Decizia civilă nr. 480/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -N. SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ *
DECIZIA CIVILĂ Nr. 480/R2013
Ședința publică din data de 12 Decembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: C. N., judecător JUDECĂTOR: C. I.
JUDECĂTOR: I. S.
GREFIER: V. V.
S-a luat în examinare recursul declarat de petenta L. R. împotriva sentinței civile nr.6949/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ *, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat Bilan I. pentru petenta recurentă L. R., cu împuternicire avocațială la dosar, avocat B. Emil C. pentru intimata C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor L., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind petenta recurentă L. R. și C. județeană B. -N. de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentantul petentei recurente arată că menține recursul astfel cum a fost declarat și formulat în scris.
Tribunalul statuează că recursul este în termen legal declarat, motivat, comunicat și scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
La data de_, în termen util, s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatei C. locală L., dintre care un exemplar se comunică cu reprezentantul petentei recurente.
Reprezentantul recurentei, avocat Bilan I., reiterează cererea în probațiune formulată prin însăși cererea de recurs, respectiv efectuarea unei adrese către C. locală L. pentru a depune la dosar documentația ce a stat la baza emiterii HCL nr.17/1999 și efectuarea unei adrese către Prefectura Județului B. -N. pentru a se comunica Decizia nr.360/1991 a Prefectului județului
B. -N. pe baza căreia s-a emis HG nr.905/2002, apreciind utile cauzei, întrucât la fila 35 din dosarul de recurs - primul ciclu există Hotărârea nr.905 din 22 august 2002 privind atestarea domeniului public al județului B. -N., precum și al municipiului, orașelor și comunelor din județul B. -N. se face trimitere la anexele nr.1-58* care fac parte integrantă din hotărârea amintită și care nu există la dosarul cauzei.
Față de cererea formulată în probațiune, reprezentantul intimatei, avocat B. Emil C., solicită respingerea acesteia ca nefiind utilă cauzei, potrivit punctului de vedere arătat prin întâmpinarea depusă la dosar.
Tribunalul, după deliberare, având în vedere obiectul concret al pretenției deduse judecății (reconstituirea în natură a suprafeței de 17.300 mp obiect al raportului de expertiză tehnică topometrică) și văzând actele dosarului atât din primul ciclu procesual (fond, recurs), cât și din cel de-al doilea ciclu procesual (fond) referitoare la documentația și înscrisurile în discuție respinge cererea întrucât aspectele a căror clarificare se pretinde au fost deja lămurite de înscrisurile comunicate instanțelor de judecată de cele două instituții (Prefectura jud. BN și Primăria L. ).
Reprezentanții părților arată că nu au alte cereri în cauză.
Nemaifiind alte chestiuni prealabile, tribunalul declară închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul petentei recurente, avocat Bilan I., solicită admiterea recursului, în principal, modificarea hotărârii recurate și, rejudecând pricina, anularea ca nelegală și netemeinică a Hot.nr.244 a Comisiei Județene B. -N. din data de_, și să se dispună reconstituirea în natură pe numele petentei a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1,73 ha, teren agricol situat în intravilanul localității L., iar în subsidiar, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre
rejudecare aceleiași instanțe de fond, potrivit motivelor invocate în scris pe care le susține și oral în ședință. Cu cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale, reprezentând onorariu avocat, cheltuieli care vizează principalul cererii de recurs.
Reprezentantul intimatei C. locală L., avocat B. Emil C., solicită respingerea recursului ca nefondat și pe cale de consecință, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, potrivit apărărilor formulate prin întâmpinarea depusă la dosar, fără cheltuieli de judecată.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr.6949/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița s-a respins acțiunea formulată de petenta L. R. în contradictoriu cu intimatele C. L. PENTRU S. D. DE P. P. A. T. L. și C. J. PENTRU S. D. DE P. P. A.
T. B. -N. având ca obiect plângere împotriva Hotărârii nr. 244/2007 a Comisiei Județene și, în consecință, s-a menținut ca legală și temeinică Hotărârea nr. 244/2007, emisă de intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. ; a fost obligată petenta să achite în favoarea intimatei C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor L. suma de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut următoarele:
Prin Hotărârea Comisiei județene B. -N. nr. 244/_ a fost respinsă ca neîntemeiată contestația petentei cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate în natură asupra suprafeței solicitate, motivat de faptul că C. comunală L. nu are teren disponibil în vederea restituirii în natură, și s-a menținut înscrierea în Anexa 23 L., la poziția 68 a contestatoarei L. R., în calitate de moștenitoare a defunctului Savu N., cu suprafața de 1,73 ha, în vederea acordării de despăgubiri.
