Decizia civilă nr. 469/2013. Revendicare imobiliară
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 469/A/2013 ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 1 OCTOMB. 2013 COMPLETUL CONSTITUIT DIN: PREȘEDINTE: E. L.
JUDECĂTOR: DAN-I. T. GREFIER: A. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe apelant B. S. și pe intimat R. M., intimat V. T., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanta constata ca mersul dezbaterilor si concluziile părților au fost consemnate în încheierile de amânare a pronunțării de la data de_ și_, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
T. UL
Deliberând reține că prin sentința civila nr.1332/_, pronunțată în dosar nr._ Judecătoria Dej a admis în parte acțiunea civilă pentru grănițuire formulată și întregită de reclamantul B. S. împotriva pârâților
V. T. și R. M. P. .
A stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților, potrivit aliniamentelor marcate prin punctele 44 - 60 din planul de situație întocmit ca varianta nr.3 la raportul de expertiză efectuat de expert ing.Sîntămărean
D. - fila 57 dosar, care face parte integrantă din prezenta.
A respins petitele de revendicare, plată despăgubiri și obligație de a face, ca nefondate.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantului suma de 729,52 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin acțiunea înregistrată sub nr._, astfel cum a fost întregită (f.18) reclamantul B. S. a solicitat pronunțarea unei hotărâri în contradictoriu cu pârâții V. T. și R. M. P., pentru stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile părților, revendicarea terenului ocupat de pârâți în suprafață de 159 m.p. și respectiv 52 m.p., plata c/valorii celor trei pruni tăiați de pârâtul de rd.2 și obligarea pârâtului de rd.1 sa-și taie vișinul și pomii din preajma mejdei și crengile nucului aflate la o distanță mai mică de doi metri. De asemenea, pârâtul de rd.1 să astupe fosa septică construită pe limita de hotar și la cca.10 metri de fântână, învederându-se în esență următoarele:
- reclamantul este vecin cu pârâții, care i-au intrat abuziv pe terenul său, aspect constatat de experta Florea F., ocazie cu care i-au tăiat pomii fructiferi menționați și au construit fosa septică, plantând la o distanță nelegală alți pomi și un noc care-i umbrește terenul, astfel că se impune stabilirea liniei de hotar ce desparte fondurile limitrofe și lăsarea în deplină
proprietate și liniștită posesie de către pârâți a terenului ocupat, cu obligarea lor după caz la desființarea lucrării amintite, tăierea pomilor și plata de despăgubiri pentru cei trei pruni.
În drept au fost invocate art.584, 998 cod civil și art.274 din Codul de procedură civilă.
Prin întâmpinare și precizare, (f.26,29) pârâții au solicitat respingerea în principal ca rămasă fără obiect, iar în subsidiar ca neîntemeiată, arătând următoarele:
Expertiza invocată de reclamant nu le este opozabilă întrucât nu au participat în procesul în care a fost admisistrată această probă. Cu toate acestea, când au fost somați de către comisia locală, și-au retras proprietățile în limitele stabilite în dosarul nr._, deși sentința pronunțată de Judecătoria Dej sub nr.591/2007 nu le este opozabilă. Astfel, și-au retras gardul încă din toamna anului trecut, aspect constatat de comisie prin procesul-verbal nr.1448/_
În privința pomilor, aceștia au fost tăiați de către pârâtul de rd.1 înainte de promovarea acțiunii, fosa septică este amplasată la o distanță acceptată de normele sanitare iar nucul pârâtului de rd.2 este poziționat pe terenul acestuia și nu împiedică exploatarea culturilor.
În vederea soluționării cauzei, s-a ținut seama de înscrisurile depuse la dosar în susținerea respectiv combaterea pretențiilor formulate și s-a administrat proba cu expertiză.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat următoarele:
Imobilele în litigiu reprezintă casele cu anexe gospodărești și teren aferent, proprietatea extratabulară a părților, situate pe raza comunei Câțcău, județul C. și au fost supuse în proces expertizei tehnice judiciare, vizându-se identificarea lor prin măsurători pe baza actelor de proprietate prezentate, în scopul stabilirii hotarului despărțitor și eventualei suprafețe de teren ocupate, ținând seama de actele și schițele cadastrale folosite de părți, precum și de posibilele repere găsite la fața locului, sens în care a fost întocmit de către expertul desemnat în cauză, ing.Sîntămărean D., raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie.
