Decizia civilă nr. 503/2013. Fond funciar

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILĂ Nr. 503/R/2013

Ședința publică de la 30 Aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE C. -V. B.

Judecător V. G.

Judecător C. -A. C. Grefier C. -S. Ș.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent Z. D., împotriva Sentinței civile nr. 280/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei G., privind și pe intimat B. A., intimat O. L. ,

intimat R. A., intimat B. I., intimat B. R., intimat R. V. moșt. def. R. G., intimat V. R., intimat A. E., intimat C. L. M.

G. PENTRU S. D. DE P. A. T., intimat C. J.

C. PENTRU S. D. DE P. A. T., intimat B. M. A.

, intimat B. I. L., intimat B. S., intimat C. D., intimat R. (F.

C. ) N. T., intimat R. I. -D., intimat A. V., având ca obiect fond funciar_ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care instanța constată faptul că mersul dezbaterilor și cuvântul părților pentru concluzii a fost consemnat în încheierea ședinței publice din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL

Prin sentința civilă nr. 280/_ pronunțată în dosar nr._ Judecătoria Gherla a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții B. A.

, O., R., B. C. D., Z. D., C. N. T. - V., R. I. -D.

,împotriva pârâților R. V. moșt. def. R. G., V. R., A. E. ,

C.	L.	M.	G.	PENTRU S. D.		DE P.	A.		T.		-
M.	G.	, C.	J.	C. PENTRU S.		D.	DE P.			A.	T.
- C.	-N.	, B.	M.	A., B. I.	L.	, B.	S.	și	A.	V.

pentru fond funciar.

A obligat reclamanții la plata sumei de 800 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial, în favoarea pârâților B. S., B. M.

A. și B. I. L. .

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 110/_ la C. locală de fond funciar M. -G., reclamantele B. R. și B. Lina, alături de ceilalți moștenitori ai defunctului B. G. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după antecesorul lor B. G., pentru suprafața de 1,04 ha teren.

Această cerere a fost respinsă de C. locală de fond funciar M. -G. pe motiv că potrivit legii nr. 18/1991 numita R. E., în prezent

decedată,(f. 52) a solicitat și primit terenul în cauză în suprafață de 2760 mp, ca moștenitoare după defunctul R. G. . Din actele din dosarul de fond funciar al defunctului B. G. rezultă că între unii reclamanți și pârâta C. locală de fond funciar M. -G. s-a purtat o corespondență legată de restituirea terenului pe care l-ar fi deținut antecesorul lor, din care rezultă că terenul ar fi fost atribuit altor persoane care au formulat cereri la Legea nr. 18/1991 iar reclamanții nu au formulat o astfel de cerere.

Cert este că prima cerere de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată de reclamanți ca moștenitori ai defunctului B. G., în temeiul legii nr. 169/1997, înregistrată sub nr. 110/_ (f. 76-84)

În aceeași cerere (la final) au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și după defunctul Puica I., unchiul lor, fără însă să facă dovada calității de moștenitori ai acestuia.

Cu privire la defunctul Puica I. în anul 1991 numita Lăcătuș L., fostă Puica, fiica lui I. și Sari, a formulat o cerere de restituire a unei suprafețe de 0,05 ha teren agricol în M. -G., cerere care a fost aprobată; de asemenea în 2005 după apariția legii 247/2005, o altă persoană Lăcătuș Ana, fostă Puica, fiica lui I. și Sari, a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după tatăl său Puica I. pentru suprafața de 0,27 ha teren agricol în M. -G., cerere care încă nu a fost soluționată. (f. 19)

Din cele arătate rezultă că Puica I. a avut descendenți ( fiice ) care fie în temeiul legii nr. 18/1991, fie în temeiul legii nr. 247/2005, au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate după tatăl lor astfel că reclamanții ca nepoți, deși nu au făcut dovada că ar avea o astfel de calitate, nu au nici un drept de moștenire după defunctul Puica I., fiind înlăturați de la moștenire de descendenții acestuia.

Prin urmare, cererea reclamanților de reconstituire a dreptului de proprietate după defunctul Puica I. este vădit neîntemeiată și nefondată, cu atât mai mult cu cât terenul deținut de acesta a fost restituit uneia dintre fiice, Lăcărtuș L. prin cererea depusă în 1991, așa cum rezultă din rezoluția Prim-procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla. (f. 19)

În anul 2005 reclamanții mai revin cu o cerere, care la fel a fost respinsă ca și prima. (f. 11)

Acest fapt a fost reținut și prin rezoluția primului procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla din_ din dosarul penal nr. 1139/P/2005, de a nu începe urmărirea penală față de autori neidentificați și față de un lucrător din cadrul Comisiei Locale de fond funciar M. -G. . (f. 18-20)

Dintr-un răspuns al Arhivelor Naționale rezultă că antecesorul reclamanților B. G. a figurat în registrul agricol al anilor 1956-1958 din Comuna M. -G. la poziția 65 cu o suprafață totală de 34 ari (f. 7) iar numitul Puica I. figura în registrul agricol al anilor 1948-1949 cu suprafața totală de 29 ari. (f. 18)

În privința defunctei R. E., aceasta, a formulat după apariția legii 18/1991 respectiv în_ (f. 44), o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile deținute anterior cooperativizării de soțul ei, defunctul R. G. în suprafață totală de 4,38 ha.