Pentru a pronunța această hotărâre, C. J. a avut în vedere cererea înregistrată la C. comunală L., sub nr. 41/_, formulată în baza Legii 247/2005, prin care petenta L. R. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în natură pentru suprafața totală de 1,73 ha teren agricol. La cerere au fost depuse: declarații de martori înregistrate sub nr. 2184/_ a numitului
L. I. și Todică Emil (f. 25-27); declarația din data de_ - L. R., declarația din_ - Savu N. (f. 33-35); certificat nr. 4497/_, eliberat de către Arhivele Naționale - Direcția J.
B. -N. din care rezultă că numitul Savu N. a fost împroprietărit cu suprafața de 3 jugăre în comuna L. conform titlului de proprietate nr. 7. (f. 36-37); și acte de stare civilă (f. 38-44). C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor L. a hotărât admiterea cererii în sensul acordării de despăgubiri prin înscrierea în Anexa 23 L., poziția 68, motivat de faptul că nu are teren disponibil. Împotriva soluției Comisiei comunale L., petenta a formulat contestația înregistrată sub nr. 2053/_, prin care a menționat că nu este mulțumită cu acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 1,73 ha înscrisă în anexa nr. 23 L., la poziția nr. 68. După analiza înscrisurilor depuse, C. locală L. a procedat la îndeplinirea procedurii administrative prevăzute de art. 10 alin. 2-6 din HGR 890/2005, comunicând în acest sens mai multe adrese către diferite autorități locale și județene, prin care a solicitat teren în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea persoanelor îndreptățite. Astfel, prin adresele nr._ /_, 1840/2007 și 4816/2007, C. locală L. a solicitat teren de la Comisiile comunale Dumitra, Budacu de Jos, Cetate, de la C. municipală B. și de la C. J. B. -N., în vederea soluționării cererilor depuse de către contestatari. Prin adresele nr. 1587/2007 și 2775/2007, Comisiile comunale Cetate și Dumitra comunică Comisiei comunale L. că nu dispun de terenuri rezervă pentru a fi puse la dispoziția comisiei. În ceea ce privește susținerea petentei referitoare la împrejurarea că există teren suficient la dispoziția Comisiei comunale L. pentru a fi restituit în natură persoanelor îndreptățite, din B. nța terenurilor avizată de OCPI B. -N. și de către ADS Reprezentanța B. rezultă faptul că C. comunală L. nu are teren disponibil (rezervă) în vederea reconstituirii dreptului de proprietate. Iar în ceea ce privește suprafața de teren administrată de către ADS Reprezentanța B. pe teritoriul cadastral al comunei L., de la ADS Reprezentanța B. s-a primit suprafața de 326 ha teren agricol, teren care a fost atribuit solicitanților înscriși pe anexele 49 și 32. De asemenea, prin hotărâre a Consiliului local L. s-a aprobat trecerea din domeniul public în domeniul privat a suprafeței de 161,07 ha teren pășune în scopul punerii la dispoziția Comisiei comunale L., teren care a fost atribuit solicitanților înscriși
pe anexele 2a, 2b, 3, 11, 38 Cușma și 38 Dorolea. Totodată, C. comunală L., în referatul înregistrat sub nr. 2546/_ precizează faptul că Titlul de proprietate nr. 7., eliberat la Reforma Agrară din anul 1945, pentru defunctul Savu N. Senior, a fost radiat.
Potrivit prevederilor art. 36 din Legea nr. 1/2000, modificată și completată prin Legea 247/2005, "persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, cu ocazia aplicării Legii 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, li se vor acorda terenurile respective în limita suprafețelor disponibile sau despăgubiri";. Prin urmare, întrucât antecesorului contestatoarei i s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire cu ocazia aplicării Legii 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, iar ulterior atribuirea i-a fost anulată, iar C. comunală L. nu mai are teren disponibil în vederea reconstituirii dreptului de proprietate potrivit
B. nței terenurilor, aceasta îndeplinind totodată și procedura legală prevăzută de art. 10 din HGR 890/2005, atât C. comunală L., cât și C. J. B. -N., a respins contestația formulată de petentă și a menținut înscrierea în Anexa 23 L., la poziția 68, a contestatoarei L.
