Decizia civilă nr. 517/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIE Nr. 517/2013
Ședința publică de la 23 Octombrie 2013 Completul constituit din:
PREȘEDINTE D. T.
Judecător Ana-SS Grefier G. -C. Ț.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de pârâtul apelant Ș. V. împotriva Sentinței civile nr. 1297/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-Napoca, privind și pe intimatul S. I., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
La data de_, intimatul a depus la dosar Concluzii scrise. La data de_ apelantul a depus la dosar Concluzii scrise.
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de_, când părțile au pus concluzii conform încheierii din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin Sentința civilă nr. 1297/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Gherla, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul S.
I., în contradictoriu cu pârâtul Ș. V. .
A fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 303.391,6 lei, reprezentând echivalentul în lei a împrumutului nerestituit în cuantum de 69.353 euro atestat de contractul încheiat între părți la data de_ . A fost obligat pârâtul la plata către reclamant a dobânzii legale aferente debitului de 303.391,6 lei, începând cu data de_ și până la achitarea integrală a debitului.
A fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 7150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
La data de_ între reclamant și pârât a fost încheiat un contract de împrumut având ca obiect suma de 100.000 euro. Prin contractul de împrumut pârâtul s-a obligat să restituie întreaga sumă împrumutată până la data de_ (f. 26).
Reclamantul a recunoscut prin cererea introductivă că o parte din împrumut a fost restituit (30.647 euro). Pârâtul nu a făcut dovada restituirii diferenței până la 100.000 euro.
Prin concluziile scrise pârâtul a contestat încheierea contractului. Deși înscrisul a fost depus la dosar la termenul de judecată din data de_ (f. 31), pe parcursul cercetării judecătorești pârâtul nu a tăgăduit înscrisul și nici nu s-a înscris în fals. În consecință, instanța reține că înscrisul intitulat
"contract de împrumut"; este valabil.
Instanța a constatat că debitul nerestituit a cărui realizare se cere, reprezintă o creanță certă, existența acesteia rezultând din înscrisul sub
semnătură privată intitulat "contract de împrumut"; însușit de pârât prin semnătură, lichidă, câtimea acesteia fiind determinată în înscrisul amintit și exigibilă, la data de_ .
În consecință, pârâtul este dator să restituie reclamantului debitul restant de 69.353 euro. Instanța a constatat că reclamantul a pretins echivalentul în lei a debitului nerestituit, pe care l-a evaluat la suma de 303.391,6 lei. Instanța constată că la momentul pronunțării prezentei hotărâri debitul nerestituit a avut un echivalent de 314.238 lei (cursul BNR fiind de 4.5310 lei/1 euro). În consecință, în temeiul principiul disponibilității, reclamantului îi va fi acordată doar suma pretinsă.
În ceea ce privește dobânda legală pretinsă de reclamant acesta este îndreptățit la a primi dobânda legală aferentă debitului nerestituit, începând cu data introducerii acțiunii (_ ), care valorează și punere în întârziere, și până la data achitării integrale a debitului.
Dobânda legală se va calcula conform art. 3, alin. 2 și 3 din OG nr. 13/2011. În speță, având în vedere faptul că raportul juridic nu s-a născut din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, vor deveni aplicabile dispozițiile art. 3, alin. 3, din OG nr. 13/2011.
În cele din urmă, instanța a constatat că d-nul avocat Kozak Nicolae Tiberiu a formulat concluzii scrise în numele pârâtului, fără însă a avea mandat în acest sens. Din acest motiv, instanța nu a avut în vedere aspectele invocate prin concluziile scrise.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul
solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În motivare se arată că în mod greșit s-a reținut în înscrisul intitulat contract de împrumut este valabil și că la data de_ a lipsit justificat ca urmare a stării sale de judecată, motiv pentru care nu se putea face aplicarea în cauză a art. 225 C.pr.civ.
Învederează că nu a împrumutat nicio sumă de bani. Dacă procesul nu se derula cu atâta grabă ar fi urmat procedura înscrierii în fals. Împotriva reclamantului și martorilor a formulat plângere penală.
Contractul nu întrunește condițiile de validitate deoarece este unul tipizat, nu este scris de el și nu s-a făcut dovada atât a acordului de voință cât și a remiterii sumei de bani. Nu s-a făcut dovada că ar fi restituit din suma împrumutată vreo parte. Au fost încălcate prev art. 1180 cod civil întrucât contractul nu cuprinde mențiunea bun și aprobat.
Intimatul a depus întâmpinare
, solicitând respingerea recursului, arată că s-a încercat soluționarea pe cale amiabilă a diferendului iar existența creanței nu a fost și nu poate fi contestată cu atât mai mult o parte din debit a fost achitat.
În ceea ce privește argumentele procedurale se învederează că înscrisul nu a fost tăgăduit de către parte deoarece acesta nu a depus nici întâmpinare și cu toate că dosarul a avut 4 termene la niciunul dintre acestea pârâtul nu a contestat contractul.
Cererea întemeiată pe disp. OG 5/2001 a fost respinsă însă pe considerente ce țin de admisibilitatea acestei proceduri și în acel dosar recurentul având o atitudine de tergiversare, concluziile depuse de avocatul Kozak nefiind însoțite de o împuternicire avocațială sunt fără îndoială formulate de către o persoană fără calitate.
În ceea ce privește validitatea contractului, în ciuda negării acestui aspect există mai mulți martori care au cunoștință de acordarea
împrumutului și restituirea unei părți.
