Decizia civilă nr. 492/2013. Fond funciar

Comentarii

0

R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILĂ NR. 492/R/2013 ȘEDINȚA PUBL. Ă DE_ ILIE 2013 INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN: PREȘEDINTE: M. O. -S.

JUDECĂTOR: D. -I. T. JUDECĂTOR: E. L.

GREFIER: C. -G. H.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent P. C. C. M., recurent M. N. A. C. și pe intimat P. G., intimat C. L. PENTRU S. D. DE P. A. T. C. M., intimat C. J.

PENTRU S. D. DE P. A. T. C., având ca obiect fond funciar

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura este îndeplinită.

Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din dat de 23 aprilie 2013, când părțile au pus concluzii conform încheierii din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

T. UL

Deliberând reține că prin sentința civilă nr. 21228/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul P. C. C.

M. în contradictoriu cu paratii P. G., C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. M. si C. judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. .

S-a respins ca neîntemeiata cererea de interventie in interesul reclamantului, formulata de intervenienta M. N. A. C. .

S-a respins cererea reconvenționala formulata de parat in contradictoriu cu paratele C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. M. si C. judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. .

S-a respins cererea de chemare in garanție formulata de parat împotriva reclamantului si paratei C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. M. .

A fost obligată reclamanta la plata către paratul P. G. a sumei de 8910 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin acțiunea civila înregistrata pe rolul J. i Huedin sub nr._, reclamantul P. C. C. M. in contradictoriu cu paratul P. G. a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce va pronunța, să se constate nulitatea absolută partiala a titlului de proprietate nr. 27781/653/_ ; sa se dispună anularea partiala a titlului de proprietate nr. 27781/653/_ ; sa se constate ca in mod eronat s-a inscris in CF 207 Dumbrava, poz. 28 si CF 1323/N Dumbrava, numărul TP nr. 27781/553 in loc de 27781/653, cum este corect; sa se dispună radierea in mod corespunzător a înscrierilor din CF

207 Dumbrava, nr. ord. 28-29, precum si a înscrierilor din CF 1323/N Dumbrava, cu cheltuieli de judecata in caz de opunere.

În fapt, reclamantul a arătat că titlul de proprietate nr. 27781/653/_ este lovit parțial de nulitate absolută deoarece prin el s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea unei persoane care nu era îndreptățită potrivit legii, fiind eliberat în mod abuziv, fără respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de lege. Astfel, nici pârâtul, nici antecesorii săi nu au deținut niciodată terenul in suprafața de 1000 mp inscris în TP 27781/653/_, tarla 167, parcela 357. Din situația de carte funciară rezultă că proprietari tabulari ai terenului înscris în CF 207 Dumbrava, nr. top 1857, sunt Fântână Constantin, P. N. și Fântână M., iar terenul în litigiu este revendicat de moștenitorii proprietarilor de carte funciară. În registrul agricol al localitatii Păniceni din anii 1959-1963, la poziția 116 vol. I figurează tatăl pârâtului - P. G., cu suprafața de 1,54 ha, iar paratul împreună cu surorile C. E. și Irimie Floare au formulat în termen legal cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 1,54 ha, sens in care s-a eliberat TP nr. 25803/1061/_ . TP nr. 27781/653/_ este lovit de nulitate și din punct de vedere al formei, deoarece pârâtul nu figurează în anexa 2b la Hotărârea Comisiei județene C. nr. 68/_ . De asemenea, vecinătățile terenului inscris in titlul de proprietate atacat nu corespund cu amplasamentul ocupat de pârât și nu cunoaște temeiul si actele în baza căruia a fost eliberat acest titlu de proprietate. Apoi, neregulile au continuat si in ce privește inscrierea in CF a dreptului de proprietate, in sensul celor arătate.

În drept au fost invocate art. III alin. 1 lit. a, alin. 1 si 2 din Legea nr.

169/1997, Legea nr. 7/1996.

Prin intampinare, pârâtul P. G. a invocat excepția lipsei de interes, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii formulate de reclamant ca neîntemeiată.

În motivare, pârâtul a arătat că numiții Fantana Constantin, Fantana

P. N. si Fantana M. sunt doar coproprietari asupra cotei de 20/36 parte din terenul in suprafața de aproximativ 3,5 ha din CF nr. 207 Dumbrava, așa incat, având in vedere ca in favoarea sa a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului in suprafața de numai 1000 m.p., exista posibilitatea ca din3,40 ha ramase sa se reconstituie dreptul de proprietate si in favoarea moștenitorilor proprietarilor tabulari. Apoi, în urma cererii de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată la Primăria C.

1. sub nr. 12/_, pe baza dovezilor prezentate, i s-a eliberat adeverința nr. 687/_ și ulterior titlul de proprietate nr. 27781/653/_ . C. locală nu a putut să-i restituie terenul în suprafață de 3000 mp pe vechiul amplasament, dar i-a pus la dispoziție terenul în suprafață de 1000 mp, aflat la dispoziția sa și înscris în CF 207 Dumbrava, nr. top_ . În cursul anului 2005 a solicitat înscrierea în CF a terenului menționat în titlul de proprietate, tarla 167, parcela 357, situat în com. C. M., sat Păniceni, care a fost identificat prin documentație cadastrală cu imobilul cu nr. Top 1857, inscris in CF 207 Dumbrava in favoarea lui Tosa Ianos si Tosa Gergely, iar menționarea greșita a numărul titlului de proprietate reprezintă doar o eroare materială, care a fost îndreptată. In acelasi timp, reclamantul nu indica în concret abuzurile și ilegalitățile săvârșite de C. locală la eliberarea titlului de proprietate in cauza, cu atât mai mult cu cât calitatea de președinte al acesteia o avea chiar reclamantul.

   In drept a fost invocat art. 242 C. proc. civ.

   Prin cererea de intervenție în interesul reclamantului, intervenienta M.

2. A. -C. solicita admiterea cererii de chemare în judecată formulată de reclamant, învederând ca titlul de proprietate a cărui anulare se solicită prin acțiune a fost eliberat ilegal câtă vreme parcela de teren în suprafață de 1000 mp, tarla 167, parcela 357, nu a aparținut niciodată pârâtului sau antecesorilor săi. Proprietarii din CF 207 Dumbrava sunt antecesorii săi, respective bunicii si tatăl sau, decedați, astfel ca in anul 1998 a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, reiterata in anul 2005 si nesoluționata pana in prezent. Prin Sentința civilă nr. 218/2007 a Judecătoriei Huedin, C. locala C. M. a fost obligata să soluționeze cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate, care are ca obiect si terenul in suprafața de 1000 m.p. din titlul de proprietate atacat. Pe de alta parte, vecinătățile înscrise în titlul de proprietate eliberat în favoarea pârâtului nu corespund realității, amplasamentul acestei parcele fiind în mijlocul unei alte parcele proprietatea sa.

In drept a fost invocat art. 49 alin. 3 C. proc. civ.

Ulterior, paratul a formulat cerere de chemare în garanție a reclamantului, solicitând asigurarea folosinței liniștite a terenului; dovedirea limitelor exterioare ale terenului proprietatea sa si răspunderea pentru eventuala anulare parțială a titlului de proprietate, respectiv: asigurarea folosinței unui teren de cel puțin 1000 mp, suprafață egală cu cea prevăzută în CF 1323 Dumbrava și predarea efectivă de către C. de fond funciar; plata de daune interese constând în cheltuielile legate de amenajarea și îngrădirea parcelei de teren aflată în proprietatea sa, cheltuieli legate de amenajarea drumului de acces, precum și diferența de valoare dintre actualul teren aflat în proprietatea sa și un alt teren atribuit ulterior de C. locală, plata cheltuielilor de judecată și a eventualelor despăgubiri pe care instanța le-ar stabili în sarcina sa, suportarea altor costuri/cheltuieli care s-ar putea stabili ulterior în sarcina sa în vederea punerii în executare a hotărârii instanței.

În drept au fost invocate art. 57 și urm. C. proc. civ., art. 16 din Legea nr. 554/2004, art. 1336, 1337 și urm. C. civ.

La data de_, reclamantul si-a extins acțiunea si impotriva paratelor C. L. PENTRU S. D. DE P. A. T. C.

M. si C. J. PENTRU S. D. DE P. A. T. C. . Prin încheierea pronunțata in ședința publica din data de_ ,

instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interesul reclamantului si a unit cu fondul excepția lipsei de interes invocata paratul P. G. .