R., în calitate de moștenitoare a defunctului Savu N., cu suprafața de 1,73 ha, în vederea acordării de despăgubiri.
Pentru verificarea susținerilor referitoare la existența terenului liber în sensul legii, respectiv a amplasamentului terenului solicitat de petentă în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,73 ha, conform Legii 247/2005, teren situat în extravilanul localității L., respectiv în Valea Cărămizilor, rid "Tabla lui Rab (Krosler)";, s-a dispus în primul ciclu procesual efectuarea unei expertize tehnice de specialitate (f. 115) care a concluzionat că imobilul ce face obiectul dosarului în curs este amplasat pe teritoriul administrativ al Comunei L., în extravilan, pe Valea Cărămizilor, rid "Tabla lui Rab (Krosler), având ca vecinătăți la nord, est și vest - pășune, iar la sud - pârâul Krosler. Totodată, s-a concluzionat că suprafața imobilului este de 17300 mp, ram de cultură pășune, fiind folosit ca atare. Mai mult, terenul nu a fost atribuit niciunei alte persoane, fiind liber. Este real că terenul solicitat inițial de antecesorul reclamantei, având suprafața de 1,73 ha, este situat în extravilanul localității L. (f. 31), aspect confirmat prin cererea antecesorului reclamantei, respectiv a numitului Savu N. (f. 30-32). Însă, prin Decizia de casare nr. 90/R/2012, pronunțată de Tribunalul B. -N. în dosarul nr._, respectiv îndrumărilor date instanței de fond, s-a dispus completarea raportului de expertiză efectuat în cauză în sensul identificării terenului obiect al litigiului cu date reale de carte funciară, posesori faptici, ram de cultură, vecinătăți, stabilirea naturii juridice a terenului, să se pronunțe cu privire la amplasamentul solicitat de către petentă în raport de înscrisurile depuse la dosar, dacă terenul solicitat de petentă face parte din domeniul public al comunei și, respectiv dacă este localizat în intravilanul sau extravilanul localității, și, totodată, să se suprapună schița terenului identificat inițial în dosarul de fond cu schița - pășune comunală.
Prin concluziile raportului de expertiză - completare (f. 33), s-a reținut că, la data efectuării sale, terenul în litigiu este folosit ca și pășune, constituind domeniul public al comunei L., conform HCL L. nr. 17/_ (f. 128-135) - anexa 24 iar "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei L. ";, poziția 124, indică pășune în suprafață de 613,06 ha. Așa fiind și văzând că terenul solicitat aparține domeniului public al comunei L. și nu a făcut dovada trecerii în domeniul privat al aceleiași comune, instanța de fond a constatat că acesta este exceptat de la reconstituire, motiv pentru care, în considerarea textelor legale precizate, a respins acțiunea civilă formulată de petenta L. R., având ca obiect plângere împotriva Hotărârii nr. 244/2007 a Comisiei Județene, menținând-o ca legală și temeinică.
În virtutea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, cheltuieli de judecată nu au fost acordate, intimatele nefiind căzute în pretenții.
Împotriva sentinței expuse a declarat recurs, în termen legal, petenta L. R., solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii recurate si, rejudecând pe fond pricina să se admită plângerea formulată, în subsidiar casarea hotărârii recurate pentru motivul de casare prev.de art.304 pct.9 Cod proc.civ. si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, cu obligarea pe paratelor la plata cheltuielilor de judecata in toate instanțele, pentru următoarele motive.