Din dosarul de fond funciar al acestuia rezultă că defunctul R. G. s-a înscris în 1959 în fostul G.A.C. M. -G. cu teren agricol în suprafață totală de 4,67 ha. (f. 43), că în registrul agricol al anilor 1951-1955 al comunei M. -G., R. G. figura înscris cu o suprafață totală agricolă de 4,96 ha, că în registrul agricol al anilor 1956-1958 figura cu suprafața de

4,62 ha iar în registrul agricol al anilor 1959-1963 după înscrierea sa în GAC și apoi CAP, figura cu o suprafață totală de 4,26 ha. (f. 360-366), dovedindu-se o constată în ceea ce privește înscrierea sa în evidențele agricole și a întinderii suprafețelor deținute de acesta.

Pe baza acestor acte, C. locală de fond funciar M. -G. i-a aprobat defunctei R. E. cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, ca moștenitoare a defunctului ei soț R. G., astfel că la data de_ i s-a eliberat titlul de proprietate nr._ pentru suprafața totală de 4 ha 3418 mp în M. -G. (f. 53), în care se include și suprafața de 2760 mp tarlaua 111, parcela 65, solicitată de reclamanți prin prezenta acțiune.

În cauză, s-a întocmit la îndrumarea instanței de recurs, o expertiză tehnică judiciară topografică de către expertul judiciar Mădăraș M. Traian, pentru a se clarifica dacă tarlaua 111 parcela 65 în suprafață de 2760 mp, solicitată de reclamanții și înscrisă în titlul de proprietate nr. 28839/1050 din 0_ emis lui R. E., se identifică cu terenul numit ,,lotul 72/2"; din moșia expropriată de la Baranyi Martin și soția, situat în comuna M. -

G., înscris în titlul de împroprietărire din reforma agrară emis antecesorului reclamanților B. G. Gyurița; din acest raport de expertiză a rezultat că acest teren în suprafață de 2760 mp se identifică cu cel înscris în titlul de împroprietărire emis antecesorului reclamanților și a fost atribuit defunctei R. E. ca moștenitoare a defunctului R. G. pentru că acest teren a fost înscris în registrul agricol al anilor 1959 -1962 la poziția defunctului R. G., adică a fost atribuit celui care le-a deținut și înscris în evidențele agricole, la data înființării CAP-ului, respectiv defunctului R.

G. .

Conform art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate poate fi solicitată de membrii cooperatori sau moștenitorii acestora, care au adus teren în CAP iar potrivit art. 11 alin. 1, suprafața în CAP este cea care rezultă din actele de proprietate, CF, cadastru, registre agricole de la data intrării în CAP.

În speța de față, din probele administrate în cauză a rezultat că antecesorul reclamanților, B. G., a figurat în anii 1956-1958 cu 34 ari în M. -G., după care la înființarea CAP-ului nu a mai figurat cu nici o suprafață de teren, el neînscriindu-se cu nici o suprafață de teren în fostul

G.A.C. în 1959-1960 și apoi CAP.

Acest teren de 2760 mp a fost preluat în 1959 de fostul G.A.C. și apoi C.A.P., de la R. G., care s-a înscris cu el în evidențele agricole ale comunei M. -G., teren care apare în aceste evidențe inclusiv în registrul agricol al anilor 1963.

Prin urmare, acest teren a intrat în patrimoniul CAP de la R. G. și nu de la antecesorul reclamanților B. G. .

Pârâta A. E. a arătat la interogatoriul luat de instanță că între tatăl ei R. G. și B. G. a existat un contract de vânzare-cumpărare, înainte de cooperativizare, cu privire la acest teren, însă nu a prezentat acest înscris.

Cert este că anterior cooperativizării, R. G. a intrat în posesia terenului în suprafață de 2760 mp, (vânzare-cumpărare, împrumut, etc) cu care s-a înscris în 1959 în registrul agricol și de la care a fost preluat de GAC și apoi de CAP; dacă această posesie ar fi fost exercitată în mod abuziv de către defunctul R. G. în 1959, chiar antecesorul reclamanților ar fi putut semnala acest fapt pentru că era încă în viață, fapt ce nu a avut loc nici odată; abia în 1998 reclamanții, ca moștenitori ai defunctului B. G. ,

au invocat acest fapt, dată la care terenul era deja restituit celui de la care s- a preluat în 1959.

Față de aceste considerente, instanța de fond a apreciat că reclamanții ca moștenitori ai defunctului B. G. nu sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile solicitate nefiind aplicabile disp. art. 8, 9, 11 din Legea nr. 18/1991; de asemenea nu sunt îndreptățiți nici la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile deținute anterior cooperativizării de Puica I., unchiul lor, întrucât acesta a avut descendenți care au formulat cereri de retrocedare a terenurilor în 1991 și 2005 și care îi înlătură de la orice moștenire.