Astfel, terenul reclamantului în suprafață totală de 6.893 m.p., este evidențiat în titlurile de proprietate nr._ și nr.16773/2009, interesând în speță parcelele din intravilan, tarla 28, având nr.320/2/1 și nr.11/2/1 (însumând 393 m.p.), rspectiv nr.21/2, nr.21/1, nr.21/3 și nr.21 (însumând 6.500 m.p.), cuvenite după antecesorii săi prin reconstituire pe vechiul amplasament, ce se identifică prin parcela cu nr. topo.154, în suprafață de 4.932 m.p. din C.F. nr.312 Câțcău și cu jumătate din parcela cu nr. topo.153, în suprafață totală de 3.924 m.p., din C.F. nr. 819/9 Câțcău, aspect reținut prin considerentele sentinței civile nr.591/2007, pronunțată de Judecătoria Dej în dosar nr._, prin care comisiile de fond funciar au fost obligate să-i reconstituie reclamantului dreptul de proprietate prin diferență pentru cei 393 m.p anterior amintiți.
În privința pârâtului R. M. P. , vecinul de pe latura estică, văzând actele antecesorilor săi, proprietarii tabulari R. G. și soția R. R. L., expertul a stabilit că i se cuvine suprafața de 3.304 prin însumarea parcelelor cu nr. topo.155/1 și 155/2 din C.F. nr.843 Câțcău.
Pentru vecinul de la vest, pârâtul V. T. , conform titlului de proprietate nr._, suprafața acestuia de teren este de 2.100 m.p., prin însumarea parcelelor din intravilan, tarla 28, având nr.20, nr.20/1 și
nr.20/2, cuvenită după antecesorii săi prin reconstituire pe vechiul amplasament, respectiv jumătate din parcela cu nr. topo.153 evidențiată în
C.F. nr.819/9 Câțcău (adică 1.962 m.p.) iar diferența de 138 m.p. putându-se regăsi în parcela cu nr. topo.141.
Văzând că potrivit planului de C.F. limita dintre proprietatea reclamantului cu nr. topo.154 și cea cu nr. topo.155 cuvenită pârâtului R.
M. P.
este reprezentată printr-o linie dreaptă identificată în teren între punctele 44 - 60, și care corespunde hotarului actual, limită continuată pe mai departe cu un alt vecin tot în linie dreaptă (deși se poate observa că la fața locului reclamantul a intrat în terenul respectivului vecin), instanța va stabili linia de hotar pe amplasamentul indicat, identificat prin raportul de expertiză între punctele 44 - 60 din planul de situație corespunzător variantei nr.3, conform propunerii expertului, de păstrare a acestei mejdii, consecința fiind respingerea pretențiilor de revendicare formulate de reclamant față de acest pârât.
Văzând că potrivit aceluiași plan de C.F. imobilul cu nr. topo.153 în suprafață de 3.924 m.p. (cuvenit reclamantului și pârâtului V. T. potrivit cotei de ½ parte fiecare) și cel cu nr.topo.154 (cuvenit exclusiv reclamantului) sunt delimitate prin linii drepte, înseamnă că limita dintre proprietatea reclamantului pe latura vestică și cea a pârâtului amintit, ce continuă pe mai departe cu terenul deținut de numitul Hitioan Dumitru, trebuie să fie în întregime dreaptă.
La fața locului s-a constatat că o parte din acest teren, respectiv o parcelă măsurând 560 m.p. identificată prin planul de situație între punctele 300-84-83-80-301, este ținută de către numitul Hitioan Dumitru. Văzând și faptul situării casei și anexelor gospodărești - grajd cu șură, aparținând pârâtului V. T. , pe amplasamentul actual acceptat de autoritățile statului în materie încă din anul 1970, ținând seama de împrejurarea că antecesorii celor două părți au fost coproprietari în indiviziune asupra terenului aferent, identificat prin imobilul cu nr. topo.153 în suprafață de 3.924 m.p., și care a ajuns practic să fie partajat în fapt între moștenitorii titularilor prin acceptarea modului de amplasare la acea dată a construcțiilor amintite, văzând că o proprietate, precum parcela de teren în litigiu, nu trebuie în mod necesar să fie împărțită între copărtași exact pe la mijlocul ei și cum părțile în cauză au obținut de altfel în baza legii fondului funciar reconstituirea exclusivă a dreptului de proprietate și punerea în posesie pe vechiul amplasament identificat cu cel actual, titlurile lor de proprietate obținute proprio nomine nefiind desființate, instanța și-a însușit propunerea expertului de stabilire a liniei de hotar dintre proprietățile acestora potrivit planului de situație în varianta nr.3, ce menține hotarul actual, cu consecința respingerii pretențiilor de revendicare formulate de către reclamant. Rămâne ca acesta, care deține deja 6.691 m.p. teren intravilan din totalul de 6.893 m.p., să se îndrepte pentru diferența de 202 m.p., în complinirea celor 1.962
m.p. aferenți cotei de ½ parte, împotriva numitului Hitioan Dumitru, care deține aparent fără titlu din parcela cu nr. topo.153 o suprafață de 560 m.p.