Pe cale de intampinare, parata C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. M. arata ca acțiunea a fost promovata pentru a pune in aplicare Sentinta civila nr. 218/2007 a J. i Huedin, deoarece vechiul amplasament a fost retrocedat, in afara de cei 1000

m.p. atribuiți paratului P. G. . După defunctul P. G., urmașilor săi nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru vreo suprafața din intravilanul localitatii întrucât in timpul CAP-ului, paratul P. G. a instrainat terenul din intravilanul satului Paniceni nr. 77 către G. V. . Prin Hotararea Comisiei județene C. nr. 68/_ s-a validat suprafața de 1,94 ha si prin Titlul de proprietate nr. 25803/1061 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 1,54 ha, diferența de 0,40 ha nefiind solicitata la punerea in posesie, iar terenul intravilan solicitat prin cererea nr. 12/_ nu putea fi inscris in titlul de proprietate deoarece era vândut, la validarea anexei 3 poz. 41 neținându-se cont de contractul de vânzare-cumpărare dintre P. G. si G. V. .

Prin întâmpinare la cererea de chemare în garanție, reclamantul a solicitat respingerea cererii, arătând ca aceasta a fost greșit introdusa împotriva sa, ca a fost dus in eroare de parat cu privire la indreptatirea sa la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului in cauza, care era la dispoziția Comisiei locale întrucât familiei M. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 10 ha si li se putea reconstitui pentru o suprafața mai mare, iar solicitările paratului sunt nientemeiate întrucât nu poate asigura folosința unui teren care nu este proprietatea paratului, acesta nu este indreptatit la reconstituire pentru vreo suprafața din intravilanul localitatii Paniceni întrucât a vândut tot ce a deținut in intravilan, iar cheltuielile cu amenajarea si îngrădirea parcelei sunt nejustificate deoarece paratul nu deține autorizație de construire pentru împrejmuire si drumul de acces se afla pe proprietățile altor persoane.

In drept a fost invocat art. 115 C. proc. civ.

Parata C. județeană C. nu a formulat intampinare si nu a delegat reprezentant la dezbateri.

Prin Sentinta civila nr. 568/2009 au fost respinse excepția lipsei de interes, acțiunea principala, cererea de interventie in interesul reclamantului si cererea de chemare in garanție formulata de paratul P. G. împotriva reclamantului si obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecata.

Prin Decizia civila nr. 428/R/2010 pronunțata de Tribunalul Cluj au fost admise recursurile declarate de reclamant si intervenienta împotriva Sentinței civile nr. 568/2009 pronunțata in Dos. nr._ al J. i Huedin, care a fost casata in parte, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecarea actiunii principale, a cererii de interventie in interesul reclamantului si a cererii de chemare in garanție, fiind menținuta dispoziția de respingere a excepției lipsei de interes, dosarul fiind înregistrat pe rolul J. i Huedin sub nr. 780/242/RJ/2010.

La data de_, pârâtul si-a precizat întâmpinarea și a formulat o cerere reconvențională, prin care a solicitat obligarea paratii C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. M. la întocmirea documentației necesare și a emiterii procesului verbal de punere în posesie pentru suprafața de 1.000 mp situată în extravilanul satului Păniceni și obligarea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. la emiterea unui Titlu de proprietate în favoarea reclamantului reconvențional pentru suprafața de 1.000 mp situată în extravilanul satului Păniceni, obținut prin compensare.

In acelasi timp, pârâtul P. G. și-a extins cererea de chemare în garanție si împotriva paratii C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. M. .

Prin Sentinta civila nr. 71/2011 a fost respinse cererea de chemare in judecata, ca nefondata, cererea de interventie in interesul reclamantului, cererea reconvenționala si cererile de chemare in garanție formulate de pârâtul P. G. .

Prin Decizia civila nr. 741/R/2011 au fost admise recursurile promovate de reclamant si intervenienta impotriva Sentinței civile nr. 71/2011, pronunțata in Dos. Nr._ al J. i Huedin, care a fost casata si cauza trimisa spre rejudecare aceleiasi instanțe.

Prin Încheierea civila nr. 156/CC/2011 pronunțata in dos. Nr._ al T. ului C., dosarul a fost trimis spre soluționare J. i C. -N., unde a fost înregistrat sub nr. de mai sus.

Prin intampinare, reclamantul a solicitat respingerea actiunii deoarece competenta teritoriala revine J. i Huedin.

Prin încheierea pronunțata in ședința publica din data de_, instanța a respins ca neîntemeiata excepția necompetentei teritoriale a J. i C. -N., pentru motivele acolo reținute.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 12/_ la Primăria comunei C.

M. pârâtul P. G., în calitate de moștenitor al defuncților P. G. și P. Catrina, a solicitat în temeiul Legii nr. 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului agricol preluat de la părinții săi în anul 1962, odată cu înființarea CAP-ului, învederând ca în registrul agricol din anul 1959, părinții săi au figurat cu suprafața de 2,14 ha teren arabil, 0,55 ha pădure și un teren intravilan situat în satul Păniceni nr. 77, în cotă de 3971/8441, conform CF 608, nr. top 17/3 și 18/3, teren care a trecut în proprietatea CAP Dumbrava. In registrul agricol pe anii 1959-1963, antecesorii pârâtului P. G. erau înscriși cu teren in suprafață totală de 2,25 ha, conform actului anexat in copie la fila 72 din dosar nr._, din care 1,94 ha teren agricol si 0,02 ha curți si construcții, iar 0,31 alte terenuri. Prin Hotărârea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. nr. 68/_ au fost validate propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor in favoarea persoanelor prevăzute in anexele acolo enumerate, din care, in anexa 3, la poziția 41, figurează pârâtul P. G., alături de numitele C. Saveta și Irimie Floare, cu o suprafață agricola stabilita in proprietate de 1,94 ha teren, din care 1,89 ha în extravilan si 0,05 ha în intravilan - f. 114, 116 din dosar

nr._ .

In considerarea hotararii mai înainte mentionata, C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. M. a eliberat paratului P. G. si numitele C. Saveta și Irimie Floare adeverința nr. 687/_ . Ulterior, prin cererea înregistrată la Primăria comunei C. M. sub nr. 2/_, pârâtul P. G., alături de numitele C. E. și Irimie Floare, în calitate de moștenitori ai defunctului P. G. si posesori ai adeverinței de proprietate nr. 687/_, au solicitat eliberarea titlului de proprietate pentru terenul in suprafață de 1,54 ha teren arabil, din care

2.000 mp în locul numit "Lile";, 2000 mp în locul numit "Barta";, 2000 mp în locul numit "Goroni";, 2000 mp în locul numit "Borta";, 7400 mp în locul numit "Ardeman";.

Prin Titlul de proprietate nr. 27781/653/_ C. județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. in favoarea paratului P. G. s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor in suprafața de 9500 mp, din care 8500 mp pădure, in tarla 59, parcela 1, 1000 mp in intravilan, in tarla I67, parcela 357, in prezent atacat - f. 8 din dosar nr._ .

Punerea în posesie este atestata de procesul-verbal nr. 651/_, din care rezulta că pârâtul P. G. a fost pus în posesie cu terenul in suprafața de 8500 mp validată prin anexa 15/1 și terenul in suprafața de 1000 mp validată prin anexa 2B/60 - f. 118 din dosar nr._ . Conform actului de la fila 6 din dosar nr._, în favoarea pârâtului P. G. și numitelor C.

E. și Irimie Floare a mai fost eliberat Titlul de proprietate nr. 25803/1061/_ pentru terenurile in suprafața de 1,54 ha teren arabil situate in extravilanul satului Paniceni.

Rezulta așadar ca, in raport de suprafața validata si cea asupra căreia s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor, paratul P. G. ar mai fi indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra

terenului in suprafața de 3000 m.p. Conform susținerilor deopotrivă ale reclamantului si intervenientei, necontestate de parat, terenul in suprafața de 1000 m.p., asupra caruia s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea paratului P. G., prin Titlul de proprietate nr. 27781/653/_, parcela

357 din tarla I67 nu este situat in intravilanul localitatii Paniceni, ci in extravilan, fara ieșire la drum, fapt atestat si de fotografiile existente la dosar

• f. 44 - 47 din dosar nr._, astfel ca si vecinatatile înscrise in titlul de proprietate apar ca fiind eronate.

  Apoi, terenul in suprafața de 1000 m.p. in discuție este inscris in CF nr. 1323N Dumbrava, nr. cad. 183, fiind parte din terenul inscris in CF nr.