Pentru aceste motive, instanța de fond a respins cererea reclamanților împotriva pârâților de anulare a titlului de proprietate emis numitei R. E. ca moștenitoare după defunctul R. G., ca neîntemeiată, nefiind aplicabile disp.art. III din Legea nr. 169/1997, întrucât nu sunt îndreptățiți la acest teren ceea ce duce și la respingerea cererilor accesorii petitului de anulare a titlului de proprietate, ca neîntemeiate, respectiv a celor de constatare a nulității contractului de vânzare-cumpărare a terenului, încheiat între defuncta R. E. și pârâții B. S., etc, întrucât titlul fiind valabil și legal, atunci și actele subsecvente acestuia sunt și rămân pe deplin valabile.

În temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, a obligat reclamanții la plata sumei de 800 lei, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial în favoarea pârâților B. S., B. M. A. și B. I. L. .

Împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamanta Z.

D. solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și rejudecarea cauzei pe fond, solicitând admiterea acțiunii precizate și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în recurs.

În motivare a arătat că apreciază că față de sentința atacată sunt incidente prev. art. 304 pct. 5, 7 și 9, art. 312 pct. 5, Cod proc. civ.

Recurenta arată că sentința a fost pronunțată fără aceasta să fie citată la domiciliul său din Spania, localitatea R., și fără să fi dat o împuternicire de reprezentare a mea în dosar_ al Judecătoriei G. .

Singura împuternicire dată fratelui său R. A. este aceea pentru reprezentarea sa la succesiunea după defuncta mamă B. Lina.

A mai arătat recurenta că nu primit sentința civilă nr. 280/2012 a Judecătoriei G., nu a avut posibilitatea să cunoască despre acestea decât după ce unchiul său, B. A. a încunoștiințat-o despre ea, în_, situație în care a formulat prezentul recurs.

Față de această situație, recurenta Z. D. a solicitat și repunerea în termenul de recurs.

A mai susținut că sentința nu cuprinde motivele pe care se sprijină.

Astfel instanța nu a motivat hotărârea în privința respingerii acțiunii în privința solicitării de reconstituire a dreptului de proprietate și punerea în posesie a mamei mele, B. Lina și a fraților acesteia pentru celelalte terenuri menționate în acțiune, care au aparținut bunicilor mei, B. G. și B. R.

, motivând respingerea acțiunii doar pentru terenul de 2760 mp.

Instanța a reținut, în motivarea hotărârii, că prin cererea înregistrată sub nr. 110/_ la C. locală de fond funciar M. -G., reclamantele

B. R. și B. Lina, alături de ceilalți moștenitori ai defunctului B. G. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după antecesorul lor B.

G., pentru suprafața de 1,04 ha teren și că această cerere a fost respinsă de C. locală de fond funciar M. -G. pe motiv că, potrivit Legii nr. 18/1991, numita R. E., în prezent decedată,(f. 52) a solicitat și primit

terenul în cauză în suprafață de 2760imp, ca moștenitoare după defunctul

R. G. .

De asemenea, instanța a reținut că din actele din dosarul de fond funciar al defunctului B. G. rezultă că între unii reclamanți și pârâta C. locală ele fc/nd funciar M. -G. s-a purtat o corespondență legată de restituirea terenului pe care l-ar ti deținut antecesorul lor, din care rezultă că terenul ar li fost atribuit altor persoane care au formulat cereri la Legea nr. 18/1991, iar reclamanții nu au formulat o astfel de cerere.

În fapt, mama sa și frații ei, în calitate de moștenitori ai părinților lor,

B. G. și B. R. și a unchiului lor, Puica loan, au formulat și înregistrat la Primăria comunei M. G., cereri în baza legilor succesive ale fondului funciar adoptate după 1990, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra următoarelor terenuri:

2880 mp ( 800stj.) situate în satul M. -G., înscris în lotul nr. 72/2 cuvenit recurentei după bunicul meu, B. G., dobândit de acesta în baza Legii 187/1945, așa cum rezultă din certificatul nr. C/888 din_ emis de Arhivele Naționale, Direcția județeană C.
3400 mp (arabil-1800 mp, fânețe-700 mp, bălți și lacuri-800 mp, curți, clădiri-100 mp) cuvenit subsemnatei și celorlalți reclamanți după bunicii mei, defuncții B. G. și B. R., teren înscris în registrul agricol al comunei M. -G. așa cum rezultă din certificatul nr. C/77A/_ emis de Direcția Generală a Arhivelor Statului-Filiala jud.eană C.
- 2900 mp curți și arabil înscris în registrul agricol din anii 1948 - 1949 al comunei M. -G. la poziția unchiului mamei mele, numitul Puica loan, frate cu bunica recurentei, defuncta B. R., așa cum rezultă din certificatul nr.î C/77B/_ emis de Direcția Generală a Arhivelor Statului-Filiala județeană C.
- 2880 mp (800stj. ) situat în satul Bunești, com. M. -Gherli, cuvenit recurentei și celorlalți reclamanți după unchiul mamei mele, Puica loan, dobândit de acesta în baza Legii 187/1945, așa cum rezultă din certificatul nr. C/889 din_ emis de Arhivele Naționale, Direcția jud.eană C. ,.