În considerarea celor expuse, văzând dispozițiile art.584 din vechiul Cod civil și faptul că introducerea acțiunii demonstrează existența litigiului grănițuirii, instanța a admis în parte acțiunea, în sensul stabilirii liniei de hotar pe amplasamentul actual, identificat prin raportul de expertiză conform reperelor amintite, înscrise în planul de situație anexa nr.3 la raport.
Pretențiile de revendicare au fost respinse ca neîntemeiate, la fel și cele de plată despăgubiri și obligație de a face, spre acest sfârșit menționând și
faptul că reclamantul nu a făcut dovada pretențiilor sale, potrivit regulilor obișnuite ale dreptului probator.
În privința cheltuielilor de judecată, ținând seama de natura raportului de drept dintre părți, așa cum rezultă din interpretarea dispozițiilor art.584 Cod civil, interesele acestora la grănițuire fiind egale, rezultă că atât cheltuielile cu stabilirea liniei de hotar, cât și cele de judecată se suportă în mod egal.
Modalitatea de stabilire a cheltuielilor nu este legată de numărul capetelor de cerere admise ori respinse, deoarece ele sunt făcute pentru soluționarea grănițuirii.
Potrivit actelor din dosar, reclamantul a cheltuit în proces 413,04 lei reprezentând taxele de timbru și 2.046 onorar expert, iar pârâții cât 500 lei fiecare cu titlu de onorar avocat, astfel încât s-a dispus compensarea acestor sume, cu obligarea pârâților la plata către reclamant a sumei de 729,52 lei, reprezentând jumătate din costurile rămase.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs, recalificat apel, reclamantul B. S., solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și soluționarea tuturor petitelor acțiunii. De asemenea, a solicitat să se dispună efectuarea unei noi expertize care să țină cont de sentința nr. 591/2007 a Judecătoriei D. rămasă irevocabilă, precum și de cele două titluri de proprietate nr. 3122/1563, nr. 16773/2009 și a proceselor - verbale de punere în posesie.
În motivarea apelului reclamantul a arătat că expertul nu a luat în considerare mejda de est între B. și R. aflată în dosarul 285, expertiza având bază corectă stâlpul de beton la stradă și urmele unui plop la fundul grădinii, expertul afirmând în pagina 2, ultimul aliniat că reperele indicate corespund cu C.F. Expertul Sîntămărean nu ține cont de cele anterior găsite și elaborează lucrarea pe baza unei mejdie modificate de parte (măsurată cu sfoara) cu pornire de la fundul grădinii, nu de la stâlpul din stradă. Prin întinderea sforii la cca. 40m, linia se intersectează cu mejdia adevărată ajungând să se îndepărteze de gard cu peste 20cm. Deși s-a emis procesul verbal nr. 1448/_, s-a precizat că lucrarea nu s-a finalizat, părțile nefiind de acord, de altfel nici nu este semnată. Pe această latură în varianta 1 se realizează o diferență de la dosar 285 prima expertiză, plan de situații punctele 8-1 cu punctele 44-60 la expertiza Sîntămărean, este o diferență în minus de 0,68 m iar la lățimea dosar 285 expertul identifică 0,92 cm măsurat de la vechea mejdă, a doua expertiză la același punct notat cu 60 în planul de situație varianta 1, diferența este nesemnificativă. Astfel, pe această latură prin noua expertiză nu se recuperează cei 52 mp din expertiza anterioară dosar 285 pe care instanța prin sentința 591/2007 a acceptat-o ca făcând parte din suprafața sa.
A mai arătat că în pagina a doua la pct.6 expertiză, măsurarea grădinii Topo 155 proprietar R. M, expertul arată că pe latura mejdă cu Vas N., și nici pe latura sud, nu a sesizat diferențe, în timp ce pe lățimi la drum există o diferență de 0,27 m precum și pe latura opusă există o diferență notată de 37,9- 37,7= 0,83m și face se susține greșit că punctele în litigiu 44 și 60 mejdă ar coincide cu lucrările expertizei anterioare. Și totuși conform situației suprafețelor parcelelor în varianta 1, Topo 155/1,155/2 precizează 350 mp în plus față de acte.
R. a cumpărat grădina Topo 1155 de peste 10 ani, a construit cel puțin două garduri și a construit gardul în interiorul grădinii apelantului. Expertul a încercat să ne lămurească că planurile cadastrale suprapuse
corespund mejdei vechi. Același lucru a făcut și expertul în dosarul 285 care arată că reperele indicate: stâlp stradă, urma copacului opus la fundul grădinii corespund cadastrului și precizează diferența prin Planul de situație de 52 mp aflat în perimetrul R. . Expertul în dosarul 800 în concluzie propune ca actuala mejdă punctele 44-60 să rămână nemodificate. Expertul a vizitat primăria și pârâții în mai multe rânduri și cu toate acestea nu a luat act de punerea în posesie a apelantului de către comisia locală.
