Decizia civilă nr. 497/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ /a1
DECIZIA CIVILĂ NR. 497/R/2013
Ședința publică din data de 18 decembrie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: M. L. B., judecător JUDECĂTOR: G. C. F., președinte secție JUDECĂTOR: R. -I. B.
GREFIER: L. D.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de reclamantul C. Ș. împotriva încheierii civile din data de 26 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților.
Tribunalul constată că recursul a fost în termen legal formulat, motivat, comunicat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Tribunalul apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată,
Prin încheierea civilă din data de 26 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ s-a dispus suspendarea judecării cauzei apreciindu-se că soluția depinde de cea care se va adopta în dosarul penal nr. 524/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița.
În drept s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 244 alin. 1 pct. 1 C.proc.civ.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs reclamantul
, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei instanței de fond pentru continuarea judecății.
În motivare s-a arătat că reclamantul a formulat o acțiune în răspundere civilă delictuală în contradictoriu cu pârâtul I. de P. județean B. -N. .
În concret, reclamantul a arătat faptul că ulterior conducerii autoturismului a fost sancționat contravențional, agentul constatator reținându-i permisul de conducere pentru presupusa săvârșire a faptei de a fi "depășit neregulamentar". Reclamantul a încetat a mai conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de zile, fără ca în prealabil să i se fi comunicat vreun proces-verbal prin care să se aplice sancțiunea suspendării dreptului de a conduce.
În consecință, a formulat o acțiune introductivă de instanță prin intermediul căreia a învederat instanței faptul că în cazul actelor administrative individuale, precum procesul-verbal de contravenție, efectele se produc din momentul comunicării, în lipsa acesteia, contravenția aplicată fiind lipsită astfel de temei legal.
Mai mult decât atât, reclamantul a subliniat faptul că prin necomunicarea procesului- verbal, a fost îngrădită și posibilitatea de a solicita anularea acestui proces-verbal și cu această ocazie obținerea suspendării executării măsurilor contravenționale și complementare. Această îngrădire a reprezentat o veritabilă încălcare a art. 6 din Convenția CEDO, respectiv a dreptului la apărare.
Dată fiind situația din speță, reclamantul a solicitat instanței angajarea răspunderii delictuale a pârâtei, întemeindu-și susținerile pe baza art. 998-999 C.civ. Fără discuție, elementul faptei ilicite a existat, constând în reținerea permisului de conducere și suspendarea dreptului de a conduce pe o durată de 30 de zile în lipsa unui act administrativ care să producă efecte, fapta evident a fost săvârșită cu vinovăție, culpă, susceptibilă totodată să genereze un evident prejudiciu moral reclamantului, între fapta ilicită și prejudiciu existând un evident raport de cauzalitate direct și linear.
La termenul de judecată din data de_, instanța de judecată a dispus prin încheiere suspendarea soluționării cauzei, întemeindu-și susținerile pe dispozițiile art. 244 alin (1) pct. 2 C.proc.civ.
În ceea ce privește soluția instanței privind suspendarea cauzei s-a arătat că aceasta se fundamentează pe interpretarea eronată a dispozițiilor legale, premisa fiind, ab initio, viciată de
1
ignorarea condițiilor care necesită întrunite pentru ca acest motiv de suspendare să poată fi invocat cu succes.
Textul art. 244 C.proc.civ. conferă instanței posibilitatea suspendării judecății "când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează a se dea".
Prevederile menționate anterior nu își găsesc aplicabilitate în prezenta cauză întrucât din adresa existentă la dosar nu reiese sub nicio formă faptul că organele competente ar fi dispus începerea urmăririi penale, întrucât, în realitate nu se efectuează decât cercetări penale referitoare la soluționarea plângerii penale formulate. Or este limpede faptul că, respectând dispozițiile Codului de procedură penală, una este urmărirea penală, fază a procesului penal, în cursul căreia se strâng și se verifică probele necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se dispune sau nu trimiterea în judecată și alta este etapa cercetărilor penale, predominată de efectuarea actelor premergătoare în vederea dispunerii începerii urmăririi penale.
Chiar și prin absurd, admițând faptul că ipoteza anterioară nu este prezentă în cauză, organul de cercetare penală a fost sesizat cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită prevăzută de art. 254 C.pen., reținută în sarcina agentului constatator, care nu are absolut nicio legătură cu obiectul acțiunii introductive de instanță formulate de către reclamant, întrucât nu acesta a dat mită agentului constatator.