In acest sens, la dosar există și răspunsurile date de comisia locală de fond funciar la cererea noastră formulată în baza Legii 18/1991, la numeroasele insistențe ale noastre pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate, printre care și răspunsul dat la data de_, urmare a cererii și apoi contestației făcute în baza legii 18/1991 de către O. L. . In ciuda faptului că mama și frații ei au formulat și depus în termenul prevăzut de legea 18/1991 cerere pentru toate terenurile din litigiu, C. locală de fond

funciar refuză să mai recunoască această situație, tocmai pentru a justifica atribuirea terenului în favoarea numitei R. E., rudă apropiată cu unul din membrii Comisiei locale de fond funciar a comunei M. -G. . Cu toate acestea, dacă nu s-ar fi formulat o asemenea cerere, și apoi cereri de insistenț pentru punerea în posesie cu terenurile, atunci nu s-ar fi explicat nici răspunsul dat prin adresa nr. 19/_ și apoi prin adresa nr. 59/_ de către aceeași intimată.

Instanța de fond reține, astfel, în mod eronat, că prima cerere de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată de reclamanți ca moștenitori ai defunctului B. G., în temeiul legii nr. 169/1997,

înregistrată sub nr. 10/_ (f. 76-84) și că în aceeași cerere (la final) au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și după defunctul. Puica loan, unchiul lor, larii însă să facă dovada calității de moștenitori ai acestuia.

La dosar există proba că și în baza Legii 169/1997 s-a depus cerere pentru terenuri, dovadă răspunsul dat prin adresa din iulie 1998 și adresa nr. 76/_, iar apoi chiar prin cele 2 cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate formulate de mama subsemnatei și frații ei înregistrate ambele sub nr.l 10/_ comunicate când dosarul se afla în recurs, aflate la filele 68 și 69.

Prin cererea depusă în baza Legii 247/2005, defuncta B. Lina și frații ei, au solicitat din nou terenurile, atât după părinții lor, cât și după unchiul lor, astfel încât consider că a fost dovedit faptul că s-a solicitat de către mama subsemnatei tot terenul pentru care am cerut punerea în posesie și anularea titlului de proprietate.

Instanța de fond a reținut că defunctul Puica loan a avut descendenți (fiice), care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate după tatăl lor, Puica loan, astfel că mama subsemnatei și frații ei, în calitate de nepoși de soră, nu ar fi avut calitate de moștenitori după defunctul Puica loan, fiind înlăturați de la moștenire de descendenții acestuia.

În ceea ce privește susținerea comisiei locale de fond funciar M. -G.

, că ar fi atribuit din terenul care a aparținut unchiului nostru, Puica loan, numitei Lăcătuș L., această apărare nu este susținută prin nici o probă. Nu s-a făcut dovada emiterii unui titlu de prorpietate pe numele lui Lăcătuș

L., care nu are nici o legătură de rudenie cu unchiul nostru, Puica loan, fiind fiica unui alt Puica loan. De observat din actul aflat la fila 76 din dosarul instanței de recurs că aceasta a solicitat, prin cererea nr. 168/642/_ "constituirea" dreptului de proprietate pentru un teren de 0,50 ha deci nu cu titlu de moștenire după un alt Puica loan, și nici nu a solicitat terenul care a aparținut unchiului nostru, Puica loan.

În cauză, s-a întocmit la îndrumarea instanței de recurs, o expertiză tehnică judiciară topografică de către expertul judiciar Mădăraș M. Traian, pentru a se clarifica dacă tarlaua 111 parcela 65 în suprafață de 2760 mp, solicitată de reclamanții și înscrisă în titlul de proprietate nr. 28839/1050 din 0_ emis lui R. E., se identifică cu terenul numit "lotul 72/2" din moșia expropriată de la Raranyi Martin și soția, situat în comuna M. -

G., înscris în titlul de împroprietărire din reforma agrară emis antecesorului reclamanților B. G. .

Instanța a reținut greșit că acest teren a fost atribuit defunctei R. E. ca moștenitoare a defunctului R. G. pentru că acest tereji a fost înscris în registrul agricol al anilor 1959 -1962 la poziția defunctului R. G., adică a fost atribuit celui care le-a deținut și înscris în evidențele agricole, la data înființării CAP-ului, respectiv defunctului R. G. .

În ceea ce privește căpătui de cerere prin care am solicitat anularea parțială a Titlului de proprietate nr. 28849/1050 pentru parcela 65 din tarlaua 111, acest titlu de proprietate a fost emis cu încălcarea prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991, devenind incidente prev. art. III din Legea 169/1997, numita R. E. nefîind îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren, care nu i-a aparținut nici ei și nici soțului ei anterior colectivizării, ci bunicului nostru, B. G. . In acest sens am depus la dosarul cauzei, pe lângă, certificatul nr. C/888 din_ emis de Arhivele Naționale, Direcția jud.eană C. și Rezoluția nr. 1139/2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla de confirmare a propunerii organului de cercetare penală de a nu se începe urmărirea penală din data de_, față de d-na ing Bocan M., rezoluție din care rezultă în mod clar că în urma cercetărilor efectuate de organele de poliție și de verificările efectuate Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, s-a constatat că terenul din lotul 72/2 revendicat de subsemnații se identifică cu terenul din tarlaua 111 parcela 65.