Statuările instanței fondului in sensul ca terenul din litigiu ar constitui domeniul public al comunei L. este consecința unei interpretări greșite a probelor administrate in cauza. Cu ocazia rejudecarii s-a dispus completarea raportului de expertiza, solicitandu-i-se expertului sa procedeze
la identificarea terenului in suprafața de 1,73 ha., ce constituie vechiul amplasament situat in extravilanul localității L. -Valea Cărămizilor rid "tabla lui Rab (Krosler); daca terenul solicitat de către petenta face parte din domeniul public al Comunei; sa se pronunțe daca terenul este liber sau a fost atribuit unei alte persoane; sa se pronunțe daca Ia nivelul comisiei locale este teren disponibil; schita terenului. Din completarea raportului de expertiza întocmita de expertul Petre loan rezulta ca suprafața de 17.300 mp." este de natura pasune, in prezent imobilul este folosit ca pasune si ca imobilul nu a fost atribuit unei alte persoane fiind liber. Din concluziile raportului de expertiza rezulta in mod cert faptul ca terenul din litigiu este in prezent liber si ca el nu a fost atribuit unei alte persoane. Raportat la aceste concluzii este indiscutabil ca soluția care se impunea era de admitere a plângerii, anularea hotărârii atacate si restituirea in natura a terenului ce a constituit proprietatea autorului reclamantei. Contrar statuarilor din raportul de expertiza instanța de fond a respins plângerea statuând ca terenul din litigiu ar constitui domeniul public al comunei, islaz comunal si pe cale de consecința restituirea lui in natura nu ar fi legal posibila
In condițiile in care C. L. L. aprecia ca terenul din litigiu face parte din suprafața de 161,07 ha., declarata prin HCL nr. 17/_ ca facand parte din domeniul public al comunei, trebuia sa faca aceasta dovada. Dupa depunerea raportului de expertiza, parata nu a făcut nici un fel de obiectiuni la acest raport, insusindu-si concluziile expertului. In aceste condiții parata a achiesat la concluzia expertului potrivit căreia terenul nu a fost atribuit unei alte persoane fiind liber. De altfel este de observat ca la pct.7 din raportul sau de expertiza expertul face mențiunea ca "daca este teren disponibil la nivelul comisiei locale nu ma pot pronunța, dar terenul indicat si revendicat se vede la teren ca este liber". Afirmațiile paratei in sensul ca terenul din litigiu face parte din suprafața de 161,07 ha., declarate prin HCL nr. 17/1999 ca facand parte din domeniul public al comunei nu-si au nici un suport probatoriu in cauza. C. L. L. a invocat doar aceasta hotărâre de Consiliu Local, fara sa depună la dosarul cauzei documentația care a stat la baza emiterii acestei hotărâri. Mai mult, terenurile care se pretind ca facand parte din suprafața cuprinsa in aceasta hotărâre sunt intabulate in cartea funciara pe persoane fizice asa cum de altfel precizează si expertul in lucrarea sa de expertiza. In aceste condiții statuările instanței fondului din considerentele hotărârii sale in sensul ca prin concluziile raportului de expertiza s-ar fi reținut ca terenul din litigiu constituie domeniul public al comunei L. conform HCL nr. 17/1999 anexa 34, sunt nefondate. De altfel este de observat ca parata a depus la dosarul cauzei anexa HG 905/2002 in care la poziția 127 apare comuna L. cu 613,06 ha. conform deciziei prefectului nr.360/1991. HG 905/2002 nu are nici o legătura cu terenul din litigiu. Din anexa rezulta ca suprafața care constituie domeniul public al comunei L. este de 613,06 ha., si ea a fost stabilita prin Decizia nr.360/1991 a Prefectului Județului B. -N. . Cu privire la terenul din litigiu se susține ca acesta ar fi fost declarat ca facand parte din domeniul public al comunei printr-o Hotărâre de Consiliu Local. Chiar daca aceasta hotărâre exista, ea nu produce nici un fel de efecte juridice. Potrivit art.21 alin.3 din Legea nr.213/1998 atestarea domeniului public al localităților se face prin Hotărâre de Guvern si nu prin hotărâri de consiliu local. Terenul din litigiu nu face parte din suprafața de 613,06 ha., cuprinsa in HG nr.905/2002. Atestarea apartenenței la domeniul public al județului B. - N., inclusiv a comunei L. s-a făcut prin HG nr.906/2002 in baza Deciziei nr.360/1991 a Prefectului Județului B. - N. . In anul 1991, prefectul nu avea cum sa "prevadă" ca in anul 1999 Consiliul Local L. va emite o alta hotărâre.
Statuările instanței fondului in sensul ca parata C. L. L. ar fi îndeplinit procedura legala prevăzuta de art.10 din HGR 890/2005, sunt nefondate. Asa cum statuează si instanța fondului in considerentele hotărârii sale, in anul 2011 ADS a pus la dispoziția Comisiei Locale L. peste 360 ha., pentru a fi atribuite persoanelor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate. Printre aceste persoane se afla si petenta.