  207 Dumbrava, nr. top 1857 in suprafața de 1260 stj.p. din care a fost desprins, potrivit copiei CF de la fila 5 coroborata cu extrasele CF de la filele 7 si 14 din dosar nr._ si documentația tehnica de la filele 52-54, iar eroarea materiala cu privire la menționarea greșita a numărului titlului de proprietate in baza caruia s-a savarsit inscrierea, relevata de reclamant, a fost îndreptata, astfel cum rezulta din actul anexat in copie la fila 15 din acelasi dosar.

  Din aceleași acte de carte funciara rezulta ca asupra terenului inscris in CF nr. 207 Dumbrava, nr. top 1857 in suprafața de 1260 stj.p. au fost coproprietari tabulari, in cota de 20/36 parte, alaturi de alte persoane, numiții Fantana Constantin, P. N. si Fantana M. . Relativ la imobilul intravilan menționat in registrul agricol la poziția antecesorului paratului P.

  G., potrivit contractului de vânzare-cumpărare sub semnătura privata din data de_, P. G., împreună cu rudele sale, în calitate de vânzători, au înstrăinat "imobilul cu dependințele aferente";, situat în satul Păniceni nr. 77, jud. C., numitului G. V., pentru prețul de 23.000 lei - f. 134 din dosar nr._, sens in care, la data de_ a fost eliberata autorizația nr. 2734/1981, prin care s-a autorizat înstrăinarea imobilului înscris în CF 608, nr. top 17/3 și 18/3 compus din casă de locuit, de către P. G., P. I.

  , Irimie Floare, C. Saveta, Opriș I. in calitate de moștenitor al defunctei Opris M., coproprietari în cotă de 1/5-a parte fiecare, imobil situat în vatra satului Păniceni la nr. 77, jud. C., ocazie cu care terenul aferent construcției, în suprafață de 510 mp, a trecut în proprietatea Statului Român, conform prevederilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 si s-au atribuit dobânditorului cota de 250 mp pe durata existenței construcției - f. 135 din dosar nr._ .

  Terenul inscris in CF nr. 608 Paniceni, nr. top 17/3, 18/3 este situat in intravilanul satului Paniceni si era compus din teren in suprafața de 8438

  m.p. si casa, din care antecesorul paratului P. G. avea o cota de 8/120 parte, respectiv 562,53 m.p., astfel ca împreuna, cei care au vândut, aveau o suprafața de 2813 m.p., conform extrasului CF de la fila 133 din dosar nr._ . A. terenului in suprafața de 1000 m.p. situat in localitatea Paniceni nr. 77, jud. C. a fost pus in posesie numitul G. V. s.a., conform procesului verbal de punere in posesie de la fila 142 din dosar nr._, si in favoarea acestuia a fost emis Titlul de proprietate nr._, iar terenul inscris in CF nr. 608 Paniceni nr. top 17/3, 18/3 are o suprafața reala de 2304 m.p., astfel cum rezulta din Raportul de expertiza tehnica judiciara întocmit de expert tehnic Chiriac G. - f. 39-42 din prezentul dosar.

  Cat privește conținutul convenției de vânzare-cumpărare, instanța a retinut ca doar constructiile au format obiectul vanzarii-cumpararii, atât din perspectiva legislației in vigoare in momentul nașterii raportului juridic, dar si in fapt, date fiind depozițiile martorilor audiați D. M. si G. Floarea si valoarea de circulație stabilita de expertul evaluator, care ar fi fost de 24504

  lei pentru teren in suprafața de 1000 m.p., casa si anexe gospodărești, peste prețul care a fost convenit de parți de 23000 lei.

  In acest sens, deși martorul G. M. arata ca, împreuna cu soțul sau, au cumpărat de la P. G. si terenul in suprafața de 1500 m.p., care reprezenta tot ce deținea P. G. in Paniceni la nr. 77, aceasta arata ca cei de la CAP au fost cei care au efectuat măsurători si nu le-au mai permis sa lucreze terenul de la CAP pe care il aveau in alt loc, ceea ce denota ca terenul le-a fost atribuit cu titlu de folosința pe durata existentei constructiilor si ca lot ajutător, de către CAP. Aceasta concluzie se desprinde si din faptul ca eliberarea titlului lor de proprietate s-a solicitat doar pentru terenul in suprafața de 1000 m.p., iar nu pentru 1500 m.p. cat arata martorul ca ar fi cumpărat si nici pentru întreaga suprafața înscrisa in CF nr. 608 Paniceni. Din Sentinta civila nr. 218/2007 pronunțata in dosar nr._ al J. i Huedin, Decizia civila nr. 715/R/2007 pronunțata de Tribunalul Cluj in acelasi dosar - f. 22-24, 49-51 din dosar nr._, coroborata cu susținerile si recunoașterile intervenientei, reclamantului si Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. M. dar si cu cererea nr. 23/_, rezulta ca intervenienta, in calitate de moștenitor al proprietarilor tabulari Fantana Constantin, P. N. si Fantana M., a formulat cerere de reconstituire a dreptului sau de proprietate asupra terenurilor in suprafața de 24,98 ha, din care face parte si terenul in suprafața de 1,95 ha inscris in CF nr. 207 Dumbrava, respectiv terenul in suprafața de 1000 m.p. in cauza, insa numai in anul 2005, deci ulterior emiterii titlului de proprietate in favoarea reclamantului, rezultând așadar ca la data emiterii acestuia, terenul in suprafața de 1000 m.p. in discuție era la dispoziția Comisiei locale de fond funciar.

  Fata de starea de fapt reținuta in baza dovezilor administrate si normele legale incidente la data emiterii titlului de proprietate nr. 27781/653/_, instanța a constatat ca cererea formulata de reclamant este neîntemeiata, cu consecința ca si cererea de interventie in interesul acestuia este neîntemeiata, iar cererile reconvențională si de chemare in garanție sunt lipsite de obiect.

  Pentru a statua astfel, instanța a retinut ca terenul in suprafața de 1000 m.p. situat in intravilanul satului Paniceni nr. 77 se cuvenea familiei G. in temeiul art. 36 si 23 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, in forma lor in vigoare la emiterea titlului de proprietate in favoarea paratului P. G., chiar daca imobilul a fost inscris in CAP de către antecesorul acestuia si nu a fost vândut lui G. G. . Apoi, paratul P. G. era indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate atât asupra terenului in suprafața de 500 m.p. situat in intravilan, cat si asupra terenurilor agricole din extravilan, pana la concurenta suprafetei de 1,94 ha, care poate include si terenul in suprafața de 1000 m.p. din titlul de proprietate ce se solicita a fi anulat, conform art. 8 din Legea nr. 18/1991, in condițiile in care cererea sa a fost validata din anul 1991, la propunerea Comisiei locale, prin Hotărârea Comisiei județene C. nr. 68/1991, tabelul anexa 3, poziția 41, perspectiva din care nu are relevanta ca in procesul verbal de punere in posesie a fost mentionata alta anexa deoarece dispozitiile legale incidente nu prevăd sancțiunea nulitatii titlului pentru acest motiv.

  De asemenea, deși adevărat ca titlul de proprietate al paratului P. G. a fost emis pentru un alt amplasament decât cel predat in CAP de antecesorul sau, asupra caruia erau proprietari tabulari antecesorii intervenientei împreuna cu alte persoane, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor in acest mod era permisa in mod expres de dispozitiile art. 13 alin.

  2 si 23 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, in forma sa in vigoare la data de _

• data emiterii titlului, in condițiile in care terenul in cauza a fost acceptat de paratul P. G., era liber si la dispoziția Comisiei locale, având in vedere ca intervenienta a formulat cerere de restituire a acestui teren numai ulterior, in anul 2005.

In acelasi timp, nici faptul ca vecinatatile terenului in cauza sunt eronate nu se înscrie in motivele de nulitate prevăzute expres de art. III din Legea nr. 169/1997, drept care nici acest motiv invocat de reclamant nu este întemeiat si cu atât mai puțin poate fi primit motivul potrivit caruia reclamantul nu cunoaște actele si temeiul in baza caruia a fost eliberat titlul de proprietate al paratului, care nu este decât expresia propriei culpe, inadmisibila in exercitarea actiunii in anulare. Prin urmare, la data emiterii titlului de proprietate asupra terenului in suprafața de 1000 m.p. in discuție au fost avute in vedere atât indreptatirea reclamantului la reconstituirea dreptului de proprietate cat si situația de fapt si de drept a bunului in litigiu si au fost respectate toate prevederile legale ce reglementau reconstituirea dreptului de proprietate așa incat nici unul din motivele de nulitate invocate de reclamant nu se verifica.