Dovada identității terenului din tarlaua 111 parcela 65 din acest titlu de proprietate cu cel care a fost proprietatea bunicului meu, B. G., din lotul 72/2 este dată și de recunoașterea pârâților, prin întâmpinarea depusă de aceștia în recurs în care aceștia arată în ultimul alineat că " în mod evident, cererea de anularea titlului de proprietate nu este fondată întrucât antecesorul părților, care a primit terenul în litigiu prin efectul reformei agrare din anul 1945, 1-a înstrăinat numiților R. G. și R. E. în anul 1957 iar acestea 1-au și înscris în CAP în anul 1959" deci se recunoaște că terenul pentru care am solcitat anularea titlului de proprietate este unul și același cu terenul primit în reforma agrară de bunicul meu^ B.

G. . Susținerea intimaților că tatăl nostru ar iî înstrăinat acest teren în favoarea lui R. G. și R. E. este nereală și nesusținută de nici un

înscris, fiind o simplă apărare a intimaților în încercarea de a menține acest teren, înscris ne legal în titlul de proprietate al lui R. E. . Nici susținerea că R. G. și R. E. ar fi avut acest teren înscris în registrul agricol nu este fondată și nu este probată cu nici un înscris care să ateste că terenul pe care îl solcită a fost înscris în acel registru agricol, și chiar dacă ar fi fost astfel, deși nu s-a dovedit sub nici o formă, o declarare în registrul agricol, nu are valoarea unei dobândiri a unui drept de proprietate, și nu poate atesta un act de înstrăinare, în condițiile în care acest act nu a existat și nu s-a încheiat niciodată.

Cu toate că nu se dovedește de către moștenitorii defunctei R. E. existența vreunui titlu de proprietate asupra terenului solicitat prin acțiune de subsemnații și nici măcar că acesta ar fi fost înscris în registrul agricol Ia poziția lui R. G., pe lângă faptul că înscrierile în registrul agricol nici nu au decât un caracter declarativ, așa cum se prevede în Legea 247/2005, noi ani făcut pe deplin dovada că bunicul său a avut un titlu de proprietate asupra acestui teren, iar recurenta și ceilalți reclamanți, în calitate de descendenți ai lui, sunt îndreptățiți de a solicita anularea titlului de proprietate emis nelegal în favoarea unei persoane neîndreptățite, cum a fost defuncta R. E., întrucât în ceea ce privește terenul înscris în tarlaua

111 parcela 65 pentru care am solicitat anularea parțială a titlului de proprietate emis pe numele defunctei R. E. s-a încheiat între aceasta și pârâții de ord.6-8 un contract de vânzare cumpărare, contract purtând încheierea de autentificare nr. 768/_ a Biroului Notarului Public G. Fodor cu sediul în G. str. Dragoș Vodă nr. 8, jud. C., am solicitat constatarea nulității absolute a acestui contract de vânzare-cumpărare, pârâții de ord. 6-8 neputând dobândi un bun care nu aparținea vânzătoarei, titlul de proprietate al acesteia fiind nul în ceea ce privește acest teren, iar ceea ce este nul, nu poate produce nici un efect. De observat că R. E.

nici măcar nu era înscrisă în cartea funciară ca proprietară asupra acestui teren Ia data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, astfel încât nu putea dispune de acest teren prin vânzare. In Legea 7/1996 se prevede că: "...sunt opozabile față de terți și drepturile reale dobândite de stat și de orice persoană, prin efectul legii, prin expropiere sau prin hotărâri judecătorești. Titularul drepturilor dobândite prin modurile enumerate, nu poate însă dispune de ele, decât după ce acestea au fost înscrise în prealabil în cartea funciară". în tiltul X privind circulația juridică a terenurilor din legea 247/2005, se prevede în art. 5 că "înstrăinările realizate sub orice formă, nu validează titlurile de proprietate ale înstrăinătorilor și dobânditorilor, dacă acestea erau lovite de nulitate". In aceste condiții considerăm că s-a încheiat acest contract de vânzare-cumpărare prin fraudarea legii, iar cauza este

ilicită, fiind incidente prev. art. 984 Cod civil, situație în care rugăm să constatați nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare.

În ceea ce privește solicitarea de punere în posesie și reconstituirea dreptului de proprietate pentru toate terenurile care au format obiectul acțiunii, s-au depus la dosar dovezile că aceste terenuri au aparținut și au fost deținute de către părinții noștri și unchiul nostru, așa cum rezultă din certificatele emise de arhivele statului menționate mai sus, astfel încât sunt îndrepățiți a fi puși în posesie cu toate aceste terenuri, sens în care rugăm admiterea acțiunii subsemnatei și a celorlalți reclamanți.

Prin întâmpinarea formulată, intimatele A. E., A. V. ,

V. R. R. V. si B. S. au solicitat instanței respingerea cererii de repunere în termenul de recurs ca fiind nefondata pentru următoarele considerente :

Deși recurenta nu a motivat in drept cererea de repunere in termenul recurs in mod evident dispozițiile legale aplicabile in cauza sunt prevederile art.103 al.l C.proc. civila. In concret recurenta susține ca hotărârea instanței de fond nu i-a fost comunicata la adresa din Spania ,dar aflat de existenta acesteia la data de_ . Cererea de repunere in termenul de recurs a fost înregistrata la Judecătoria Gherla, la data de_ ,impreuna cu memoriul cuprinzind motivele de recurs . Potrivit prevederilor art.103 al.2 cererea de repunere in termen trebuie făcuta in 15 zile de la data cnut motivul impiedicarii a incetat, in speța_ ,fiind evident ca data de_ este mult peste termenul prevăzut de lege, motiv pentru care solicitam respingerea cererii. Cu privire la susținerile recurentei privind necomunicarea sentinței instanței de fond.

