Decizia civilă nr. 467/2013. Uzucapiune
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
cod operator 4204
DECIZIE CIVILĂ Nr. 467/R
Ședința publică din 16 Octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE A. S. T.
J. ecător D. T.
J. ecător D. W.
G. ier A. Sas
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul C. LOCAL
S. M. prin Primar cu sediul în S. M., împotriva sentinței civile nr. 359/_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. _
, având ca obiect uzucapiune completare dispozitiv.
Se constată că dezbaterea recursului a avut loc în ședința publică din data de_, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu prevederile art. 260 și art. 146 Cod procedură civilă, coroborate cu art. 316, 298 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de_, când a pronunțat prezenta hotărâre.
T.
Prin sentința civilă 359/_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților S. Român prin M. M. an și S. Român prin C. Local S. M. și în consecință s-a respins acțiunea civilă înaintată de reclamantul B. P. în contradictoriu cu pârâții: H. I., H. M.
, S. român prin M. M. și S. Român prin C. local S. M. .
S-a constatat că reclamanta G. I. nu și-a mai susținut acțiunea după disjungere și înregistrarea sub acest dosar.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Pentru a solicita stabilirea sau apărarea unei servituți de trecere este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de proprietar .Această calitate,în regim de carte funciară se dovedește cu extrasul de carte funciară. Reclamantul nu este proprietar tabular după cum a recunoscut prin precizarea de acțiune și nici nu a făcut dovada că este moștenitor al proprietarului tabular B. Gheorghe, în baza unui certificat de moștenitor .
De asemenea reclamantul nu a făcut dovada că deține un titlu cu privire la calea de acces a cărui ocrotire se cere,raportat la disp.art.624 cod civil.
În consecință instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată de pârâții H. I. și H. M. .
Proprietar al terenului pe care se susține că a fost constituită servitutea de trecere este S. Român ,M. M. an având drept de administrare operativă directă conform extrasului CF depus la fila 49.
S. Român a fost chemat în judecată inițial prin M. M. an iar ulterior
,ca urmare a unei precizări,prin C. Local S. M. .
Pe considerentul că M. M. an are drept de administrare operativă directă asupra terenului în litigiu și că acesta se află în subordinea C. ui Local ,aceste două persoane juridice nu pot reprezenta S. român, existând dispoziții legale care stabilesc calitatea de reprezentant al S. ui Român pe seama unității administrativ teritoriale sau a Ministerului Finanțelor.
În consecință instanța a admis și această excepție.
Ca urmare a admiterii celor două excepții (fiind de prisos analizarea celorlalte excepții invocate de pârâți), instanța a respins acțiunea formulată de reclamant.
În privința acțiunii formulate de reclamantă, instanța a constatat că aceasta nu a mai susținut-o.
Împotriva sentinței civile nr. 359/_, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ în termenul prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă a formulat recurs recurentul C. local al Municipiului S.
M., reprezentat prin primar solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În motivele de recurs, recurentul a arătat că instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului, ci doar s-a pronunțat pe bază de excepții.
Trimiterea cauzei în rejudecare ar duce la cercetarea fondului, dând astfel instanței o nouă abordare asupra modului de soluționare.
Instanța nu a procedat la suspendarea judecății cauzei până la soluționarea dosarului nr._ *, deși suspendarea judecății cauzei se impunea.
Cererea de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 312, 304 Cod procedură civilă din 1865.
Recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în baza art. 242 Cod procedură civilă 1865.
Intimatul B. P. a depus întâmpinare, la data de_, arătând că prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului, ci doar s-a pronunțat pe bază de excepții.
Intimatul a solicitat casarea sentinței civile nr. 359/_ din dosarul nr._ și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru cercetarea fondului ori suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului nr._ *, deoarece aceasta se impunea.
Intimatul a arătat că deține un contract de întreținere cu unchiul său, încheiat la data de_ și de aceea a cerut în nenumărate rânduri suspendarea judecății procesului, întrucât a deschis procedura succesorală și există două cauze pe rolul instanței, respectiv dosar nr._ și_ .
Intimatele G. Anișoara și G. I. au depus la dosar la data de_ întâmpinare, arătând că solicită casarea sentinței civile nr. 359/_ și
trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, motivat de faptul că prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului și s-a pronunțat pe bază de excepții. S-au respins cererile în probațiune formulate, vizând efectuarea unei expertize, administrarea probei cu interogatoriul, a probei cu martori.
Intimatele arată că nu există o altă cale de acces auto și hipo de aceea se impunea servitutea de trecere întrucât calea de acces a fost dobândită într-un mod fraudulos de către persoanele în cauză.
Drumul este proprietatea S. ui român și accesul nu a fost restricționat timp de circa 100 de ani.
La data de_ s-a depus întâmpinare de către intimații H. I. și H.
M., care au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a sentinței civile nr. 359/_, ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
Intimații au invocat prin această întâmpinare excepția lipsei de interes a C. ui local în promovarea recursului împotriva sentinței civile nr. 359/_, pentru următoarele considerente:
La fond C. local a avut calitatea procesuală de pârât, acțiunea fiind promovată de reclamanții B. P. și B. G. I., care nu au înțeles să atace hotărârea judecătoriei. Astfel că, în situația în care, reclamanții prin atitudinea procesuală pe care au adoptat-o, au acceptat soluția instanței de fond, nu se justifică interesul pârâtului de a solicita rejudecarea unei cauze nesusținute de reclamanți.
