Decizia civilă nr. 521/2013. Plângere contravențională
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR.521
Ședința publică din 14 mai 2013
Completul compus din:
Președinte: D. G., președinte secție civilă
P. R. M., judecător
I. D., judecător
V. V., grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de intimata D. G. de Administrare a DP, cu sediul în Z., str. U., nr.20, jud.S., împotriva sentinței civile nr. 4861 din_ a Judecătoriei Z., având ca obiect plângere contravenționala - HCL 53/2012.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentei - intimate, consilier juridic A. S., lipsă fiind intimata-petentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri de formulat ori probe de administrat instanța constată închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei - intimate, consilier juridic A. S. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Instanța, raportat la obiectul cererii și a actelor existente la dosar reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L,
Prin sentința civilă nr.4861 din 18 decembrie 2012 a Judecătoriei Z., a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul C. J. pentru P.
C. S. în contradictoriu cu intimata D. G. de Administrare a D.
P. Z. și a fost anulat
procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria PSJ nr. 26522 din data de_ . din cuprinsul
În considerentele hotărârii s-a reținut că din cuprinsul procesului verbal contestat, având seria PSJ nr. 26522 încheiat la_, rezultă că un agent constatator din cadrul intimatei a constatat că în data de_, ora 10:22, petenta a staționat în parcarea cu plată Piața U. din mun. Z., autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_, fără tichet sau având abonamentul expirat. Aceasta faptă, prevăzută drept contravenție de art. 45 alin.2 anexa 3 din Regulamentul serviciului de administrare a domeniului public și privat al Municipiului Z., aprobat prin H.C.L. nr. 53/2012, a fost sancționată cu 50 lei.
De asemenea, instanța a reținut că în materie contravențională, deși nu este prevăzut în mod expres principiul caracterului personal al răspunderii contravenționale, acest principiu poate fi dedus pe de o parte din prevederile art.1 din OG nr. 2/2001, care definește contravenția drept o faptă săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță sau alte acte cu caracter normativ, iar pe de altă parte, din scopul aplicării sancțiunilor pentru aceasta forma de ilicit, un scop preventiv și punitiv, iar nu unul reparator.
Pornind de la aceste considerente, instanța constată că potrivit prevederilor art. 45 alin. 2 anexa 3 din Regulamentul serviciului de administrare a domeniului public și privat al Municipiului Z., aprobat prin H.C.L. nr. 53/2012, constituie contravenție parcarea autoturismelor fără a deține tichet sau abonament.";
Instanța apreciază că acest text nu este suficient prin el însuși pentru a putea concluziona în sensul ca persoana juridica răspunde în cazurile prevăzute de acest act normativ. Posibilitatea obiectivă a săvârșirii acestei contravenții doar de către o persoana fizică precum și imposibilitatea unui transfer al răspunderii în sarcina persoanei juridice pentru fapta unei persoane fizice atrage după sine necesitatea prevederii exprese a răspunderii persoanei juridice, însă pentru săvârșirea unei contravenții distincte, ca o consecință a încălcării obligației de comunicare, la cererea intimatei, a identității persoanei fizice căreia i-a fost încredințat autovehiculul. Prin urmare, față de natura contravenției, instanța consideră că, pentru a se putea stabili identitatea celui care a condus în fapt autovehiculul ar fi necesară reglementarea unei proceduri similare celei prevăzute de art. 39 din
O.U.G. nr.195/2002.
Cât privește posibilitatea instituirii unei răspunderi implicite a persoanei juridice pentru contravenții de natura celei reținute în sarcina petentei, rezultând din specificul acestor fapte contravenționale, instanța reține faptul că staționarea unui vehicul este prin ea însăși o acțiune ce nu poate fi realizată decât de către o persoană fizică, o persoană care are putere de direcție și control asupra vehiculului respectiv.
Deși un autovehicul poate fi în proprietatea unei persoane juridice, numai conducătorul auto ca persoana fizică poate în mod logic și obiectiv să conducă și implicit să parcheze acel autovehicul, și în consecință, toate drepturile și obligațiile aferente activității sus-menționate revin conducătorului auto, ca persoana fizică.
Pe de altă parte, instanța reține că petenta a făcut dovada deținerii unui permis de parcare valabil în parcările cu plată în municipiul Z. pentru auto cu nr. de înmatriculare_, astfel că sub niciun motive nu se poate reține vinovăția acesteia în săvârșirea faptei contravenționale reținute în procesul verbal de contravenție întocmit de intimat, intimat care de altfel avea posibilitatea de a verifica aceste aspecte anterior încheierii procesului verbal.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs agentul constatator D. G. de Administrare a DP Z. solicitând modificarea hotărârii și menținerea procesului - verbal de contravenție.
Consideră că soluția pronunțată de instanța de fond este greșită, în sensul că societatea putea fi sancționată contravențional iar susținerile acesteia că a deținut permis de parcare nu sunt reale.
Și contravenienta a depus o întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii astfel pronunțate.
Consideră că procesul - verbal de contravenție este încheiat ilegal deoarece D.