La termenul de judecata din_, s-a depus la dosar cererea de introducere in cauza moștenitorilor defunctei B. Lina /mama recurentei / redactata si semnata de reprezentantul judiciar al reclamanților in calitate de avocat care a si precizat in scris adresa pârtii " C. N. str. Albac nr.9 ap. 18, adresa la care partea a fost citata pentru termen.

Mai mult, 1a termenul de judecata imediat următor introducerii in cauza a pârtii, s-a depus la dosar procura judiciara a fratelui recurentei, R.

I. D., parte in baza ulterior tradusa in limba romana aflata la f.402 din dosar vol.II

Privitor la procura in contradictoriu cu susținerile contestatoarei ,in sensul ca aceasta procura nu este una de reprezentare in cauza se impun urmtoarele precizări.

Din continui procurii reiese fara ecivoc ca aceasta procura este o procura generala de reprezentare a pârtii in instanțele din România.

Conform prevederilor art .67 al.3 C proc.civla " daca cel care a dat procura generala nu are domiciliu și nici reședința in tara .. .dreptul de reprezentare se presupune dat.

Cu titlu de regula generala art. 68 al 3 teza I C.proc. civila prevede -

"mandatul este presupus dat pentru toate actele judecații, chiar daca nu cuprinde nici o arătare in aceasta privința. Excepția de la regula fiind restringerea mandatului la anumite acte sau pentru o anumita instanța .

Supuse controlului constituționalității, dispozițiile art.67 al 3 si 68 al.3 C proc. civ. au fost declarate ca fiind constituționale in raport de dispozițiile art. 16 alin 1 din Constituție, Curtea constituționala stăruind ca aceste dispoziții ,prin natura lor, nu generează o stare de inegalitate si/sau de discriminare, dimpotrivă, satisfac imperativului soluționării cu celeritate a proceselor . /CC. Decizia nr. 172/2002 ,M.Of. nr.478 din 4 iulie 2002/.

Comunicarea hotărârii instanței de fond s-a făcut potrivit dovezilor de comunicare atât la domiciliul recurentei indicat prin cererea de introducere in cauza cât si la domiciliul mandarului acesteia cu procura generala de reprezentare ,care in aceasta calitate a si formulat recurs in termen atât in nume propriu cit si in numele recurentei, recurs soluționat irevocabil.

În concluzie comunicarea hotărârii instanței de fond, la domiciliul indicat de reprezentanta recurentei si la domiciliul mandatarului acesteia corespunde prevederilor legale privind comunicarea actelor de procedura astfel ca cererea de repunere in termenul de recurs este nefondata.

In considerarea celor susmenționate, au solicitat in temeiul prevederilor art. 301 C proc. civ. in principal să se constate tardivitatea recursului formulat de recurenta Z. D. ,i mpotriva sentinței civile nr. 280/2012 pron. in dos._ a Judecătoriei G.

Pe fondul cauzei, au solicitat in temeiul prevederilor art. 312 al. 1 C proc. Civila respingerea recursului formulat de recurenta Z. D., împotriva sentinței civile nr. 280/2012 pronunțată in dos._ a Judecătoriei G. la fiind rjefondat.

obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata.

Cu privire la motivul de recurs prevăzut de art. prev. art.304 pct. 5,C.proc. civila -incalcarea formelor de procedura prevăzute sub sancțiunea nultitatii de art. 105 alin 2, in speța necitariea recurentei in cauza, sustin apărările susmenționate privind reprezentarea recurentei după introducerea sa in cauza

Cu privire la netemeinicia hotarârii, în ceea ce privește solicitarea recurentei de anulare a T.P. emis in favoarea antecesoarei paratilor, def.R.

E. j cu privire la parcela in supr. de 2760 mp.situata in perimetrul localității M. l G. tarla 111 parc.65, consideram ca cererea este nefondata a intrucit deși s-a susținut ca acest teren a aparținut numitului

B. G., ca urmare a improprietarii acestuia prin efectul reformei agrare din anul 1945 ,nu s-a făcut dovada imprejurarii ca antecesorul pârtilor a deținut acest teren in perioada următoare improprietaririii ,1 - a introdus in CAP sau acest teren ar fi intrat in patrimoniul CAP din proprietate antecesorului reclamanților si in consecința acestea ar fi indreptati la reconstituirea dreptului lor de proprietate .

Mai mult prin cererea introductiva de instanța, in dos._ reclamanții au afirmat ca terenul a intrat in posesia numitului R. G. anterior colectivizării in condițiile unei convenții de imprumut ,avute cu numitul B. G., pe care R. G. a considerat-o vinzare comparare .

Cert este ca astfel cum rezulta din concuziile raportului de expertiza topografica ,terenul cu care a fost improprietarit B. G. prin efectul

reformei agrare din anul 1945 se regăsește in R.A. aferent anilor 1951-1959 in gospodăria familiei R. ,parte din suprafața de 4,95 ha deținuta de familia R. anterior colectivizării. Potrivit mențiunilor din cererea de inscriere in CAP, R. G. a s-a inscris in C.A.P. in anul 1959 . cu supr, deținuta de 4,95 ha, iar dreptul de proprietate i-a fost reconstituit pentru supr. de 4,34 ha, cu aprox.o,60 ha mai puțin .