Apelantul a mai arătat că expertul a atașat planul anexă 1, plan conform CF Câțcău anexa2, în care se vede clar că planul suprafețelor topo 155, 154, 153 este dreptunghiular, nu sunt întreruperi nici curbe. La fața locului, i-a arătat expertului mejdele și colțurile de mejdă, însă aceasta nu a ținut cont de cele arătate, a reușit să scoată un poligon de 560mp (fără stăpân) și a propus ca suprafața revendicată de reclamant să fie poziționată în zona liberă din topo 153 (linia 48-85-301). Astfel expertul își depășește mandatul introducând în expertiză o a treia persoană și propune să se stabilească mejdele dintre proprietățile părților cu o terță persoană.
Din măsurarea suprafeței, jumătate din topo 153 aparținând pârâtului V., după retragerea parțială a gardului pe 2/3, rezultă că acesta are și la această oră în plus 174mp din care 159 mp sunt din suprafața apelantului. Expertul face referire adeverința nr. 488/_, emisă de către
C.A.P. pentru pârâtul V., prin care i se aprobă lot pentru renovarea casei de locuit între vecinii B. și Baias. Cele două familii nu sunt vecine. Expertul din nou își depășește atribuțiile și arată că mejda dintre cele două proprietăți trebuie să fie trasată conform adeverinței 448, să se mărească suprafața de 1 ar și să fie prelungit frontul la stradă la 16 m a proprietății V. (pct. 46-109- 304-305). Pârâții au depus la dosar încă o adeverință numită "Plan de amplasare și delimitare a imobilului " fără nominalizare, nici topo, doar număr de casă în care se enumera construcțiile la sol în rubrica C2, arată un grajd cu șură de 60 mp dar nu este cuprinsă bucătăria de vară construită în prelungirea surei în anii 80 pe suprafața apelantului în interior de l,5 m fără documente. A anexat suprafața pe aliniamentul 47-100 varianta 2, singura linie care marchează corect mejdia veche, dovada fiind prezența gardului făcut de familia sa la stradă care pe o lungime de 1 m și lățime de 1 m pornire, anexat de pârâtul V. în anul 1978 și care lățime crește în dreptul șurii cu l,5m pe care se află construită bucătăria de vară.
Apelantul a mai arătat că instanța a respins solicitarea sa de completare cu o variantă în plus la expertiză cu luarea în considerare a măsurătorilor expertizei din dosarul 285, fără a-i explica consecințele acestor solicitări în maniera în care a știut să le formulez.
Prin întâmpinarea formulată intimații pârâți R. MARIUJS P. și V.
T. au solicitat respingerea apelului formulat de reclamant și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
In ceea ce-i privește pe intimatul R. M. P., acesta consideră că modalitatea în care a fost efectuată expertiza și anume din toate cele 4 variante întocmite de expert, atât cele efectuate la indicațiile pârâtului cât și ale reclamantului a rezultat că nu încalcă limitele de proprietate ale reclamantului recurent astfel încât respectă atât conturul efectuat conform planului de carte funciară, atât conturul efectuat conform măsurătorilor, cât și conturul efectuat conform mejdiei propuse. Astfel încât din toate variantele nu rezultă starea de fapt așa cum a fost formulată de către reclamant, prin urmare titlurile de proprietate aparținând părților nu se suprapun, deci intimatul nu ocupă nici o suprafață de teren din proprietatea reclamantului,
aceasta fiind și concluzia expertului și anume acesta "propune ca actuala mejdie dintre pârâtul R. M. și reclamant să rămână definitivă pe aliniamentul punctelor 44-60."
Raportat la concluzia expertului și la situația la fața locului solicită să se țină cont de faptul că intimatul este titular al unui drept de proprietate legal dobândit asupra bunului prin urmare nu are calitatea de posesor neproprietar al imobilului ci din contră de posesor proprietar, astfel încât acțiunea formulată a fost soluționată conform tuturor probelor de la dosar și conform expertizei. Au mai solicitat de asemenea să se constate diferența de suprafață de la o expertiză la alta și anume din expertiza efectuată de Florea Cecilia frontul la stradă al reclamantului era de 39,03 m iar în prezent așa cum rezultă din expertiza efectuată de Sântămărean D., frontul la stradă este de 39,20 m în condițiile în care intimații s-au retras din terenul susținut de reclamant că i l-au ocupat.