Fata de starea de fapt si de drept reținuta, cererile privind constatarea erorilor materiale la intabularea in cartea funciara a dreptului de proprietate al paratului P. G. si radierea din CF a dreptului de proprietate al acestuia sunt neîntemeiate si se impune a fi respinse ca atare, ca si cererea de interventie in interesul reclamantului formulata de intervenienta.

Pe cale de consecința cererea reconvenționala si cererile de chemare in garanție formulate de paratul P. G. au ramas lipsite de obiect si au fost respinse.

Fiind in culpa procesuala, in temeiul art. 274 C. proc. civ., reclamantul a fost obligat la plata către paratul P. G. a sumei de 8910 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata compuse din onorariu avocațial in toate ciclurile procesuale si onorarii experți, dovedite cu chitanțele depuse la dosarele in cauza.

Împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamantul P. comunei C. M., solicitând modificarea acesteia in parte, in sensul admiterii acțiunii introductive, admiterii cererii de intervenție accesorie a intimatei interveniente, modificării dispoziției privitoare la cheltuielile de judecata, cu menținerea dispoziției de respingere a cererii de chemare in garanție extinsa si a cererii reconventionale formulate de paratul P. G., cu cheltuieli de judecata in toate fazele procesuale.

În motivarea recursului reclamantul a arătat că sentința atacată ignora decizia civila 741/R/2011 a T. ului C. prin care s-au soluționat toate aspectele de fond ale cauzei, fiind date îndrumări instanței de casare, indrumari care erau obligatorii pentru aceasta. In acest sens, Tribunalul Cluj a arătat ca, funcție de probele administrate cu privire la imobilul din Paniceni nr.77, judecătoria urma sa admită cererea principala, sa admită cererea de

intervenție si: fie sa respingă cererea reconventionala si cea de chemare in garanție a paratului P. G., fie sa le admită. Au fost încălcate dispozițiile art. 315 alin 1 C.pr. civila, care prevăd ca "in caz de casare, hotararile instanței de recurs privind problemele de drept rezolvate, precum si asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului." In condițiile in care Tribunalul Cluj, invocand art. 23 din legea 18/1991, art. 30 din legea 58/1974 a dezlegat problemele de drept ale întregului dosar Judecătoria Clui-N., in al treilea ciclu procesual, nu mai avea indreptatirea sa reanalizeze aceste probleme de drept, soluția de

respingere a tuturor cererilor dosarului contravenind dispozițiilor exprese ale instanței de control judiciar. In concluzie apreciază ca sentința civila 21228/2012 a Judecătoriei C. -N. este data cu aplicarea greșita a legii, respectiv a art. 315 alin 1 C.pr. civila, motiv de recurs prev de art. 304 pct.9 C.pr. civila.

Recurentul a mai arătat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu incalcarea si a altor dispoziții legale, de stricta interpretare, ale legii fondului funciar. Astfel, instanța a pornit in analiza sa de la probele pe care le-a administrat ca urmare a indicațiilor T. ului C., ajungând la soluția ca, in realitate, imobilul din Paniceni nr.77 a fost vândut doar in ceea ce privește construcțiile si terenul in limita a 1000 mp către familia G. G. . Pornind de la aceasta constatare, instanța ar fi trebuit sa aplice indicațiile T. ului

C. si drept urmare sa admită acțiunea introductiva, sa admită cererea de intervenție si sa admită acțiunea reconventionala si cererea de chemare in garanție formulate de P. G. . Prima instanța a făcut o larga analiza a indreptatirii paratului P. G. la reconstituirea dreptului de proprietate, minimalizand dreptul de reconstituire pe vechiul amplasament al intervenientului.

Consideră eronata soluția atât in fondul problemei cat si in ceea ce privește textul legal aplicabil. Astfel, in ceea ce privește fondul problemei, prin cererea formulata in baza legii 18/1991 paratul P. G. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate in calitate de moștenitor al defuncților sai părinți, solicitând terenul avut de aceștia la cooperativizare in anul 1962 si facand referire la registrul agricol al anului 1959 si la CF.608 Paniceni, nr. top. 17/3; 18/3. In aceasta cerere se specifica faptul ca dorește 2,14 Ha teren arabil, 0,55 Ha pădure si intravilanul de la nr.77 (pentru care a identificat si CF-ul). Este unica cerere pe care paratul a formulat-o in baza legii 18/1991, neexistand vreo cerere pe care acesta sa o fi formulat si in nume propriu.

In procedura verificării de scripte desfășurata in fata T. ului C. s-a constatat ca "P. G., respective părinții sai P. G. si P. Catrina figurează cu suprafața de 2,14 Ha teren arabil si cu 0,55 Ha pădure, in timp ce in copia de la dosar se menționează 2,14 Ha arabil si 0,85 Ha pădure". Aceasta verificare de scripte coroborata cu ansamblul materialului probator ar fi trebuit sa duca la concluzia ca paratul P. G. a fost de rea credința pe intreg parcursul dosarului, intrucat finalitatea a fost ca suprafața de 8500 mp acordata prin TP_ a depășit atât cererea inițiala înregistrata la Primărie cat si terenul pădure la care acesta a fost indreptatit.

Din lecturarea atenta a cererii înregistrate la Primărie (nu cea de care s- a prevalat paratul) rezulta ca era indreptatit conform registrului agricol aflat la dosarul cauzei (fila 9) la terenurile extravilane solicitate la punctele 1-7din capitolul II. B -Identificarea parcelelor de teren in posesia gospodăriei.

Singura "combinație"; matematic posibila pentru ca însumarea sa fie de 2,14 ha este aceasta, niciuna dintre celelalte neputand da un rezultat de 2,14 Ha, rezultând faptul ca terenul neproductiv (curți, cladiri, "Pocolesti") nu a fost solicitat.

Prin adeverința ce a urmat acestei cereri s-au validat 1,94 Ha. Aceasta adeverința nu a fost contestata motiv pentru care se poate conchide ca paratul P. G. a fost mulțumit cu suprafața acordata.

Urmare a adeverinței si a cererii inițiale, tabelul anexa nr.3, la poziția 44 a validat suprafața de 1,94 Ha, din care suprafața in intravilan a fost de 0,05 Ha. Deosebit de interesanta si importanta in calculul matematic este "cererea-declaratie" a paratului P. G. ( fila 119) prin care acesta nu mai solicita punerea in posesie pentru intravilan si pentru terenul de 0,35 Ha de

la "R. ". Rezulta ca, in mod legal, s-a eliberat paratului titlul de proprietate pentru 1,54 Ha, titlu emis sub nr._ atât acestuia cat si surorilor sale.

Consideră că în mod eronat s-a ajuns la concluzia ca suprafața de 1000 mp ar fi fost validata in anexa 2B/60. A fost un aspect larg dezbătut in celelalte faze de control judiciar, concluzia fiind, urmare a probatiunii administrare, ca aceasta suprafața nu a fost nicicând validata, anexa 2B neavand 60 de poziții ci doar 21, intre acestea neregasindu-se P. G. .

Apreciază ca emiterea unui titlu de proprietate, fara cerere expresa, fara o horarare de validare a propunerii Comisiei Locale de către C. J. este lovit de nulitate absoluta. Nerespectarea procedurilor exprese ale legii fondului funciar atrage sancțiunea nulității. Acesta aspect a fost corect analizat de Tribunalul Cluj in decizia 741/R/2011 când arata ca "anularea titlului de proprietate se impune oricum datorita nerespectarii condițiilor de forma, neexistand hotărâre de validare emisa de C. județeană de fond funciar" (anexa 3 poziția 41 neputand fi urmate de doua titluri de proprietate, emise unor persoane distincte, pentru suprafete chiar nevalidate-0,05 Ha validate, fata de 0,10 Ha in titlul de proprietate)

Consideră că si argumentele primei instanțe in ceea ce privește adevăratul obiect al contractului de vanzare-cumparare cu G. G. sunt eronate. In condițiile in care intregul imobil a fost predat cumpărătorului, atât construcțiile cat si gradina in intregime, in condițiile in care paratul nu a mai folosit aceasta gradina de la momentul vânzării, in condițiile arătate de martora G. M. dar si a cererii -declarație formulata de insusi paratul, apreciază ca, in realitate intregul imobil ar fi format obiectul vânzării.