Se impune a menționa ca T.I*. contestat a fost emis in procedura prevăzuta de legea 18/1991 la data de 6 sept. 1996, deci anterior aparatiei legilor 169/_ si 247/2005 ca urmare analiza valabilității T.P. trebuie făcuta prin raportare la prevederile legii in vigoare la data emiterii acestuia

Astfel potrivit art.8 al. 2 de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori respectiv moștenitorii acestora care au adus teren in CAP, iar potrivit prevederilor art.l 1 al.l suprafața adusa in CAP este cea care rezulta din actele de proprietate ,C.F., cadastru cererile de inscriere in CAP, R.A.. la data intrării in CAP .

Din probatoriul administrat in cauza rezulta ca la data apariției legii 18/19991 terenul in litigiu se afla in patrimoniul CAP, fiind preluat de la antecesorul paratelor, R. G. in anul 1959 ,iar cererea de reconstituire formulata de R. E., validata in procedura prevăzuta de lege fara ca cineva sa-i fi contestat modul de reconstituire in condițiile legii, avind in vedere imprejurarea ca emiterea T.P. este urmare a unei proceduri de validare a anexelor intocmite de comisiile locale, prin hotărârea CJ.F.F care se afișează pentru a da posibilitaea persoanelor nemulțumite sa formuleze constestatii in termenul de 30 zile prevăzut de lege ., ceea ce cauza reclamanții nu au făcut deși au arătat ca in repetate rinduri s-iau interesat de modul de soluționare a cererii de reconstituire.

În ceea ce privește pe reclamanții acestea s-au limitat doar a susține ca terenul a fost primit de antecesorul lor prin efectul reformei agrare din anul 1945 si a intrat in mod fraudulos in posesia, def R. G. ,anterior colectivizării care l-ar fi si introdus in CAP.

Intre data improprietarii numitului B. G. ,anul 1945 si anul 1951 cind in R.A terenul in litigiu este evidențiat ca fiind in posesia familiei R., respectiv anul 1959 cind terenul a intrat in patrimonul CAP de la antecesorul paraților, este evident ca a existat un transfer al dreptului de proprietate, parțial recunoscut de reclamanți, intre persoana improprietarita si antecesorul paraților ,care explica împrejurarea ca acest teren s-a găsit in posesia celui din urnjia care a si dispus de el prin inscrierea in CAP. Din actele ce formează dosarul <ie fond funciar al reclamanților si in contradicție cu sutinerile acestora la interogatoriu este evident ca acestea au formulat cereri de reconstiuire a dreptului de proprietate după def. B. .G. si Puica

I., in temeiul legilor 169/_ ,247/2005 si nu au contestat in cond legii 18/1991 modalitatea de reconstituire a dreptului de proprietate in favoarea antecesoarei paraților prin atacarea hotarilor C.L.F.F. M. l G., respectiv a C.J.F.F C. .

În considerarea celor de mai sus solicitam respingerea recursului fata de intimații A. si cons. ca nefondata.

Privitor la cererea având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vinzare cumpărare incheiat de antecesoarea intimaților de ord. 1-3, R. E. cu privire la terenul in supr. de 2900 mp. situat in perimetrul localității M. l G. i si parații B. S. au solicitat

respingerea acțiunii ca fiind nefondata.

Situația contractului de vânzare cumpărare încheiat intre parații B.

si cons cu antecesoarea reclamanților trebuie analizata in doua ipoteze .
In prima ipoteza cea de menținere a soluției de respingere cererii de anulare a T.P., in litigiu soluția subsecventa este de respingere a cererii de constatare a nulității absolute a contractului de vinzarare cumpărare .
In a II -a ipoteza in cauza sunt incidente prev. art.III al. 2 ind.4 din legea 169/1997 ca lege speciala -potrivit cărora "in cazul unor instrainari successive ale terenurilor cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat sa remită prețul actualizat fostului proprietar rămas fata teren.
In concluzie conform legii speciale aplicabila in cauza, in situația constatării nulitatiii T.P. nu se poate solicita constatarea nulității contractului.
In ceea ce privește frauda la lege invocate ca fiind cauze de nulitate absoluta in cond. C.civ., aplicarea prevederilor căruia sunt excluse de norma speciala aplicabila in cauza ,se impune |a preciza: la data întocmirii contractului de vânzare cumpărare in forma autentica titlul vânzătoarei nu era contestat ,iar cumpărătorii de totala buna credința au incheiat actul in forma autentica pentru a respecta toate prevederile legale privind regimul circulației si pentru securitatea raportului juridic translativ .Ulterior au folosit si folosesc si in prezent acest teren fiara a fi tulburați.
Doctrina si practica judiciara au consacrat teoria proprietarului aparent conform maximei - "error communis facit jus", cu condiția ca eroarea sa fie comuna ,adica susceptibila de a fi impartasita de o masa mare de oameni si invincibila cu diligente normale.
În mod evident cumpărătorii imobilului nu puteau sa cunoască eventuale neregulari ale titlulului de proprietate al vinzatoarei astfel ca increzindu-se in valabilitea acestuia au perfectat vânzarea.
Buna credința este ocrotita de lege astfel ca principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului primar nu poate fi opus cumpărătorului de buna credința.
Buna credința nu poate fi înfrântă de neînscrierea in sistemul de publicitate imobiliara a dreptului de proprietate.
1. excepției inadmisibilității recursului, tribunalul reține următoarele:

În dosarul civil nr._ al Judecătoriei G. în care s-a pronunțat Sentința Civilă nr.280 din data de_ recurenta Z. D. a avut calitatea de reclamantă.