Cu privire la prima critică formulată în motivele de recurs, aceasta nu este fondată din considerentele ce urmează: excepția lipsei calității procesuale fie activă, fie pasivă, este o excepție peremptorie care face de prisos soluționarea pe fond a cauzei. Simpla susținere a recurentului că în mod greșit instanța s-a pronunțat pe excepții fără a combate excepțiile invocate nu este de natură a duce la o altă soluție cu privire la aceasta.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului B.
P., atâta timp cât acesta nu a înțeles să atace hotărârea instanței de fond, instanța apreciază că soluția judecătoriei este corectă.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a S. ui Român prin C. local intimații consideră că în mod corect excepția a fost invocată de către instanță și în mod corect a fost admisă. În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. 4 și 5 din Legea nr. 213/1998 S. român este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice pentru speța în cauză:
"(4) În litigiile privitoare la dreptul de administrare, în instanță titularul acestui drept va sta în nume propriu. În litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului de administrare are obligația să arate instanței cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă. Titularul dreptului de administrare răspunde, în condițiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestei obligații. De asemenea, neîndeplinirea acestei obligații poate atrage revocarea dreptului de administrare.
(5) În litigiile prevăzute la alin. 4, statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor iar unitățile administrativ-teritoriale, de către consiliile județene, de
C. General al Municipiului București sau de consiliile locale, care dau mandat scris, în fiecare caz, președintelui consiliului județean sau primarului. Aceasta poate desemna un alt funcționar de stat sau un avocat care să-i reprezinte în fața instanței";.
Așa cum a reținut și instanța de fond, fapt necontestat nici de recurent, proprietar tabular al terenului pe care se susține că a fost constituită o servitute de trecere este S. român, astfel că în reprezentarea acestuia, calitatea procesuală pasivă în cauză nu o poate avea decât Ministerul Finanțelor Publice, acesta putând mandata Direcția Generală a Finanțelor Publice M. .
În ce privește cea de-a doua critică, potrivit dispozițiilor art. 244 alin. 1 pct.
1 Cod procedură civilă "(1) Instanța poate suspenda judecata: 1.când dezlegarea pricinii atârnă în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți; "Din analiza acestui text legal se poate sesiza că norma nu este una imperativă, lăsându-se la aprecierea instanței de judecată ca în urma verificărilor cu privire la elementele care trebuie să fie întrunite să admită sau nu cererea de suspendare.
În probațiune, s-au depus înscrisuri, în fotocopie. Intimații G. I. și B. P. au depus concluzii scrise.
Analizând sentința civilă nr. 359/_, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, pe baza motivelor de recurs formulate, precum și în considerarea dispozițiilor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, tribunalul constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Împotriva sentinței civile nr. 359/_ a Judecătoriei S. M. nu au formulat recurs nici reclamantul B. P. și nici reclamanta G. I. .
Împotriva sentinței civile nr. 359/_ a Judecătoriei S. M. singurul recurs formulat este recursul declarat de către recurentul C. local al Municipiului S. M. reprezentat prin primar.
Examinând actele și lucrările dosarului de fond, se remarcă împrejurarea că, la fond, recurentul a fost chemat în judecată în calitate de pârât, prin precizarea acțiunii de la fila 69, prin care reclamantul B. P. arată că înțelege să cheme în judecată, alături de pârâții inițiali, respectiv H. I. și H.
M. și S. Român prin C. local S. M. - fila 69.
Acțiunea civilă astfel cum aceasta a fost în mod succesiv precizată a fost respinsă de către prima instanță.
Așa fiind, recurentul nu justifică interesul în promovarea recursului împotriva sentinței civile nr. 359/_ a Judecătoriei S. M., prin care acțiunea fost respinsă.
Prin interes în sensul dreptului procesual civil, se înțelege folosul practic urmărit în speță de cel care a promovat calea de atac a recursului.
Interesul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: să fie legitim, juridic, născut și actual, personal și direct.
Interesul trebuie să fie în legătură cu dreptul subiectiv civil afirmat, ori cu situația juridică legală pentru a cărei realizare calea justiției este obligatorie.
Interesul trebuie să fie născut și actual, în sensul că recurentul s-ar expune la un prejudiciu dacă nu ar recurge la calea de atac a recursului.
Interesul trebuie să fie personal și direct în sensul că folosul practic trebuie să-l vizeze pe cel care recurge la forma procedurală, iar nu pe altcineva.
În speță, recurentul nu justifică un interes legitim juridicește proteguit personal și direct, în a formula recurs împotriva sentinței civile prin care acțiunea a fost respinsă.
Raportat la considerentele ce preced, în baza art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă, tribunalul va respinge recursul declarat de recurent ca fiind lipsit de interes.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, recurentul va fi obligat la plata către intimații H. I. și H. M. a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariul de avocat justificat cu chitanța aflată la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de către recurentul C. local al municipiului S. M., reprezentat prin primar, împotriva sentinței civile nr. 359/_, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. _
.
Obligă pe recurent la plata către intimații H. I. și H. M., domiciliați în S. M., str. M. nr. 1, jud. M., a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de azi 16 Octombrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
S. T. A. | Ț. | D. | W. D. | Sas A. |
Red.DȚ/_
Tred. A.S. / 24 Octombrie 2013 - 2ex
J. ecător la fond: L. U.
| ← Decizia civilă nr. 178/2013. Uzucapiune | Decizia civilă nr. 569/2013. Uzucapiune → |
|---|