În ceea ce privește textul legal invocat de instanța de fond, respectiv art. 13 alin 2 din legea 18/1991 in forma sa inițiala se refera doar la terenuri extravilane, unde doar de regula punerea in posesie se făcea pe vechile amplasamente, alegerea acestora fiind la dispoziția comisiei locale. In condițiile in care terenul paratului P. G. era un teren intravilan, acesta nu putea beneficia de un teren aflat la dispoziția comisiei locale in extravilanul altei localități. În aceste condiții, paratul P. G. ar ramane cu proprietatea asupra unui teren al antecesorilor intervenientei, in timp ce terenul sau este liber, la dispoziția Comisiei Locale.

Recurentul a mai menționat că terenul ce face obiectul prezentului litigiu este trecut la capitolul "intravilan", deși este "extravilan", aspect care de asemenea trebuia sesizat de prima instanța, cu aprecieri si asupra consecințelor ce ar decurge din aceasta. Mai mult, terenul este in hotarul satului Dumbrava si nu Paniceni. Vecinătățile terenului sunt toate menționate greșit, fapt care conduce la intrebarea daca aceasta suprafața se regăsește in tarlaua 167, parcela 357 (unde faptic este terenul revendicat de recurent) sau este intre vecinii menționați, in intravilanul comunei.

Daca titlul de proprietate ar fi fost eliberat totuși in baza unei presupuse anexe 2B, alta decât cea existenta la dosar, atunci paratul ar fi trebuit, conform legii 18/1991 sa îndeplinească anumite condiții specifice si anume sa fi fost membru CAP, sa fi adus sub 0,5 Ha in cooperativa, sa fi lucrat in ultimii 3 ani in CAP, sa nu dețina teren in proprietate in alte localități si sa se fi mutat in comuna. Aceste condiții paratul P. G. nu le indeplineste si drept urmare nu putea figura pe nici o anexa 2 B. Titlul de proprietate este eliberat doar in favoarea paratului P. G. in contrapondere cu TP eliberat in anul 1999 in care figurează si surorile sale C.

E. si Irimie Floare.

Titlul de proprietate atacat este emis in favoarea paratului P. G. in nume propriu, nu in calitate de moștenitor al defuncților sai părinți, in

condițiile in care unica cerere formulata de acesta este in calitate de succesor al acestora si nu de beneficiar direct (nici nu putea avea teren in proprietate la data cooperativizării fiind minor si nu se incadra nici in celelalte condiții exprese enumerate anterior).

Instanța ar fi trebuit, urmare a cererii reconventionale a paratului P.

G. sa ii atribuie terenul "La R. " care a apartinut familiei sale, fiind liber conform adresei 5676/2010 a Comisiei Locale C. . Din concluziile celor doua rapoarte de expertiza intocmite in cauza rezulta ca paratul nu ar fi vândut tot terenul doar aproximativ 1000 mp, in aceste condiții paratul ar fi

indreptatit doar la reconstiturea dreptului de proprietate pentru diferența de teren vânduta al cărei amplasament este liber.

Împotriva sentinței a declarat recurs și intervenienta M. N. A. C.

, solicitând modificarea in parte a acesteia, in sensul admiterii acțiunii introductive formulata de P. comunei C. l M., admiterea cererii de intervenție accesorie, modificării dispoziției privitoare la cheltuielile de judecata, cu menținerea dispoziției de respingere a cererii de chemare in garanție extinsa si a cererii reconventionale formulate de paratul P. G., cu cheltuieli de judecata in toate fazele procesuale.

M. ivele recursului sunt identice cu cele din recursul reclamantului.

Prin întâmpinarea formulată intimatul P. G. a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, cu cheltuieli de judecată.

Intervenienta a arătat că, deși prin Decizia civilă, nr. 741/R/_, Tribunalul Cluj a înțeles să dea o dezlegare prezentului dosar, în sensul că titlul de proprietate obținut de pârât nu întrunește condițiile legale întrucât lipsește hotărârea de validare emisă de comisia județeană, apreciază că instanța de rejudecare nu este ținută de dezlegarea în fapt dată de instanța de casare, ci este necesar a analiza toate probele administrate în prezentul dosar și a da o soluția în virtutea principiului imparțialității și independenței judecătorului.

Mai mult, în faza recursului, au fost încălcate dispozițiile art. 315 alin.

1 Cod procedură civilă întrucât hotărârea pronunțată nu se rezumă la dezlegarea problemelor de drept și la pronunțarea administrării unor probe, ci practic soluționează cauza sub toate aspectele, încălcând astfel principiul rolului activ al instanței de rejudecare. În temeiul art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, judecătorul trebuie să decidă sine ira et studio și să reflecteze în condiții de imparțialitate asupra argumentelor și contraargumentelor părților din proces, obiectivul final fiind realizarea dreptății.

Criticile din recurs sunt cu totul nefondate întrucât instanța de fond a administrat toate probele menționate de instanța de casare ca fiind necesare pentru pronunțarea unei soluții legale și temeinice, respectiv efectuarea unei expertize topografice de identificare a terenului în litigiu și de evaluare a acestuia, audierea cumpărătorului G. V. și a fraților pârâtului P. G. pentru a se putea stabili cu exactitate obiectul convenției de vânzare- cumpărare.

Nu este real că instanța de fond și-a depășit atribuțiile întrucât cererea de chemare în judecată are ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului. Pentru a soluționa cauza, instanța era evident datoare să analizeze îndreptățirea pârâtului la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 1.000 mp, cât și motivele de nulitate invocate de reclamant și intervenienta pentru a se stabili dacă s-au respectat sau nu prevederile legale care reglementau reconstituirea dreptului de proprietate.

Intervenienta susține că suprafața de pădure de 8500 mp acordată prin titlul de proprietate menționat a depășit cererea inițială formulată în baza Legii nr. 18/1991, cât și terenul pădure la care acesta era îndreptățit. Acest aspect nu are nicio legătură cu obiectul dosarului întrucât reclamantul nu a contestat suprafața de 8.500 mp pădure, ci îndreptățirea pârâtului la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 1.000 mp intravilan. Intervenienta a încercat pe parcursul procesului să inducă ideea că pârâtul și-ar fi modificat cererea, formulând chiar o plângere penală pentru fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, însă există o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată de Judecătoria Huedin care a constatat că pârâtul nu a săvârșit cu vinovăție vreo faptă de falsificare a cererii. Ceea ce dorește intervenienta prin invocarea acestor aspecte legate de o altă suprafață de teren decât cea în litigiu este a induce în eroare instanța, susținând că terenul de 1.000 mp nu a fost solicitat prin cererea formulată întrucât

însumarea suprafețelor depășește 2,14 ha. În realitate, pârâtul a formulat cererea înregistrată sub nr. 12/_ prin care a solicitat terenul intravilan situat în satul Păniceni, nr. 77, înscris în CF nr. 608 nr. top 17/3 și 18/3, teren cu care antecesorii pârâtului erau înscriși în registrul agricol, pe anii 1959-1963 și care a trecut în proprietatea CAP Dumbrava.

Cu privire la aceste aspecte, apreciază că sunt aplicabile dispozițiile art. III alin. 2² din Legea nr. 169/1997 conform cărora "nulitatea absolută nu operează asupra titlurilor obținute de foștii proprietari pe alte amplasamente dacă la intrarea în vigoare a prezentei legi și-au găsit vechile amplasamente de care au fost deposedați atribuite legal altor persoane conform Legii nr. 18/1991".

Pe vechiul amplasament care a aparținut antecesorilor pârâtului reconvențional a fost emis în anul 1996 Titlul de proprietate nr. 28845/563 în favoarea numitului G. V. pentru suprafața de 1000 mp situată în Păniceni, nr. 77. În acest context, apreciază că nulitatea absolută a titlului de proprietate în litigiu nu poate opera.

Mai mult, întrucât titlul de proprietate al numitului G. V. era deja emis, C. L. C. M. este cea care a aprobat reconstituirea dreptului de proprietate pe terenul în suprafață de 1000 mp în favoarea pârâtului P. G.

. La acea dată, C. L. de fond funciar având ca președinte pe P. comunei C. M., a stabilit faptul că "pârâtul este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate și i s-a atribuit în compensare terenul în litigiu în suprafață de 1000 mp. Reclamantul este, în speță, P. comunei

C. M., persoană care, potrivit legilor de reconstituire a dreptului de proprietate, are calitatea de Președinte al Comisiei Locale. Prin acțiunea formulată în anul 2007, P. comunei C. M. își invocă propria culpă în derularea procedurii de emitere a titlului de proprietate, susținând că este emis fără respectarea formelor prevăzute de legile fondului funciar, ceea ce contravine principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans.

