Decizia civilă nr. 929/2013. Revendicare imobiliară

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

DECIZIA CIVILA Nr. 929/2013

Ședința publică de la 25 Septembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: F. S. B. JUDECĂTOR: ANA-SS

JUDECĂTOR: D. T. GREFIER: G. P.

S-a luat spre examinare, în vederea pronunțării, recursul promovat de către pârâtul C. I. în contra Sentinței civile nr. 4889 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Turda, privind și pe intimata reclamantă Ș. E., având ca obiect revendicare imobiliară.

La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din 18 septembrie 2013, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre; la acel termen, pentru a se depune concluzii sau note scrise la solicitarea apărătorului recurentului, avocat în substituire Moldvai Bela, instanța a amânat pronunțarea pentru data de azi, când a hotărât următoarele:

T R I B U N A L U L

Reține că prin sentința civilă nr.4889/2008 pronunțată de Judecătoria Turda în dosar nr._ s-a

admis în parte acțiunea civilă precizată formulată de către reclamanta Ș. E. în contradictoriu cu pârâtul C. I., având ca obiect revendicare.

A obligat pârâtul să predea reclamantei în deplină proprietate și pașnică folosință terenul în suprafață de 1387 m.p. înscris în titlul de proprietate nr. 27743/1402/_, tarla I33, parcela 9/4, identificat în varianta 3 din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de ing. Mădăraș M. Traian,

A obligat pârâtul să desființeze și să ridice construcțiile constând în coteț de lemn, beci din piatră și beton, garaj din cărămidă edificate pe terenul în suprafață de 1387 m.p. proprietatea reclamantei, în caz contrar autorizează reclamanta să execute aceste lucrări pe cheltuiala pârâtului.

A obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 2788 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut

că prin titlul de proprietate nr. 27743/1402 eliberat la data de_ de către Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Cluj reclamantei Ș. E. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 2000 m.p. situat în intravilanul satului B., com. Moldovenești, tarla I33, parcela 9/4. Reclamanta susține că terenul din litigiu este folosite de către pârâtul C. I. .

Instanța reține că acțiunea in revendicare este acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar.

Cu privire la legea civilă aplicabilă în timp pentru soluționarea acțiunii în revendicare, instanța a reținut că potrivit art. 6 alin. 6 din noul cod civil sunt aplicabile în prezenta cauză dispozițiile acestui act normativ.

Potrivit art. 563 alin.1 din noul cod civil proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la altă persoană care îl deține fără drept. Rezultă astfel că pentru a fi întemeiată acțiunea în revendicare reclamanta trebuie să dovedească un drept de proprietate asupra bunului din litigiu. Din cuprinsul titlului de proprietate nr. 27743/1402/_ rezultă că reclamanta este proprietara terenului în suprafață de 2000 m.p. situat în intravilan, tarla I33, parcela 59/4, instanța apreciind astfel că este dovedit dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului revendicat.

De asemenea și pârâtul este proprietarul unei suprafețe de 2000 m.p. situat în intravilanul satului B., com. Moldovenești, tarla I33, parcela 8/3 și 9/3, așa cum rezultă din titlul de proprietate nr. 27743/1401 eliberat la data de_ de către Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Cluj.

Pentru a se stabili dacă terenul revendicat de către reclamantă este ocupat de către pârât în cauză a fost efectuată o expertiză tehnică judiciară topografică de către ing. Mădăraș M. Traian. Deși pentru terenul din litigiu nu există planuri sau schițe de punere în posesie, acesta a fost identificat de expert în baza planului cadastral al localității, a titlurilor de proprietate emise pentru terenurile învecinate. Din măsurătorile efectuate de expert s-a constatat că suprafața de teren proprietatea reclamantei se află în partea sudică a terenului pârâtului, care folosește o suprafață totală de 3387 m.p. teren. Pârâtul mai are în proprietate o suprafață de 9747 m.p. înscris în titlul de proprietate nr. 28856/1953/_, tarla I33, parcelele 8 și 9, însă cu privire la acest teren expertul a menționat în cadrul răspunsului la obiecțiuni că nu se suprapune cu terenul înscris în titlul de proprietate al reclamantei, fiind situat la nord de terenul din litigiu și la nord de vecina Toth R., al cărei teren se află în partea de vest a terenului reclamantei. Rezultă astfel că din suprafața de 3387 m.p. teren folosită de pârât acesta și-a dovedit dreptul de proprietate doar pentru suprafața de 2000 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. 27743/1401/_, tarla I33, parcelele 8/3 și 9/3, diferența de 1387 m.p. fiind folosită de pârât fără niciciun drept, aceasta făcând parte din terenul revendicat de reclamantă.