Judecătoria Bistrița a fost investită cu soluționarea unei acțiuni în răspundere delictuală pentru fapta de a i se aplica o măsură care a determinat lipsa posibilității reclamantului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile calendaristice în lipsa unui act administrativ care să legitimeze această ingerință în drepturile reclamantului, astfel că, în mod indubitabil nu subzistă acea înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează a se dea în soluționarea litigiului obiect alt dosarului nr._ .
În drept s-au invocat dispozițiile art. 2441, art. 3041 C.proc.civ.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Intimatul, legal citat, nu s-a prezentat în instanță prin reprezentant și nici nu a depus apărări scrise la dosar.
Analizând încheierea civilă atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, precum și sub toate aspectele conform art. 3041C.proc.civ.
, tribunalul constată că recursul declarat este fondat, suspendarea dispusă de instanța de fond fiind nelegală.
Suspendarea facultativă întemeiată pe dispozițiile art. 244 alin. 1 pct. 1 C.proc.civ. și nu pe prevederile alin. 1 pct. 2 al normei așa cum indică recurentul în motivele de recurs, are rolul de a preîntâmpina pronunțarea unor hotărâri greșite, în raport de alte constatări făcute pe cale judecătorească, sau a unor hotărâri contradictorii.
Acest caz de suspendare vizează o chestiune prejudicială de a cărei soluționare depinde soluția care urmează a se pronunța în cauza susceptibilă de aplicarea art. 244 alin. (1) pct. 1 C.proc.civ.
Relația de interdependență dintre două cauze aflate pe rolul aceleiași instanțe trebuie profund analizată de instanța de judecată în fața căreia se ridică problema suspendării judecății. Măsura suspendării se impune a fi luată numai dacă soluția care s-ar pronunța într-o cauză ar influența hotărârea din pricina a cărei judecată se solicită a fi suspendată.
Instanța de fond a fost sesizată cu o acțiune în răspundere civilă delictuală formulată împotriva I. ui J. de P. B. -N., entitate în cadrul căreia funcționează agentul constatator care a procedat la reținerea permisului de conducere al reclamantului.
Faptul că în dosarul penal nr. 524/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul B. -N. se efectuează acte de urmărire penală împotriva agentului Migda Laurențiu Valentin pentru comiterea infracțiunilor de delapidare și fals intelectual nu are absolut nicio înrâurire asupra soluției din prezentul dosar.
Că urmărirea penală vizează persoana agentului care a procedat la reținerea permisului de conducere nu are relevanță în cauză cât timp acțiunea în răspundere delictuală se îndreaptă împotriva I. ui J. de P. B. -N. și nu împotriva agentului.
Totodată, faptul că prin adresa nr. 398473/_ (f. 48 dosar fond) Biroul J. Anticorupție B. -N. comunică instanței că exemplarul nr. 3 al procesului-verbal seria CC nr. 8120676 încheiat la data de 25 martie 2012 se află în dosarul penal nr. 524/P/2011 nu justifică suspendarea cursului judecății atât timp cât în cauză procesul-verbal depus la dosar de pârât în apărare (f. 15 dosar fond) nu a fost contestat de reclamant, instanța nefiind investită cu o eventuală cerere de anulare a acestui act, în speță, conform notelor de ședință depuse la 17 ianuarie 2012 (f. 24 dosar fond) invocându-se doar inopozabilitatea față de reclamant a acestui proces-verbal datorită necomunicării actului. Or, dovada comunicării actului incumbă pârâtului și aceasta trebuie să existe în posesia sa în ipoteza efectuării comunicării ori poate fi obiectiv procurată de la organul căruia i-a fost înaintată în cazul unei eventuale cercetări.
2
Reținând că suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului penal nr. 524/P/2011 nu se impune întrucât soluția care se va da în prezenta cauză nu depinde de soluția din dosarul penal, având în vedere obiectul prezentei acțiuni, persoana care are calitatea de pârât, tribunalul în baza art. 312 C.proc.civ. va admite recursul declarat, va casa în tot încheierea atacată și va trimite cauza Judecătoriei B. pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul C. Ș. , cu domiciliul procesual ales la sediul apărătorului Gherdan S., din O., b-dul Dimitrie Cantemir nr. 19, județul Bihor împotriva încheierii civile din data de 26 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, casează în tot încheierea atacată și trimite cauza Judecătoriei B. pentru continuarea judecății.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 decembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | G. | IER, | ||||||
M. | L. B. G. | C. | F. | R. | -I. B. | L. | D. |
red. F.G.C./dact. F.G.C./2 exemplare 20 decembrie 2013
judec. fond V. V.
3
| ← Încheierea civilă nr. 19/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 215/2013. Pretenții → |
|---|