Intervenienta reiterează motivele pentru care se impune anularea titlului de proprietate nr._ emis în favoarea pârâtului P. G. . Aceste motive, pe lângă faptul că încalcă principiul menționat mai sus, sunt neîntemeiate și nu pot atrage nulitatea titlului de proprietate. In ceea ce privește motivul de fond, având în vedere cererea de reconstituire formulată de pârâtul P. G. și înregistrată la Primăria comunei C. M. sub nr. 12/_, în temeiul art. 23 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, pârâtului P. Gheroghe i s-a emis în mod corect titlul de proprietate și i s-a acordat o altă suprafață de teren în compensare pentru terenul intravilan situat în Păniceni, nr. 77 la care era îndreptățit.

Sub aspect formal, chiar dacă unele acte întocmite în procesul reconstituirii dreptului de proprietate cuprind unele vicii, în sensul că în mod greșit s-a menționat anexa 2b, în loc de anexa 3, în mod corect a reținut

instanța că acest motiv nu poate atrage nulitatea titlului de proprietate nr. 27781/653/_ .

În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului incidență în materia anulării titlurilor de proprietate, relevantă în cauză, intimata invocând cauza Toșcuță și alții contra României, cauza Jones contra României și I. contra României.

În concluzie, C. L. C. M. reprezentată prin Primar, în calitatea sa de Președinte al acestei comisii, iși invocă propria culpă, respectiv că a făcut propuneri de emitere a titlului de proprietate fără a respecta procedura- prevăzută de textele de lege și în special fără a întocmi documentația impusă de legislația în vigoare și în acest sens solicită instanței anularea titlului de proprietate.

Reclamantul a susținut că solicită anularea titlului de proprietate întrucât trebuie emis un alt titlu de proprietate în favoarea intervenientei M.

N., în baza unei sentințe judecătorești irevocabilă, afirmație nedovedită. Prin adresa Primăriei C. M. nr 1431/_ (fila 148 din dosar nr._ Judecătoria Huedin), reclamantul arată că, pentru a pune în aplicare dispozitivul Sentinței civile nr. 218/2007 a Judecătoriei Huedin, este necesară anularea titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului P. G. întrucât nu există teren liber pentru punerea în posesie și reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea intervenientei, vechiul amplasament fiind retrocedat, mai puțin cei 1000 mp. Or, din expertiza cadastrală care a stat la baza întabulării în cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâtului P.

G., rezultă o alta stare de fapt decât cea menționată de reclamant.

Terenul care face obiectul prezentului litigiu este înscris în cartea funciară nr. 207 Dumbrava nr. top. 1857 Arabil la Szarazto de 1260 sțj p, nr. top 1858 Arabil la Szarazto de 4 iug. 895 sțjp, nr. top 1859 Arabil la Szarazto de 1225 sțjp unde figurează ca proprietari sub B22 Fântână Constantin în cotă de 10/36 parte, sub B23 P. N. în cotă de 5/36 parte și sub B24 Fântână M. în cotă de 5/36 parte. Antecesorii intervenientei M. N., respectiv Fântână Constantin, P. N. și soția Fântână M. dețin o cotă ideală de 20/36 din întreaga suprafață de teren de 34024 mp. Astfel, din suprafața totală de 3,4 ha, antecesorii intervenientei au deținut aproximativ 18.902, 2 mp (aproximativ 1,8 ha).

Din terenul înscris în cartea funciară menționată, pârâtului reclamant reconvențional P. G. i-a fost atribuită doar suprafața de 1000 mp, astfel încât diferența de 3,3 ha a rămas la dispoziția Comisiei Locale pentru a reconstitui dreptul de proprietate în favoarea intervenientei. În cursul procesului, instanța de judecată a efectuat o adresă către Primăria C. C.

M. pentru a comunica dacă există teren liber pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea intervenientei și, în cazul în care nu există, să comunice titlurile de proprietate emise în zonă. Până în prezent, reclamantul nu a răspuns instanței dacă există titluri de proprietate emise pe terenul înscris în CF nr. 207 Dumbrava și nici că suprafața de 1000 mp atribuită pârâtului este singura parcelă care poate fi restituită intervenientei.

Prin adresa Comisiei Locale, din data de_ (fila 63-64 dosar rir._ Tribunalul Cluj), se arată că numitul G. V. folosește o suprafață de aproximativ 3000 mp, din care pentru 1000 mp s-a eliberat titlu de proprietate, iar diferența de 2000 mp "ar putea fi liberă". Astfel, se susține faptul că în anul 2011 este liber un teren de 2000 mp pe vechiul

amplasament, iar în anul 1997, paradoxal, suprafața nu era liberă, motiv pentru care a fost necesar să îi fie atribuit pârâtului un teren în compensare pe un alt amplasament. Mai mult, din expresia "ar putea fi liberă" nu se poate înțelege dacă este o stare de fapt certă ocuparea terenului, dacă terenul este sau nu liber, dacă este ocupat de o altă persoană care deține un titlu de proprietate. Prin adresa Primăriei C. M. nr. 1431/_ (fila 148 din dosar nr._ Judecătoria Huedin) se comunică instanței faptul că terenul în litigiu este retrocedat fără a se arăta și persoanele în favoarea cărora s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate și titlurile emise. De asemenea, se arată cu totul nereal faptul că pârâtul P. G. nu a depus o cerere pentru suprafețele înscrise în Titlul de proprietate nr._, în condițiile în care dosarul de fond funciar conține cererea acestuia din anul 1991 și faptul că nu există o anexă validată cu poziția specificată în titlul, de proprietate, ca și cum ar fi culpa pârâtului că la data eliberării titlului, C.

L. a făcut o eroare materială, menționând în titlu anexa 2b în loc de anexa 3.

Cât privește expertizele întocmite, arată că identificarea făcută de către domnul Chiriac G. nu stabilește cu claritate că terenul suplimentar celor 1000 mp pentru care familia G. deține titlu de proprietate poate fi atribuit pârâtului pe vechiul amplasament. Acest teren este un loc înfundat, fiind impropriu reconstituirii dreptului de proprietate, astfel ca o asemenea măsură ar fi ineficientă și împotriva intenției legiuitorului de a remedia actele abuzive ale Statului român.

Pe de altă parte, raportul de evaluare stabilește că valoarea construcției este relativ apropriată de suma achitată de numitul G. V. la data înstrăinării dreptul de proprietate de către pârâtul P. G. și frații săi. Tot expertul este cel care precizează că terenurile nu aveau valoare la acel moment și nici nu puteau fi înstrăinate, astfel că instanța poate să deducă

faptul că nu s-a înstrăinau dreptul de proprietate și asupra terenului deoarece, în primul rând nu se puteau vinde în mod legal, iar în al doilea rând nimeni nu ar fi achitat un preț pentru un teren pe care oricum 1-a primit de la CAP ca lot ajutător, astfel cum a recunoscut de fapt soția cumpărătorului care nu a fost prezentă la încheierea actelor.

Analizând recursurile declarate, tribunalul reține următoarele:

Prin decizia civilă nr.741/R/2011 a T. ului C. au fost admise recursurile promovate de recurenții P. C. C. M. și M. N. A.

C. împotriva sentinței civile nr. 71/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Huedin, care a fost casată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanței.

În considerentele deciziei menționate s-a reținut că "sentința atacată a fost pronunțată în rejudecare de către Judecătoria Huedin.

Prin decizia de casare, instanța de recurs a stabilit că în cauză este necesară administrarea unor probe care să lămurească în ce măsură, cu ocazia contractului de vânzare-cumpărare din anul 1979, a fost avută în vedere întreaga suprafață existentă la nr. administrativ 77 Păniceni, sau doar construcția și anexele.

La fond, în rejudecare, s-a audiat un singur martor, D. M., semnatară a convenției de vânzare-cumpărare din anul 1979, care, în opinia tribunalului, nu a putut lămuri cu certitudine împrejurarea în litigiu, reproducând unele dispoziții legale aflate în vigoare în momentul încheierii convenției.

Fără a beneficia de concursul părților, instanța de rejudecare s-a mulțumit doar cu audierea acestei martore, fără a mai administra și alte probe, referitoare la obiectul vânzării din 1979.