În ceea ce-l privește pe intimatul V. T., acesta fost de acord cu varianta nr. 3 efectuată de expert și anume ca linia de mejdie să rămână definitivă pe punctul 46. Dacă s-ar alege varianta nr. 4 linia de mejdie ar rămâne definitivă pe punctul 47 însă acest lucru ar însemna o pagubă în sarcina sa în condițiile în care ar fi obligat să-și demoleze gardul cu stâlpi de beton situați pe o lungime de 31,68 metri, gard edificat în întregime fără sprijinul material al reclamantului. În plus între punctul 46 și 47 există o diferență de 0, 64 m, prin urmare nu se poate susține că ar ajuta această mică diferență în a se edifica ceva. Intimatul și-a înscris dreptul de proprietate la frontul drumului în suprafață de 15,85 m, atât cât este arătat și în expertiză. Mai mult, în sprijinul acestei solicitări a depus la dosarul cauzei și poze de la fața locului pentru a se vedea că acea diferență de 0,65 m nu ar avea o înrâurire edificatoare asupra folosinței reclamantului și nu ar schimba ceea ce se găsește în prezent pe acest teren, adică contrar susținerilor acel teren este neîngrijit și nu există nici o recoltă ce îi poate fi imputată intimatului că ar fi compromis-o, așa cum a fost menționat în întregirea de acțiune. În plus, trebuie să se țină cont și de ultima propunere a expertului și anume "suprafața revendicată de reclamant să fie poziționată în zona rămasă liberă din nr. topo 153 prin retragerea limitei vecinului Hitiuan Dumitru pe aliniamentul creat de punctele 48-85-301".
Dacă linia de mejdie ar rămâne în continuare pe punctul 46 s-ar păstra situația din prezent prin urmare nu s-ar mai crea prejudicii inutile intimatului în condițiile în care dacă s-ar demola gardul din prezent, pentru o distanță de 0,64 metri tot acesta ar fi nevoit să construiesc un alt gard și din nou tot pe cheltuiala proprie. Astfel că s-ar genera cheltuieli și pentru demolarea gardului și pentru construirea unui alt gard.
Acțiunea în revendicare, fondată pe art. 480 Cod Civil este acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar, acțiune reală, deci, prin care reclamantul cere instanței să i se recunoască dreptul de proprietate asupra unui bun determinat și, pe cale de consecință, să-l oblige pe pârât la restituirea posesiei bunului. Or, în speța de față, intimații nu sunt doar posesori ci chiar proprietari asupra suprafețelor revendicate, fără cauzarea vreunui prejudiciu reclamantului.
În condițiile în care liniile de mejdie ar rămâne aceleași în continuare, pentru că aceasta este situația legală a acestora, se impune a fi respinse și capetele de cerere privind lipsa de folosință, din moment ce nu a fost dovedita posesia nelegitimă a pârâților. Mai mult, lipsa de folosință a terenului constituie un capăt de cerere accesoriei celui ce vizează revendicarea și
urmează soarta acestuia. Referitor la afirmațiile conform căruia ei să fie obligați a toaleta pomii pentru că aceștia se află pe proprietatea reclamantului, acestea sunt simple afirmații, nesusținute de materialul probator.
Analizând apelul declarat, tribunalul reține următoarele:
Reclamantul B. S. a solicitat instanței să stabilească granița dintre terenul aflat în proprietatea sa, în suprafață de 6.893 mp, situat în intravilanul satului Cîțcău, înscris în titlul de proprietate nr._, tarla 28, parcelele 21/2, 21/1, 21/3 și 21 și titlul de proprietate nr.16773/2009, tarla 28, parcelele 320/2/1 și 11/2/1 și terenurile aflate în proprietatea pârâților R. M. și V. T. .
Prima instanță a dispus efectuarea unui raport de expertiză de către expertul Sîntămărean D., din care rezultă că terenul reclamantului este identic cu terenul cu nr.topo. 154 înscris în CF 312 Cîțcău, cu suprafața de 4932 mp și cu o porțiune de ½ din terenul cu nr.topo. 153 înscris în CF 819/a, cu suprafața de 3924. Pârâtul R. M. este proprietarul terenului înscris în CF 843 Cîțcău cu nr.topo. 155/1, 155/2, în suprafață de 3304 mp, iar pârâtul V. T. este proprietarul terenului în suprafață de 2100 mp înscris în titlul de proprietate nr._, tarla 28, parcelele 20, 20/1 și 20/2, care sunt identice cu porțiunea de ½ din terenul cu nr.topo. 153 înscris în CF 819/a cu suprafața totală de 3924 mp și cu terenul cu nr.topo. 141.
Prima instanță a ținut cont de concluziile din varianta 3 a raportului de expertiză, în care expertul a luat în considerare planul de C.F., conform căruia limita dintre proprietatea reclamantului cu nr. topo.154 și cea cu nr. topo.155 cuvenită pârâtului R. M. P. este reprezentată printr-o linie dreaptă identificată în teren între punctele 44 - 60, care corespunde graniței actuale, limită continuată pe mai departe cu un alt vecin tot în linie dreaptă, numitul Hintioan S. .