Astfel, la soluționarea cauzei instanța a avut în vedere varianta 3 din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de ing. Mădăraș M. Traian, reținând că potrivit art. 563 alin. 1 C.civ. pârâtul poate fi obligat să predea reclamantei doar terenul pe care-l folosește fără drept, acesta fiind în suprafața de 1387 m.p., pentru diferența de 2000 m.p. teren pârâtul dovedindu-și dreptul de proprietate cu titlul de proprietate nr. 27743/1401/_ .

În consecință având în vedere faptul că din cuprinsul expertizei topografice efectuată în cauză rezultă faptul că pârâtul folosește suprafața de 1387 m.p. din terenul proprietatea reclamantei, instanța a apreciat că acțiunea în revendicare formulată este parțial întemeiată, acesta urmând să fie obligat în temeiul art. 563 alin.1 din noul cod civil să predea reclamantei în deplină proprietate și pașnică folosință terenul în suprafață de 1387 m.p. potrivit variantei 3 din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de ing. Mădăraș M. Traian, pe care îl folosește fără niciun drept.

A mai reținut instanța că din cuprinsul raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză rezultă că pe terenul în suprafață de 1387 m.p. folosit fără niciun drept de pârât și revendicat de reclamantă se află niște construcții, respectiv coteț de lemn, beci din piatră și beton, garaj din cărămidă, care potrivit depozițiilor martorilor G. Nicolae și Lengyel I. au fost edificate de pârâtul C. I. . Deși instanța a pus în discuție dacă acestea au fost edificate în baza unei autorizații de construire, pârâtul nu a depus la dosar nicio autorizație în acest sens, reprezentantul acestuia susținând că este posibil să nu fi existat autorizație de construire.

Cu privire la regimul construcțiilor edificate de pârât pe terenul proprietatea reclamantei instanța reține că potrivit art. 58 din Legea nr. 71/2011 sunt aplicabile dispozițiile legale în vigoare la data realizării construcțiilor, respectiv dispozițiile vechiului cod civil.

Potrivit art. 494 din vechiul cod civil în cazul construcțiilor edificate cu rea-credință pe terenul proprietatea altei persoane proprietarul terenului are posibilitatea să invoce accesiunea și să devină și proprietarul construcțiilor, cu obligația de a-l despăgubi pe cel care le-a edificat sau să solicite obligarea constructorului de rea-credință să desființeze construcțiile.

Reclamanta nu a dorit să invoce accesiunea, ci a solicitat obligarea pârâtului să desființeze construcțiile edificate pe terenul revendicat. Instanța apreciază că pârâtul a fost de rea-credință în momentul edificării construcțiilor

- coteț de lemn, beci din piatră și beton, garaj din cărămidă pe terenul ce s-a dovedit a fi proprietatea reclamantei având în vedere că nu avea niciun titlu de proprietate asupra acelei suprafețe de teren care să-i ofere certitudinea că ar fi terenul proprietatea sa și nici autorizație de construire. În consecință în temeiul art. 494 alin. 1 C.civ. instanța îl va obliga pe pârât să desființeze și să ridice construcțiile constând în coteț de lemn, beci din piatră și beton, garaj din cărămidă edificate pe terenul în suprafață de 1387 m.p. proprietatea reclamantei, în caz contrar autorizează reclamanta să execute aceste lucrări pe cheltuiala pârâtului.

In temeiul dispozițiilor art. 274 C.pr.civ. și reținând ca pârâtul a căzut în pretenții, fiind în culpă procesuală ,instanța l-a obligat pe acesta la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă, în sumă de 2788 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu expert. Onorariul avocațial nu a fost inclus în cuantumul cheltuielilor de judecată deoarece nu a fost dovedită efectuarea acestei cheltuieli.

Împotriva sentinței civile nr.4889/2012 a declarat în termen legal recurs

pârâtul C. I. solicitând amditerea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemetae.

În motive arată că sentința atactă este dată cu încălcarea dispozițiilor art.307 pct.7 și pc.9 Cod de procedură civilă. Arată că atât expertul cât și instanța de judecată au plecat de la premisa greșită că nu există suprapunere între titlurile de proprietate al reclamantei și cel al pârâtului. În ceea ce privește Titlu de proprietate nr._, deși s-a avut în vedere atât de către expert cât și de către instanță, deși terenul a fost avut în vedere nu a fost măsurat. Pe de altă parte greșit a concluzionat instanța că pârâtul mai deține o suprafață de 9747 mp. Conform TP nr._ acest titlu este eliberat în favoarea tatălui pârâtului și nu în favoarea pârâtului. În situația în care s-ar fi măsurat întreaga suprafață înscrisă în acest titlu de proprietate se putea constata că există o suprapunere între aceste titluri de proprietate. În fine

există și o suprafață de 4235 mp înscrisă în CF 4235 Băden care nu a făcut obiectul Legii nr.18/1991 imobil aflat în vecinătatea celor din litigiu.

