reclamantul având administrator, apreciindu-se deci că citația trebuia înmânată acestuia.
Din cuprinsul dovezii de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 30 dosar fond rezultă că au fost barate toate mențiunile referitoare la găsirea vreunei persoane dintre cele menționate la pct.1 din dovadă, inclusiv administratorul, în aceste condiții citația fiind afișată pe ușa principală a locuinței destinatarului, fiind deci respectate prevederile art.92 alin.4 C.pr.civ.
Indiferent însă de cele reținute mai sus, rămân valabile mențiunile făcute inițial, respectiv faptul că prin necontestarea primirii citației pentru termenul de judecată din_ reclamantul nu poate justifica nici o vătămare care să atragă sancțiunea nulității procedurii de citare, chiar dacă ar exista unele nereguli referitoare la aceasta.
Critica referitoare la modul de interpretare și aplicare a prevederilor art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997
În motivarea acestei critici s-a susținut că în lipsa indicării termenului până la care trebuia achitată taxa judiciară de timbru este vorba despre o obligație fără termen care nu poate genera vreo sancțiune.
Pentru soluționarea acestei critici, invocată și în apel, în mod corect s-a făcut referire prin decizia atacată la prevederile art.20 alin.1 și 2 din Legea nr.146/1997, numai prin raportare la acestea putând fi corect interpretat alin.3 al art. 20 din lege.
Ori, conform acestora, de principiu rezultă că regula este aceea a obligației de achitare a taxelor judiciare de timbru anticipat, în momentul înregistrării acțiunii sau a cererii, numai dacă nu se procedează astfel, instanța având obligația conform alin.2 să pună în vedere obligația de achitare a taxei până la
primul termen de judecată.
Rezultă deci că legea este cea care stabilește momentul până la care trebuie îndeplinită obligația de achitare a taxei judiciare de timbru, nefiind la latitudinea instanței de judecată stabilirea unui termen în acest sens.
Nu se pune deci problema unei greșite interpretări și aplicări a prevederilor art.20 din Legea nr.146/1997.
Critica referitoare la cheltuielile de judecată
Reclamanții înțeleg să conteste cuantumul onorariului avocațial la plata căruia au fost obligați de către instanță, apreciind că acesta este nejustificat de mare raportat la munca depusă de avocat, învederând faptul că instanța de apel nu a analizat aspectele invocate în acest sens în cererea de apel.
Din considerentele deciziei atacate rezultă că instanța de apel a analizat această critică, motivând de ce a apreciat că nu se impune reducerea onorariului avocațial acordat în dosarul de fond, fiind deci interpretate și aplicate prevederile art.274 alin.3 C.pr.civ. în acest sens. În aceste condiții nu se mai poate face o nouă analiză în recurs în ceea ce privește cuantumul onorariului avocațial acordat în dosarul de fond, nepunându-se astfel problema nelegalității deciziei ci a ne/temeiniciei acesteia, aspect care care nu mai poate face obiectul recursului având în vedere prevederile art.304 alin.1 C.pr.civ., în forma în vigoare aplicabilă în cauză.
Prin urmare, în temeiul art.304 pct.9 coroborat cu art.312 alin.1 C.pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat de reclamanții P. A. M. și P. U D.
I. M. împotriva deciziei civile nr. 307 din 11 iunie 2013 a T. ului Cluj pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține ca legală.
În temeiul art. 274 alin.1 C.pr.civ. instanța va obliga recurenții să plătească intimatei A. C. F. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanții P. A. M. și P. U D. I.
M. împotriva deciziei civile nr. 307 din 11 iunie 2013 a T. ului Cluj pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească intimatei A. C. F. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 31 octombrie 2013.
Președinte, A. C. | Judecător, A. A. C. | Judecător, Ana I. |
Grefier, C. B. |
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.apel: Dorin Tatu, C. -A. C. Jud.fond: F. M.
| ← Decizia civilă nr. 50/2013. Anulare act | Decizia civilă nr. 69/2013. Anulare act → |
|---|