Referitor la limita dintre terenul reclamantului și cel al pârâtului V. Teofin, prima instanță a reținut că potrivit aceluiași plan de C.F. imobilul cu nr. topo.153 în suprafață de 3.924 m.p. (cuvenit reclamantului și pârâtului V.
T. în cote părți de câte ½ fiecare) și cel cu nr.topo.154 (cuvenit exclusiv reclamantului) sunt delimitate prin linii drepte, ceea ce înseamnă că limita dintre proprietatea reclamantului pe latura vestică și cea a pârâtului V., ce continuă pe mai departe cu terenul deținut de numitul Hitioan Dumitru, trebuie să fie în întregime dreaptă. La fața locului s-a constatat că o parte din acest teren măsurând 560 m.p. identificată prin planul de situație între punctele 300-84-83-80-301, este ținută de către numitul Hitioan Dumitru. Văzând și faptul situării casei și anexelor gospodărești - grajd cu șură, aparținând pârâtului V. T., pe amplasamentul actual acceptat de autoritățile statului în materie încă din anul 1970, ținând seama de împrejurarea că antecesorii celor două părți au fost coproprietari în indiviziune asupra terenului aferent, identificat prin imobilul cu nr. topo.153 în suprafață de 3.924 m.p., și care a ajuns practic să fie partajat în fapt între moștenitorii titularilor prin acceptarea modului de amplasare la acea dată a construcțiilor amintite, văzând că o proprietate, precum parcela de teren în litigiu, nu trebuie în mod necesar să fie împărțită între copărtași exact pe la mijlocul ei și cum părțile în cauză au obținut de altfel în baza legii fondului funciar reconstituirea exclusivă a dreptului de proprietate și punerea în posesie pe vechiul amplasament identificat cu cel actual, titlurile lor de proprietate obținute proprio nomine nefiind desființate, instanța și-a însușit
propunerea expertului de stabilire a liniei de hotar dintre proprietățile acestora potrivit planului de situație în varianta nr.3, ce menține hotarul actual.
În apel, tribunalul a dispus efectuarea unui nou raport de expertiză de către expertul Colțan Dan M., care a arătat că în urma măsurătorilor efectuate la fața locului a rezultat că reclamantul folosește o suprafață de 6828 mp, care se identifică în regim de carte funciară cu parcela cu nr.topo.154, înscrisă în CF 312 în suprafață de 4932 mp, cu o parte din parcela cu nr.topo. 153 înscrisă în CF 819/a în suprafață de 3924 mp, respectiv cu o parte din parcela cu nr.topo. 160. Pârâtul R. M. folosește o suprafață de 3609 mp care se identifică în regim de carte funciară cu parcelele cu nr.topo. 155/1, 155/2 în suprafață de 3304 mp înscrise în CF 843. Pârâtul V. T. folosește o suprafață de 2229 mp care se identifică în regim de carte funciară cu o parte din parcela cu nr.topo. 153 înscrisă în CF 819/a, respectiv cu o parte din parcela cu nr.topo. 141.
Expertul a suprapus planul vechi da carte funciară, la scare 1:3600, cu planul actual și a constatat că realizarea unei grănițuiri riguroase pe baza acestui plan nu este posibilă, dar cu ajutorul planului se poate constata că limita dintre numărul topografic 154, aflat în proprietatea reclamantului și parcela cu nr.topo. 155, din care au provenit prin dezmembrare parcelele cu nr.topo. 155/1 și 155/2, aflate în proprietatea pârâtului R. M., era o linie dreaptă, fără frânturi.
În ceea ce privește limita dintre reclamant și pârâtul V. T., planul vechi de carte funciară nu este de ajutor, deoarece pe acesta se regăsește doar numărul topo. 153 în suprafață totală de 3924 mp, fără să existe o delimitare raportat la cotele de ½ ale părților. În ceea ce privește planurile de punere în posesie, expertul a arătat că acestea au fost realizate prin măsurători expeditive cu ruleta și nu sunt adecvate pentru a se realiza o grănițuire riguroasă în baza lor.
În schimb, expertul a constatat că pârâtul V. T. a solicitat în baza unei documentații depuse sub nr.1231/_ la Biroul de carte funciară D., înscrierea în CF a terenului în suprafață de 2100 mp din titlul său, în urma acestui demers terenul fiind înscris în CF 1103 cu nr. cadastral 146. În urma comparării conturului acestui nr. cadastral expertul a constatat că mejdia înspre reclamant este stâlpul de beton indicat de reprezentantul pârâtului V. ca fiind limita între imobile la partea dinspre stradă (punctul notat cu 3255 pe planul de situație, identic cu punctul notat cu 12 pe planul numărului cadastral) la colțul grajdului (construcția C2) iar în continuare merge pe limita existentă actualmente. Astfel, deși pârâtul a înregistrat în anul 2009 în evidențele cadastrale limita retrasă la colțul grajdului, la fața locului gardul din stâlpi de beton și plasă de sârmă situat între drum și grajd nu respectă limita pe care a fost atribuit numărul cadastral 146.