În lipsa planului parcelar al zonei expertul nu putea poziționa aceste imobile în mod corect și nu putea constatat dacă ocupă sau nu suprafața de 1387 mp al reclamantei sau acesta face parte din cea înscrisă în CF 4235 B.

.

Analizând recursul prin prisma probelor de la dosar și a motivelor invocate

, tribunalul apreciază că acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează.

Cu privire la terenul înscris în Titlul de proprietate nr._

acesta a fost eliberat în favoarea numitului C. I I., tatăl pârâtului pentru suprafața de 7 ha 1248 mp, din care suprafața de 2 ha este situată în tarlaua 36, parcela133, având ca vecinătăți la N-C. A, la E-DE, la sud Achim și la V DE. Din verificarea Titlului de proprietate rezultă că acest teren este situat în extravilan în timp ce terenul reclamantei din Titlul de proprietate nr._, ca și cel al pârâtului C. I. este situat în intravilanul localității. Prin urmare susținerea potrivit căreia expertul trebuia să măsoare ți terenul din titlul de proprietate al antecesorului pârâtului pentru a verifica dacă nu se suprapune peste terenul în litigiu este neîntemeiată. Mai mult terenurile nici măcar nu sunt situate în aceleași tarlale și parcele, astfel că nu poate fi vorba de parcele învecinate, cu atât mai puțin care se suprapun

În ceea ce privește terenul înscris în CF4235 B., instanța constată că potrivit copiei CF reiese apare înscris nr. top 35 casa, curte și grajd și nr. top 36/4 grădină în suprafață de 4748 mp respectiv 824 mp în cotă de 1/3 parte fiecare C. I., C. I. jr. și C. Mihail. Din concluziile expertului Mădăraș

M. reiese însă că terenul în suprafață de 4748 mp înscris sub nr. top 35 nu este situat în partea cu care pârâtul se învecinează cu reclamanta, ci după parcela folosită de C. Mihai. În ceea ce privește terenul cu nr. top 36/4 acesta nu a fost identificat de către expert, însă pe planul de situație întocmit pentru varianta III reținută de prima instanță nr. top 36 este poziționat pe terenul folosit de C. I., înscris în T.P_ parcela 8/3 și 9/3. Prin urmare, în mod greșit susține recurentul că terenul înscris în CF 4235 B. nu a făcut obiectul Legii nr.18/1991.

În condițiile în care recurentul apreciază că terenul înscris în CF 4235 B. nu putea forma obiectul Legii nr.18/1991 avea la îndemână dispoziții legale prin care să solicite anularea titlului său de proprietate.

In ansamblul probelor administrate în cauză a reieșit că terenul reclamantei nu se suprapune cu cel înscris în CF 4235 B. și nici cu cel

înscris în titlul de proprietate nr._ eliberat în favoarea tatălui pârâtului, astfel că recursul este nefondat. Chiat dacă expertul nu a avut la dispoziție planul parcela al zonei, aceasta nu înseamnă că constatările sale nu sunt întemeiate pornind de la localizarea terenurilor din cele trei titluri invocate, respectiv intra sau extravilan, nr.tarla și parcelă și vecinătăți, care nu au fost constatate. Astfel, față de vecinătățile indicate în titluri reiese că amplasamentul terenurilor a fost corect stabilit.

Deși recurentul a indicat ca motiv de drept al recursului 304 pct.9 și pct. 7 Cod de procedură civilă în dezvoltarea motivelor nu a indicat în ce constă aplicarea și interpretarea greșită a legii. În ceea ce privește nemotivarea hotărârii acest motivat este nefondat, prima instanță reținând în amânunt considerentele care au dus la formarea convingerii sale. Hotărârea nu conține motive contradictorii sau străine de natura pricinii.

Raportat la considerentele mai sus invocate, tribunalul apreciază că recursul este nefondat astfel că în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 raportat la art. 304 pct.7 și 9, respectiv art.304 1Cod de procedură civilă va respinge ca nefondat recursul și va menține în întregime sentința atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de C. I. în contra Sentinței civile nr. 4889 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Turda, pe care o menține în totul.

Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 25 Septembrie 2013.

Președinte,

F. S. B.

Judecător, Ana-SS

Judecător,

D. T.

Grefier,

G. P.

Red/Dact/SS 2ex._

Jud. Fond.A. L. P.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 929/2013. Revendicare imobiliară