Împotriva Sentinței Civile nr.280 din data de_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei G. s-a declarat recurs de către B.

A., O. L., R. A., B. I., B. R. care prin Decizia Civilă nr.579/R/_ a Tribunalului C. a fost anulat ca nemotivat.Din cererea de recurs reiese că R. A. a declarat recursul în baza împuternicirii legale din partea fraților săi Condoș D., Z. D., C. N. -T. și R. I. D.

Recurenta arată că a formulat prezentul recurs tot împotriva Sentinței Civile nr.280 din data de_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei G., susținând că recurentul R. A. nu a avut mandat din partea ei de a formula recursul care a fost soluționat prin Decizia Civilă nr.579/R/_ a Tribunalului C. .Arată că împuternicirea pe care a dat-o fratelui său, R. A. este doar de a o reprezenta la succesiunea după defuncta ei mamă B. Lina și nu pentru a o reprezenta în dosarul civil nr._ al Judecătoriei G. .

Împotriva Deciziei Civile nr.579/R/_ a Tribunalului C. recurenta Z. D. a formulat contestație în anulare care a fost respinsă

prin Decizia Civilă nr.1009/_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Tribunalului C. .

Cu ocazia soluționării acestei contestații s-a statuat în mod irevocabil că prin procură în limba spaniolă din_, ulterior fiind depusă și traducerea, reiese că Z. D., care are domiciliul în Spania, l-a împuternicit pe R. A., în privința bunurilor rămase după decesul mamei sale B. Lina, printre altele, să "facă acțiunile necesare la administrația publică, judecătorie, magistratură sau tribunal, personal sau delegând avocați și împuterniciți ai tribunalelor, conferindu-le drepturile generale pentru procese și cele speciale ce se cer pentru fiecare caz";.

Reclamantul R. A. s-a prezentat în fața instanței de fond, în nume propriu și în calitate de mandatar al reclamanților Canalos D., Z. D.

, C. N. și R. I. D. și a pus concluzii, instanța reținând ca fiind dovedită calitatea sa de mandatar al celorlalți moștenitori ai defunctei B. Lina.

De asemenea, recursul este declarat și de R. A., acesta precizând că acționează și în calitate de mandatar al reclamanților Canalos D., Z. D.

, C. N. și R. I. D. .

Pentru termenul de judecată din_, când a fost soluționat recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 280 din_ a Judecătoriei

G., mandatarul R. A. al recurentei Z. D. a fost legal citat. De asemenea, s-a reținut că recurenta Z. D. a fost citată personal la o adresă din C. -N., citația fiind afișată pe ușa locuinței.

Față de cele reținute, rezultă că recurenta Z. D. și-a exercitat, prin mandatarul său R. A., dreptul de a formula recurs împotriva sentinței civile nr. 280 din_ a Judecătoriei G., respectiv recursul înregistrat la data de_ și care a format obiectul dosarului nr._ al Tribunalului C. .

Așa fiind, prezentul recurs înregistrat la data de_ pe rolul Tribunalului C. apare ca fiind al doilea exercitat de aceeiași parte-Z. D. și împotriva aceleiași sentințe civile nr. 280 din_ a Judecătoriei G. .

În virtutea principiului unicității căii de atac, tribunalul va admite, în tem.art.137 cod pr.civilă excepția inadmisibilității recursului, întrucât o parte nu poate declara de două ori recurs împotriva aceleiași hotărâri judecătorești.

Reținând inadmisibilitatea recursului, nu se mai impun a fi analizate motive de nelegalitate și netemeinicie a hotărârii atacate, invocate prin cererea de recurs și nici cererea de repunere în termenul de recurs.

Pentru toate acestea, în tem.art.312 al.1 cod pr.civilă tribunalul va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de Z. D., împotriva Sentinței civile nr. 280/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei G., pe care o menține în totul.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Admite excepția inadmisibilității recursului invocată din oficiu. Respinge ca inadmisibil recursul declarat de Z. D., împotriva

Sentinței civile nr. 280/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei G., pe care o menține în totul.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 30 Aprilie 2013.

PREȘEDINTE,

C. -V. B.

JUDECĂTOR,

V. G.

fiind transferat la altă instanță semnează Vicepreședinte Tribunal E. L.

JUDECĂTOR,

C. -A. C.

GREFIER,

C. -S. Ș.

Red.CC/ Tehn. D.B. _

Judecător fond: C. Stănilă 2 ex.

#Fond Funciar. Jurisprudenta

← Încheierea civilă nr. 273/2013. Fond funciar		Decizia civilă nr. 1010/2013. Fond funciar →

Decizia civilă nr. 503/2013. Fond funciar

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 503/2013. Fond funciar