Argumentele legate de forma contractului sunt neîntemeiate întrucât înscrisul existent face dovada convenției. Lipsa mențiunii prev de art. 1180 Cod civil trebuie coroborată cu disp 1197 Cod civil și este considerat ca un început de dovadă scrisă ce poate fi completat cu martori.
Dovada restituirii este tocmai mențiunea existentă pe contract și nu are relevanță asupra validității convenției în ansamblu.
Având în vedere valoarea litigiului, instanța a recalificat calea de atac ca fiind apelul.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, instanța îl va respinge pentru următoarele considerente:
Așa cum s-a reținut și de către instanța de fond între părți s-a încheiat un contract de împrumut având ca obiect suma de 100.000 euro, cu data de scadență_ .
Din suma împrumutată o parte a fost restituită, pretențiile formulate având ca obiect restul rămas nerestituit.
Cu toate că în fața instanței de apel, apelantul a învederat că semnătura nu îi aparține, întrucât nu a fost indicat autorul falsului, instanța a respins această cerere întrucât nu îndeplinește condițiile art. 183 C.pr.civ.
Analiza convenției confirmă într-adevăr că înscrisul nu cuprinde mențiunea bun și aprobat, mențiune obligatorie a fi inserată conf. art. 1180 Cod civil. Însă așa cum s-a arătat și în doctrină și rezultă și din disp. art. 1197 Cod civil, în situația în care mențiunea bun și aprobat nu există, deși potrivit legii era necesară, înscrisul nu are putere probatorie dar actul juridic pe care îl constată este valabil și va putea fi dovedit prin alte mijloace de probă chiar înscrisul constituind un început de probă scrisă.
În fața instanței de apel s-a administrat proba testimonială fiind audiați martorii Man A. V. și G. D. I. (f. 40-41).
Din declarațiile testimoniale rezultă fără dubiu că între părți s-a încheiat convenția de împrumut suma de bani, a fost remisă după numărare apelantului și apelantul a făcut o plată parțială în toamna anului 2008.
Totodată instanța de fond în mod corect a dat eficiență art. 225 C.pr.civ. în condițiile în care legal citat, pârâtul apelant nu s-a prezentat la judecarea cauzei. Înscrisurile medicale depuse cu ocazia concluziilor scrise nu au în vedere perioada în care s-a stabilit prezența pârâtului la interogatoriu.
În legătură cu cererile formulate prin concluziile scrise în mod corect s-a reținut că dl. avocat Kozak Nicolae Tiberiu nu a avut vreun mandat în acest sens și mai mult, așa cum rezultă din adresa nr. 452/2013 a Baroului Ialomița rezultă că începând cu data de_ dl. Kozak a avut suspendată calitate de avocat.
Considerentele arătate mai sus confirmă existența convenției de împrumut și restituirea doar parțială a unei sume de bani astfel încât raportat la disp 969 și 1854 Cod civil pârâtul avea obligația executării acestei convenții întocmai și în limitele stabilite.
Intimatul a solicitat obligarea apelantului, la plata cheltuielilor de judecată. Acesta a făcut cheltuieli de judecată, cu angajarea unui avocat, în cuantum de 27.945 lei, f. 43 dosar.
Obligarea unei părți, la plata cheltuielilor de judecată, se circumscrie culpei sale procesuale. Este adevărat, că una dintre părțile procesului, căreia i s-au respins pretențiile, este considerată în culpă procesuală.
Însă și dreptul de a cere cheltuieli de judecată ca și orice alt drept, trebuie exercitat cu bună credință, astfel încât exercitarea acestuia să nu fie
de natură a crea părții adverse un prejudiciu, susceptibil de a fi reparat pe cale a răspunderii civile delictuale.
De aceea, în fiecare caz în parte, este necesar a se evalua, raportat la toate elementele și circumstanțele speței, culpa procesuală a părții căzute în pretenție, prin prisma cererii de obligare la cheltuieli de judecată.
În fiecare caz în parte trebuie verificat cât reprezintă un cuantum rezonabil și necesar pentru sancționarea culpei procesuale, pentru stabilirea sumelor ce vor fi acordate cu acest titlu. Este real că art.274 al.3 C.pr.c. conferă posibilitatea cenzurării onorariului de avocat, însă aceasta se poate face doar în condițiile arătate mai sus, prin raportare la culpa procesuală a unei din părți.
Pentru aceste considerente, tribunalul apreciază că un onorariu de 10000 lei, este suficient și rezonabil, pentru a sancționa culpa procesuală a apelantului.
Pentru aceste considerente în temeiul art. 296 și 274 Cpr.civ. va respinge apelul declarat de Ș. V. împotriva Sentinței civile nr. 1297/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Gherla, pe care o va menține în totul și va obligă apelantul să plătească intimatului S.
I. suma de 10.000 lei, cheltuieli de judecată parțiale în apel, respingând alte pretenții.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge apelul declarat de Ș. V. împotriva Sentinței civile nr. 1297/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Gherla, pe care o menține în totul.
Obligă apelantul să plătească intimatului S. I. suma de 10.000 lei, cheltuieli de judecată parțiale în apel, respingând alte pretenții.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 23 Octombrie 2013.
Președinte,
D. T.
Judecător, Ana-SS
Grefier,
G. -C. Ț.
Red.dact.D.T./C.Ț.
4 ex/_
Jud.fond. Gâlcă M. I.
| ← Decizia civilă nr. 425/2013. Pretenții | Sentința civilă nr. 504/2013. Pretenții → |
|---|