Ținând cont de cele menționate mai sus, expertul a propus stabilirea mejdiilor dintre imobilele în litigiu, pornind de la următoarele considerente: frontul la stradă al reclamantului este cele constatat și prin expertizele anterioare efectuate asupra terenului, în dosarul nr._ al Judecătoriei
D. și în prezentul dosar, între punctele notate în planul de situație cu 3255, 3266; suprafețele atribuite prin tp 3122/1563 și tp 16773 reclamantului din parcelele cu nr.topo. vechi 153 și 154 sunt de 6500 mp prin tp 3122/1563 și 233 mp prin tp 16773; diferența de 160 mp din tp 16773 este atribuită din vechiul număr topo. 160; limita dintre nr. topo. 154 și 155 este reprezentată de o linie dreaptă de la drum și până la gardul cimitirului; limita numărului
cadastral 146 al pârâtului V. respectă mejdia stabilită prin expertiza din dosarul nr._ al Judecătoriei D. .
Astfel, expertul a amplasat suprafața de 6500+233=6733 mp pe limitele menționate și a constatat că limita dintre reclamant și pârâtul R. M. se suprapune peste gardul existent actualmente între imobile între punctele 3266 și 3285, linia dreaptă care reprezintă mejdia reprezentând de fapt prelungirea în linie dreaptă a acestui gard până la intersecția cu limita sudică a proprietății lui R. M. . Pentru a se realiza acesta aliniament drept este necesară mutarea țărușului notat cu 3338 pe planul de situație cu 1,32 m înspre terenul pârâtului R. M. . În urma acestei operațiuni, pârâtul R. M. va avea în folosință suprafața de 3555 mp.
În ceea ce privește limita dintre reclamant și pârâtul V. T., aceasta trebuie modificată în sensul demolării gardului dintre drum și grajd și amplasarea acestuia conform limitei numărului cadastral 146, în rest limita dintre proprietăți rămânând nemodificată. În urma acestei operațiuni pârâtul
V. T. va avea în folosință suprafața de 2219 mp.
De asemenea, reclamantul va avea în proprietate suprafața de 6733 mp situată între pârâți și suprafața de 160 mp în limita sud estică a proprietății.
În principiu, grănițuirea reprezintă o operațiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre două sau mai multe proprietăți vecine, acțiunea exercitată cu scopul stabilirii traseului real pe care trebuie să îl urmeze hotarul, fiind întemeiată pe dispozițiile art. 584 C. civ. Grănițuirea, menită să apere dreptul de proprietate, se poate dispune atât în cazul inexistenței unei delimitări între proprietăți, cât și în situația în care astfel de semne exterioare există, dar sunt contestate de părți. În acest ultim caz, este necesar a se face dovada că linia de hotar a suferit modificări în timp, astfel că se impune readucerea ei la forma inițială.
În speță, raportat la probatoriul administrat în fața primei instanțe, precum și cel din apel, tribunalul consideră că varianta cuprinsă în planul de situație (situația propusă) din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert Colțan Dan M. este singura care răspunde exigențelor menționate mai sus.
Astfel, în privința liniei de hotar dintre proprietățile reclamantului și pârâtului R. M., în expertiza efectuată în apel expertul a suprapus planul vechi de carte funciară cu planul actual și a constatat că limita dintre numărul topografic 154, aflat în proprietatea reclamantului și parcela cu nr.topo. 155, din care au provenit prin dezmembrare parcelele cu nr.topo. 155/1 și 155/2, aflate în proprietatea pârâtului R. M., era o linie dreaptă, fără frânturi. Astfel, expertul a constatat că limita dintre reclamant și pârâtul
R. M. se suprapune peste gardul existent actualmente între imobile între punctele 3266 și 3285, însă după punctul 3285 nu se mai respectă linia dreaptă, astfel încât se impune mutarea țărușului notat cu 3338 pe planul de situație cu 1,32 m înspre terenul pârâtului R. M. .
Referitor la linia de hotar dintre proprietățile reclamantului și pârâtului
V. T., expertul a luat în considerare documentația cadastrală în baza căruia pârâtul și-a înscris în CF dreptul de proprietate asupra terenului din titlul său de proprietate și în urma comparării conturului nr. cadastral 146 a constatat că, deși pârâtul a înregistrat în anul 2009 în evidențele cadastrale limita retrasă la colțul grajdului, la fața locului gardul din stâlpi de beton și plasă de sârmă situat între drum și grajd nu respectă limita pe care a fost atribuit numărul cadastral 146.