In ipoteza in care instanța fondului dorea sa lămurească împrejurarea privind natura juridica a terenului, respectiv daca acesta face parte din domeniul public sau privat al comunei L. trebuia sa-i solicite Comisiei Locale L. sa depună la dosarul cauzei documentația care a stat la baza emiterii HCL nr. 17/1999 si sa dispună efectuarea unei adrese către Prefectura Județului B. - N. pentru a se comunica Decizia nr.360/1991 a Prefectului Județului B. - N. pe baza căreia s-a emis HG nr.906/2002. Petenta nu avea interes sa solicite aceasta documentație atâta vreme cat, raportul de exeprtiza intocmit in cauza confirma susținerea petentei in sensul ca terenul care constituie vechiul amplasament este liber si ca el nu face parte din domeniul public al comunei.
Evident ca solicita efectuarea acestor adrese in recurs. In ipoteza in care se apreciază ca instanța de fond trebuie sa soluționeze cauza prin prisma si a acestor probe invocate, se impune admiterea recursului, casarea hotărârii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Intimata C. L. pentru S. D. de P. L. a formulat întâmpinare (f.13-
14) prin care solicită respingerea recursului declarat, ca nefondat și pe cale de consecință, menținerea sentinței atacate, ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată, în esență pentru următoarele motive:
Criticile aduse de către recurentă prin recursul promovat sunt nefondate. Pe de-o parte, din lecturarea acestuia considera ca recurenta face referire la niște stări de fapt si concluzii care au privit prima judecata a cauzei, concluzii care au mai fost invocate la acel moment. Pe tot parcursul recursului se invoca niște chestiuni pe care expertul le-a arătat in prima expertiza efectuata, din dosarul a cărei sentința a fost casata. In acest sens se reia teza ca terenul in discuție este liber potrivit concluziilor expertului, desi ultimul inscris prezentat de expertul topo Petre Ion (completare la raportul de expertiza depus pentru termenul din_ ) nu conține astfel de concluzii. Solicitarea cu privire la efectuarea unor adrese către Instituția Prefectului B. -N. sau la intimată, si criticile privind diferite acte administrative, este invocata plecând de la aceeași teza. Se susține ca petenta nu avea interes sa solicite aceste documentații odată cu rejudecarea fondului, motivat de același argument ca, potrivit concluziilor expertului terenul care constituie vechiul amplasament este liber si ca el nu face parte din domeniul public al comunei. Prin completarea la raportul la expertiza, completare care este ultimul inscris depus de expert la dosar, nu se face referire la o astfel de concluzie. Prin urmare, apreciaza ca la rejudecare (prin înscrisurile depuse), expertul si-a pronunțat părerea referitor la poziționarea terenului, in sensul ca acesta se afla situat in extravilanul localității dar si faptul ca acest teren a fost identificat ca facand parte din domeniul public al Comunei L. .
In situația in care petenta nu se considera lămurită cu privire la aceste identificări, sau avea dubii ca terenul in cauza se afla printre suprafețele ce constituie pasune comunala si care se afla in domeniul public al localității,, trebuia sa solicite completări ale expertizei sau eventual o alta lucrare de expertiza. Acest lucru nu s-a întâmplat, considerandu-se lămurită.
Avându-se în vedere aceste aspecte, concluziile expertizei efectuată în cauză astfel cum a fost ea completata, precum si celelalte probe de la dosarul cauzei, consideră ca recursul declarat este nefondat, iar hotărârea instanței de fond, dar si propunerea Comisiei Locale L. de a i se acorda petentei despăgubiri, respectiv Hotărârea nr.244/2007 a Comisiei Județene B. -N. sunt legale și temeinice.
Recursul este nefondat
Prin cererea înregistrată sub nr. 41/_ la C. locală L. pentru aplicarea legii fondului funciar, formulată în temeiul Legii nr. 247/2005, petenta L. R. a solicitat în calitate de urmaș al def. Savu N. (bunic) reconstituirea în natură a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 3 iugăre (1,73 ha) teren din ridul Slătinița, cu care antecesorul fusese împroprietărit la reforma agrară din anul 1945 conform titlului de proprietate 7. . Propunerea comisiei locale de înscriere a petentei în Anexa 23 poziția 68 pentru acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 1,73 ha a fost contestată de beneficiară la data de_, aceasta pretinzând retrocedarea în natură. Aceeași comisie locală la data de_ propune respingerea contestației și păstrarea măsurii reparatorii propuse -acordarea de despăgubiri- argumentând suplimentar că pe de o parte împroprietărirea antecesorului petentei a fost desființată, titlul de proprietate invocat fiind radiat, pe de altă parte că nu există teren disponibil nici pe raza administrativ-teritorială a comunei L. și nici pe cele ale localităților învecinate ori apropiate. C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. a respins contestația petentei, emițând Hotărârea nr. 244/_, atacată în prezenta cauză, reținând identic că în lipsa terenului la dispoziția comisiei locale de fond funciar în vederea restituirii în natură măsura reparatorie este acordarea de despăgubiri.