Însă doar cu ajutorul acestei declarații, cauza nu poate fi soluționată în opinia tribunalului, impunându-se completarea probațiunii, așa cum s-a mai stabilit dealtfel și prin prima decizie de casare.

S. obiectului convenției de vânzare-cumpărare din anul 1979, este esențială în cauză deoarece de acesta depinde soarta tuturor acțiunilor formulate în cauză, respectiv, atât a acțiunii principale, cât și a acțiunii reconvenționale, a cererii de chemare în garanție, cât și a cererii de intervenție.

În anul 1979 a existat o înțelegere de vânzare-cumpărare între pârâtul P.

1. împreună cu frații săi, în calitate de vânzători și G. V., în calitate de cumpărător cu privire la imobilul din Păniceni nr.77, pentru prețul de 23.000 lei./ f.134 dos.fond primul ciclu procesual/. Ulterior s-a obținut și autorizația de înstrăinare în vederea prezentării părților la notariatul de Stat al Jud.C.

   ./f.135 dos.fond primul ciclu procesual /

   Cu acea ocazie, în mod cert s-au vândut construcțiile existente însă, nu se poate stabili dacă înțelegerea părților s-a referit și la terenul existent, curte și grădină, existând în jur o suprafață de aproximativ 3000 mp.

   La data respectivă, în mod legal,terenul nu se putea vinde, fiind incident art.30 din Legea 58/1974, însă, cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii nr.18/1991, se poate valida înțelegerea reală a părților cu privire la teren, înțelegere din perioada comunistă, chiar dacă atunci era nelegală.

   De-a lungul timpului, părțile "au tranzacționat"; și suprafețele de teren aferente construcțiilor, chiar dacă această tranzacționare era nelegală, stabilind prețul real, în funcție de ceea ce se vindea în mod real.

   Acceptând această practică, art. 23 alin 2 ind 1 din Legea 18/91 actualizată, recunoaște îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate, în mod diferențiat, fie foștilor proprietari, vânzători, fie noilor proprietari, cumpărători, fiind important ca instanțele să lămurească cu toate mijloacele de probă care a fost înțelegerea reală a părților.

   Astfel, art.23 din Legea 18/1991 prevede :

   1. Sunt si raman in proprietatea privata a cooperatorilor sau, dupa caz, a mostenitorilor acestora, indiferent de ocupatia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii.

   2. Suprafetele de terenuri aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora sunt acelea evidentiate ca atare in actele de proprietate, in cartea funciara, in registrul agricol sau in alte documente funciare, la data intrarii in cooperativa agricola de productie.

(2^1) In cazul instrainarii constructiilor, suprafetele de teren aferente prevazute la alin. (2) sunt cele convenite de parti la data instrainarii, dovedite prin orice mijloc de proba.

Dacă se dovedește că intenția reală a părților viza doar construcțiile, dreptul de proprietate asupra terenului se cuvine a fi reconstituit în favoarea foștilor proprietari.

Dacă intenția reală a părților viza atât construcțiile cât și terenul, iar prețul a fost plătit ca atare, pentru întreg dreptul de proprietate asupra terenului se cuvine a fi reconstituit în favoarea noilor proprietari, respectiv în favoarea cumpărătorilor.

Prin urmare, în speță, atâta timp cât nu s-a lămurit cu certitudine situația vânzării imobilului de la nr. 77 Păniceni, nu se poate pronunța o soluție în cauză, cu privire la nici una din acțiunile formulate.

Dacă se dovedește în cauză că s-au vândut doar construcțiile, pârâtul P.

G. era îndreptățit la reconstituire pe vechiul amplasament și nu pe unul nou.

Astfel, titlul de proprietate al acestuia se impune a fi anulat pe parcela primită, impunându-se eliberarea unui nou titlu de proprietate pe vechiul amplasament în favoarea pârâtului și eliberarea unui titlu de proprietate pe suprafața anulată, în favoarea intervenientei.

În această situație, se impune și efectuarea unei expertize topografice, pentru a verifica cât teren există efectiv la nr. administrativ 77 Păniceni, având în vedere că pentru o suprafață de 1000 m.p., s-a eliberat deja T.P. nr. _

, pe numele cumpărătorului G. V. .

Dacă mai există teren disponibil, reconstituirea se va face pe vechiul amplasament.

Dacă nu mai există teren disponibil, reconstituirea se poate face pe un alt amplasament, aflat la dispoziția comisiei locale de fond funciar, nu însă pe cel pe care pârâtul P. G. îl are în prezent, deoarece anularea titlului acestuia se impune oricum datorită nerespectării condițiilor de formă, neexistând hotărâre de validare emisă de comisia județeană de fond funciar. În plus, terenul a fost proprietatea antecesorilor intervenientei, prin urmare, aceasta este îndreptățită la amplasamentul deținut în prezent de pârâtul P. G. .

Astfel, odată cu admiterea acțiunii principale și anularea titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului P. G. se impune și admiterea cererii de intervenție precum și a cererii reconvenționale, de obligare a comisiilor de fond funciar la acordarea unui alt amplasament și admiterea cererii de chemare în garanție, cu privire la despăgubirile solicitate de către pârât.

Dacă se dovedește că s-a vândut și terenul, pârâtul P. G. nu mai are dreptul la reconstituirea nici pe vechiul amplasament și nici pe un alt amplasament, impunându-se admiterea acțiunii principale și a cererii de intervenție și respingerea cererii reconvenționale și a cererii de chemare în garanție.

În consecință, raportat la aspectele menționate, se impune cu necesitate trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea de probe.

T. ul apreciază că se impune audierea, în lipsa posibilității de identificare a altor martori, a cumpărătorilor, respectiv a lui G. V. și eventual, dacă părțile nu se opun și a fraților pârâtului pop G., pentru a se putea stabili cu exactitate obiectul convenției de vânzare-cumpărare.

Desigur că ar fi de dorit să fie audiați și alți martori care să poată relata în măsura în care cunosc despre obiectul cert al vânzării-cumpărării din anul 1979, dar și despre prețurile cu care se vindeau în mod obișnuit la vremea respectivă imobilele. În funcție de prețurile practicate pe piață în acel moment se poate determina dacă prețul stabilit pentru operațiunea din 1979 viza întregul imobil existent în Păniceni, nr. 77, construcții și teren sau doar construcțiile, fiind acceptabilă și o probă indirectă de acest gen.

În plus, date despre preț pot fi obținute și de la Camera Notarilor Publici

C., care poate să indice instanței dacă au existat contracte de vânzare- cumpărare pentru zona Păniceni și care era prețul imobilului în acel moment sau, eventual, ar putea fi efectuată o expertiză de către un expert evaluator";.

În cadrul rejudecării, a fost audiată martora G. Floarea, care a declarat că împreună cu soțul său G. V. în anul 1979 au cumpărat casa și grădina din Păniceni nr.77, casa fiind veche și necesitând reparații, iar de

grădină aveau mare nevoie pentru a o cultiva. Terenul avea aproximativ 15 ari după măsurătorile făcute de cineva de la colectiv, care i-a spus că nu va mai putea folosi terenul pe care l-a primit înainte în altă parte având în vedere că are acest teren. Casa și grădina au fost cumpărate de la P. G., prețul fiind de 23.000 lei, martora fiind de față la discuțiile dintre soțul său și

P. G. . A precizat că toată suprafața de teren deținută de P. G. era de 15 ari. A mai arătat că atât ea cât și soțul său erau membri CAP în perioada respectivă și pentru că au cumpărat terenul de la P. G. nu s-au mai sus să lucreze terenul de la CAP, pe care îl aveau în alt loc. În afară de cei 1000 mp din titlul de proprietate nu au mai pretins reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate pentru terenul de lângă casă. Terenul pe care îl folosesc este situat lângă casă și nu este îngrădit, vecini fiind Denea G. și

P. A., iar în spatele grădinii Denea I. .

Din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de exp. Virgiliu Vescan rezultă că valoarea de circulație a imobilului situat în Păniceni nr.77, format din clădire de locuit, grajd și teren în suprafață de 1000 mp era de

24.504 lei în anul 1979, din care 20.604 lei reprezintă valoarea construcțiilor, iar 3900 lei valoarea terenului.

Din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de exp. G. Chiriac rezultă că terenul situat în intravilanul satului Păniceni nr.77, înscris în CF 608 Păniceni, cu nr.topo. 17/3, 18/3, are suprafața totală de 2304 mp, astfel încât suprafața care excede titlului de proprietate nr._ este de 1304 mp.