G. de Administrare a DP Z., prin agentul constatator, nu a respectat prevederile art. 16 din O.G.2/2001, care prevede la alin 6):" în situația în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă. (7) In momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului- verbal." Nu am avut posibilitatea de a formula obiecțiuni la actul constatator încheiat.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului( hotărârea pronunțată în cauza A. împotriva României în data de 4 octombrie 2007), se consideră că sarcina probei faptei pretinse a fi săvârșite de Subscrisa, precum și caracterului nelegal al acesteia îi aparține agentului constatator, procesul verbal neputând beneficia de prezumția de legalitate. Astfel, în cauza A. împotriva României (paragraful 68), instanța europeană a reținut, referindu-se la procedura de sancționare a contravențiilor prevăzută de legea română, că "nerespectarea garanțiilor fundamentale -între care prezumția de nevinovăție- care apără indivizii împotriva posibilelor abuzuri ale autorităților pune o problemă pe terenul articolului 6 (din convenție, n.n.)".
Cu alte cuvinte, Curte Europeană a statuat in domeniul contravențional, având în vedere implicațiile pe care le poate avea asupra situației contravenientului, trebuie judecat cu asigurarea garanțiilor specifice dreptului procesual penal ,inclusiv apărarea prezumției de nevinovăție.
Pentru ca procedura să fie conformă cu standardul european, autoritatea care a constatat contravenția trebuie să demonstreze săvârșirea faptei prevăzute de legea contravențională, precum si toate celelalte elemente constitutive ale contravenției, respectiv: a)culpa contravenientului;
b) pericolul social al faptei.
Lipsa oricăror argumente care să susțină că fapta s-ar încadra într-una din cele două ipoteze alternative prevăzute de textul de lege, în baza căruia s-a aplicat sancțiunea,argumente care ar trebui să răstoarne prezumția de nevinovăție a contraveniente conduce la o aplicare abuzivă a sancțiunii contravenționale de către reprezentantul de la D. G. de Administrare a DP e Z., bazată în mod exclusiv pe aprecierea subiectivă, lipsită de orice temei legal, din care nu rezultă în mod neechivoc că aceasta a săvârșit fapta.
Susținerile invocate de D. G. de Administrare a DP Z. in dezvoltarea motivelor de recurs sunt nefondate .Obligația de a achita tariful de parcare aparține tuturor utilizatorilor fizice si juridice care folosesc aceste parcări cu plata-institutia noastră deținea permis de parcare valabil.
Permisul de parcare nu ar fi fost afișat la loc vizibil; pe timpul parcării pe bordul autoturismului. Agentul constatator nu a produs nici o dovadă care să probeze contrariul celor relatate de petent si sa facă dovada vinovăției contravenientului sub toate aspectele si dovezile din care sa reiasă raționamentul pe
baza căruia agenții constatatori a apreciat caracterul contravențional al faptei sau să probeze în fața instanței de fond.
Apreciază că instanța de fond prin Sentința Civilă nr. 4861 din 18 decembrie 2012 pronunțata de Judecătoria Zalău in dosarul_ atacată a analizat cauza sub toate aspectele conform disp. art. 3041, Cod procedură civilă.
Recursul nu este fondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Astfel din cuprinsul procesului - verbal contestat, având seria PSJ nr. 26522 încheiat la_, rezultă că un agent constatator din cadrul intimatei a constatat că în data de_, ora 10:22, petenta a staționat în parcarea cu plată Piața U. din mun. Z., autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_, fără tichet sau având abonamentul expirat. Aceasta faptă, prevăzută drept contravenție de art. 45 alin.2 anexa 3 din Regulamentul serviciului de administrare a domeniului public și privat al Municipiului Z., aprobat prin H.C.L. nr. 53/2012, a fost sancționată cu 50 lei.
Pe parcursul derulării litigiului, contravenienta a făcut dovada deținerii unui permis de parcare valabil în parcările cu plată pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare_ și astfel a dovedit că nu se poate reține în sarcina sa această contravenție.
Pe de altă parte procesul - verbal a fost încheiat pe numele C. ui J. pentru protecția C. S. ori actul constatator trebuia încheiat pe numele conducătorului auto ca persoană fizică și nu pe numele instituției.
Nu este posibil transferul răspunderii în sarcina unei persoane juridice pentru fapte persoane fizice atâta vreme cât nu există prevederi legale exprese în acest sens.
Având în vedere că nu s-a probat săvârșirea faptei de contravenient - soluția de anulare a procesului verbal de contravenție este una corectă - iar în baza art.312 Cod procedură civilă - urmează a se respinge ca nefondat recursul intimatei împotriva sentinței civile nr.4861 din 18 decembrie 2012 a Judecătoriei Z. .
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I, D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata D. G. de Administrare a DP Z., împotriva sentinței civile nr.4861 din 18 decembrie 2012 a Judecătoriei Z. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 mai 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | ||
D. G. | P. R. M. | I. | D. | V. V. |
Red.PRM/_
Dact.VV/_ /2ex. Jud.fond: R. R.
← Decizia civilă nr. 231/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 60/2013. Plângere contravențională → |
---|