Pretenția de retrocedare în natură a suprafeței de 1,73 ha solicitată în cauză nu poate fi satisfăcută, cum judicios a conchis prima instanță, interpretând corespunzător dovezile cauzei și aplicând corect dispozițiile legale incidente. Soluția defavorabilă, argumentată deplin de considerentele de fapt și drept expuse în cuprinsul hotărârii date, ce nu se impun a fi reiterate, este împărtășită și de instanța de recurs, criticile aduse nefiind fondate.
Regimul juridic al suprafeței de teren ce face obiect de controversă exclude retrocedarea în natură, ca măsură reparatorie instituită de legile fondului funciar pretinsă în cauză.
Expertiza tehnică topometrică întocmită în cauză de expertul judiciar Petre Ion în primul ciclu procesual (f.115-116) a fost completată în cel de-al doilea (f.34-37), concluziile specialistului, necontestate, fiind acelea că terenul litigios, indicat de petentă, amplasat în extravilanul localității
L., pe Valea Cărămizilor, rid Tabla lui Rab (Krosler), identificat cu date de carte funciară, are ram de cultură pășune, este neîmprejmuit și că este domeniu public al comunei L. - pășune comunală. Expertul a avut în vedere, la îndrumarea instanței de judecată, documentațiile furnizate de intimate, respectiv Decizia nr.360/1991 a Prefectului județului B. -N. pe baza căreia s-a emis HG nr.905/22 august 2002 privind atestarea domeniului public al județului B. -N., precum și al municipiului, orașelor și comunelor din județul B. -N., HCL L. nr.17/_, și actele ce au stat la baza emiterii lor, precum și Monitorul Oficial 647 Bis anexa 24- inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei L. (poziția 124), dar și Planul Urbanistic General al localității.
Celelalte probe administrate demonstrează unitar pe de o parte că împroprietărirea antecesorului petentei dispusă la Reforma Agrară din anul 1945 prin titlul de proprietate nr.7.
/1945, invocată în justificarea acordării reparației conform legii fondului funciar, a fost în scurt timp anulată (26 mai 1947 - f.109 dos nr._ ), iar pe de altă parte că nu mai există teren disponibil pe raza localității L., comisia locală epuizând procedurile administrative prevăzute de HG 890/2005 solicitând fără succes comisiilor locale ale localităților învecinate ori apropiate, Dumitra, Budacu de Jos, Cetate, B., dar și Comisiei Județene B. -N. punerea la dispoziție a suprafețelor de teren libere excedentare în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea persoanelor cărora le-au fost aprobate cererile adresate și pentru care s-a propus despăgubirea ca modalitate reparatorie, în lipsa terenului la dispoziție.
Prin urmare, devin incidente în cauză prevederile art.36 din legea nr.1/2000 modificată prin Legea nr. 247/2005 modif și compl, ce reglementează ca măsură reparatorie alternativă celei de restituire în natură acordarea de despăgubiri în circumstanțele epuizării suprafețelor de teren ce erau la dispoziția comisiei de fond funciar, prevederi cărora prima instanță le-a dat eficiența cuvenită.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 Cod proc. civ. recursul declarat va fi respins ca nefondat, fără a se mai acorda cheltuieli de judecată intimatei care, prin reprezentantul său a revenit asupra cererii inițiale de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată suportate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art.312 Cod procedură civilă:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenta L. R. , domiciliat în mun.C. -N. ,
C. M., nr.74, ap.25, județul C., împotriva sentinței civile nr.6949/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ *.
Fără cheltuieli de judecată. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 decembrie 2013.
Președinte, Judecători, G. ier,
C. N. C. I. - I. S. V. V.
Red.dact. N.C._ Jud fond VV
| ← Decizia civilă nr. 241/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 140/2013. Fond funciar → |
|---|