T. ul are în vedere și faptul că în urma stabilirii granițelor dintre proprietățile părților conform expertizei din apel reclamantul are în folosință suprafața înscrisă în titlul de proprietate, în timp ce pârâții au în folosință suprafețe mai mari decât cele menționate în titlurile lor.
În consecință, tribunalul consideră că se impune stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților conform planului de situație (situația propusă) din raportul de expertiză efectuat în apel de exp. Colțan Dan M., care face integrantă din hotărâre.
ul consideră corectă soluția dată de prima instanță celorlalte capete de cerere, având în vedere că apelantul nu și-a dovedit pretențiile, în conformitate cu dispozițiile art.129 alin.1 C.proc.civ. potrivit cărora părțile au obligația să-și probeze pretențiile și apărările. De altfel, este de observat că apelantul a formulat critici doar în ceea ce privește soluția dată de prima instanță petitului având ca obiect grănițuirea.
Pentru toate motivele expuse mai sus, în baza art.296 C.proc.civ. tribunalul urmează să admită în parte apelul declarat de pârâți și să schimbe în parte sentința atacată, în sensul că va stabili linia de hotar dintre proprietățile părților conform planului de situație (situația propusă) din raportul de expertiză efectuat în apel de exp. Colțan Dan M., care face integrantă din hotărâre, după cum urmează: între imobilul proprietatea reclamantului B. S. situat în intravilanul satului Citcau, comuna Citcau, tarla 28, parcele 21/2, 21/1, 21/3, 21, 320/2/1 și 11/2/1, înscris în titlurile de proprietate nr._ și nr.16773/2009 și imobilul proprietatea pârâtului R. M. P. înscris în CF 843 Citcau, cu nr.topo. 155/1 și 155/2 pe aliniamentul dintre punctele 3266 și 3338; între imobilul proprietatea reclamantului B. S. situat în intravilanul satului Citcau, comuna Citcau, tarla 28, parcele 21/2, 21/1, 21/3, 21, 320/2/1 și 11/2/1, înscris în titlurile de proprietate nr._ și nr.16773/2009 și imobilul proprietatea pârâtului V. T. situat intravilanul satului Citcau, comuna Citcau, tarla 28, parcele 20/1, 20/2 și 20, înscris în titlul de proprietate nr._ pe aliniamentul dintre punctele 3255 și 3333.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
În baza art.274 C.proc.civ. intimații R. M. P. și V. T. vor fi obligați să achite apelantului suma de 1340,15 lei, cheltuieli de judecată în apel, din care suma de 4,15 lei reprezintă taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar, suma de 986 lei reprezintă cota parte de 1/3 din onorariul expertului Colțan Dan M. și suma de 350 lei, cheltuieli de transport.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamantul B. S. împotriva sentinței civile nr. 1332/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., pe care schimbă în parte, în sensul că stabilește linia de hotar dintre proprietățile părților conform planului de situație (situația propusă) din raportul de expertiză efectuat în apel de exp. Colțan Dan M., care face integrantă din hotărâre, după cum urmează: între imobilul proprietatea reclamantului B. S. situat în intravilanul satului Citcau, comuna Citcau, tarla 28, parcele 21/2, 21/1, 21/3, 21, 320/2/1 și 11/2/1, înscris în titlurile de proprietate nr._ și nr.16773/2009 și imobilul proprietatea pârâtului R. M. P. înscris în CF 843 Citcau, cu nr.topo. 155/1 și 155/2
pe aliniamentul dintre punctele 3266 și 3338; între imobilul proprietatea reclamantului B. S. situat în intravilanul satului Citcau, comuna Citcau, tarla 28, parcele 21/2, 21/1, 21/3, 21, 320/2/1 și 11/2/1, înscris în titlurile de proprietate nr._ și nr.16773/2009 și imobilul proprietatea pârâtului V. T. situat intravilanul satului Citcau, comuna Citcau, tarla 28, parcele 20/1, 20/2 și 20, înscris în titlul de proprietate nr._ pe aliniamentul dintre punctele 3255 și 3333.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă intimații R. M. P. și V. T. să achite apelantului suma de 1340,15 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE,
L.
în c.o., semnează Președintele T. ului C.
ANA-SS
JUDECĂTOR, DAN-I. T.
GREFIER,
P.
Red. D.T./E.C./_
Jud. prima instanță: I. C. G.
| ← Decizia civilă nr. 410/2013. Revendicare imobiliară | Decizia civilă nr. 1087/2013. Revendicare imobiliară → |
|---|