Potrivit dispozițiilor art.315 alin.1 C.proc.civ. "în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului";.

În temeiul acestor dispoziții legale, în cazul casării cu trimitere instanța care rejudecă trebuie să analizeze cauza numai în sensul și în limitele stabilite prin hotărârea instanței superioare, restul aspectelor întrând în puterea lucrului judecat.

În speță, instanța de recurs a stabilit prin decizia civilă nr.741/R/2011 că titlul de proprietate al pârâtului P. G. se impune a fi anulat pentru terenul în suprafață de 1000 m.p., tarla 167, parcela 357, impunându-se eliberarea unui titlu de proprietate pentru suprafața anulată, în favoarea intervenientei. De asemenea, a stabilit că anularea titlului pârâtului se impune oricum datorită nerespectării condițiilor de formă, neexistând hotărâre de validare emisă de comisia județeană de fond funciar. În plus, terenul a fost proprietatea antecesorilor intervenientei, prin urmare, aceasta este îndreptățită la amplasamentul deținut în prezent de pârâtul P. G. .

În consecință, în privința nulității parțiale a titlului de proprietate nr._, privind terenul în suprafață de 1000 m.p., tarla 167, parcela 357 instanța de recurs s-a pronunțat cu putere de lucru judecat, iar aspectele avute în vedere de instanța de fond și cele care au fost invocate în motivele de recurs și în întâmpinarea formulată de pârât, privind legalitatea titlului de proprietate, nu puteau și nu pot fi repuse în discuție.

De asemenea, tribunalul constată că pricina a fost trimisă spre rejudecare pentru suplimentarea probatoriului în vederea stabilirii obiectului convenției din anul 1979 încheiată între pârâtul P. G. și G. V., în funcție de aceasta urmând să se stabilească dacă pârâtul era îndreptățit la reconstituire pe vechiul amplasament sau nu mai are dreptul la reconstituirea nici pe vechiul amplasament și nici pe un alt amplasament.

T. ul consideră, contrar celor reținute de instanța de fond, că din probele administrate rezultă în mod cert că familia G. a cumpărat atât casa, cât și terenul în suprafață de 1000 mp, pentru care s-a eliberat titlul de proprietate. Astfel, martora G. Floarea a declarat că împreună cu soțul său au cumpărat și terenul, având mare nevoie de acesta pentru a-l cultiva, întrucât nu mai foloseau alt teren. De asemenea, prețul de 23.000 lei este unul apropiat de cel stabilit prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de exp. Virgiliu Vescan.

Pe de altă parte, martora a susținut că împreună soțul au cumpărat toată suprafața de teren deținută de P. G., care era de 15 ari. T. ul reține că antecesorul pârâtului P. G. a deținut cota parte de 8/120 din imobilele cu nr.topo. 17/3, 18/3 înscrise în CF 608 Păniceni, cu suprafața de 1834 mp și 6604 mp, la fel ca și numiții P. I., Irimie Floarea, C. Saveta și Opriș M., toți având calitatea de vânzători în convenția din 1979, astfel încât suprafața pe care aceștia o dețineau era de 2813 mp, din care P. G. deținea 562,6 mp.

Dacă se ia în considerare suprafața de 1000 mp din titlul de proprietate emis în favoarea numitului G. V., conform raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat de exp. G. Chiriac, suprafața care excede titlului este de 1304 mp, din care pârâtului i-ar reveni 260,8 mp. Dacă s-ar ține cont de suprafața pe care martora G. Floarea susține că ar fi cumpărat-o, de 1500

mp, suprafața care excede titlului este de 804 mp, din care pârâtului i-ar reveni 160,8 mp.

În consecință, tribunalul consideră că în cauză nu se poate dispune obligarea comisiilor de fond funciar să dispună reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtului P. G. pentru suprafața de 1000 mp pe vechiul amplasament, cu atât mai mult cu cât numiții G. V. și G. Floarea nu au calitatea de parte în prezentul proces, iar în condițiile în care aceștia pretind că au cumpărat tot terenul pe care îl deținea pârâtul este necesar să se stabilească în contradictoriu cu ei care ar fi suprafața de teren pe care pârâtul ar fi îndreptățit la reconstituire, ținând cont de cota parte pe care deținut-o, în temeiul dispozițiilor art.23 din Legea nr.18/1991.

Totodată, tribunalul consideră că nu poate fi admisă cererea de chemare în garanție, neexistând nici un temei legal pentru obligarea numitului B. I. la asigurarea folosinței unui teren în suprafață de 1000 mp și nici pentru plata daunelor interese, pârâtul formulând cererea împotriva unei persoane fizice și nu împotriva instituției primarului. Este de observat că după prima casare cu trimitere spre rejudecare pârâtul a depus la dosar o extindere a cererii împotriva Comisiei locale C. M., însă conform dispozițiilor art. 294 alin.1 și 316 C.proc.civ. în recurs nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii și nu se pot face alte cereri noi, acesta dispoziții fiind aplicabile și în cazul casării cu trimitere spre rejudecare. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 315 alin.3 după casare,

instanța de fond va judeca din nou, ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.

Pentru toate motivele expuse mai sus, în baza dispozițiilor art.304 pct.9, art.304¹ și art.312 alin.1-3 C.proc.civ., tribunalul urmează să admită recursurile declarate de reclamantul P. C. C. M. și de intervenienta

M. N. A. C. și să modifice în parte sentința atacată, în sensul că va admite în parte acțiunea formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâții

P. G., C. L. C. M. și C. J. C. și va admite în parte cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta M. N. A. C.

.

În baza dispozițiilor art. III alin.1 lit.a din Legea nr.169/1997 va constată nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._, privind terenul în suprafață de 1000 m.p., tarla 167, parcela 357.

În baza art.34 pct.3 din Legea nr.7/1996, va dispune rectificarea înscrisurilor din CF 1323/N DUMBAVA și CF 207 Dumbrava, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtului P. G. și restabilirea situației anterioare. De asemene, va respinge petitul având ca obiect rectificarea CF 1323/N ȘI CF nr. 207, privind numărul titlului de proprietate, având în vedere că s-a constatat nulitate titlului și s-a dispus radierea dreptului de proprietate al pârâtului.

Va fi înlăturată dispoziția privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată și vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.

În baza art.274 C.proc.civ., intimatul P. G. va fi obligat să achite intervenientei M. N. A. C. suma de 11.600 lei, cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale, din care 1360 lei reprezintă onorariile experților din dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., 2480 lei reprezintă onorariul avocațial din același dosar, 1400 lei reprezintă onorariul avocațial din dosarul nr._ /RJ al Judecătoriei Huedin, 2380 lei reprezintă onorariul avocațial din dosarul nr._ al T. ului C., 1500 lei reprezintă onorariul avocațial din dosarul nr._ al Judecătoriei Huedin și 2480 lei reprezintă onorariul avocațial din prezentul recurs.

PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Admite recursurile declarate de reclamantul P. C. C. M. și de intervenienta M. N. A. C., împotriva sentinței civile nr. 21228 din_ pronunțată în dosarul civil nr._ a Judecătoriei C. -N., pe care o modifică în parte, în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâții P. G., C. L. C. M. și C.

1. C. .

   Admite în parte cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta M. N. A. C. .

   Constată nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. _

   , privind terenul în suprafață de 1000 m.p., tarla 167, parcela 357.

   Dispune rectificarea înscrierilor din CF 1323/N DUMBAVA și CF 207 Dumbrava, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtului P. G. și restabilirii situației anterioare.

   Respinge petitul având ca obiect rectificarea CF 1323/N și CF nr.

   207, privind numărul titlului de proprietate.

   Înlătură dispoziția privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

   Menține restul dispozițiilor sentinței.

   Obligă intimatul P. G. să achite intervenientei M. N. A. C. suma de 11.600 lei, cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale.

   Decizia este irevocabilă.

   Pronunțată în ședința publică din data de_ .

   PREȘEDINTE,

   1. O. -S.

      JUDECĂTOR,

      1. -I. T.

         JUDECĂTOR,

      2. L.

GREFIER,

C. -G. H.

Red. D.T./C.Ț./ _

Jud. fond: F. M.

← Decizia civilă nr. 1098/2013. Fond funciar		Decizia civilă nr. 257/2013. Fond funciar →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Decizia civilă nr. 391/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 1169/2013. Fond funciar Încheierea civilă nr. 123/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 1098/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 257/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 765/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 40/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 111/2013. Fond funciar