Decizia civilă nr. 526/2013. Anulare act
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 526/A/2013
Ședința publică de la 24 Octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. -V. B.
Judecător C. -A. C. Grefier C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelant R. V., apelant R. T., apelant R. T., apelant R. V., apelant R. V., împotriva Sentinței civile nr. 209/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Huedin, privind și pe intimat T. M., intimat G. V., intimat N. F. -G., intimat C. M. - PRIN P., intimat SC T. S., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată faptul că la data de_ s-a depus la dosar un înscris sub semnătură privată din partea apelantei R. V. . Anexat se depun un set de înscrisuri ( f.131-142).
Instanța constată faptul că mersul dezbaterilor și cuvântul părților a fost consemnat în încheierea ședinței publice din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Reține că prin Sentința civilă nr. 209/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Huedin, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților R. V., R. Toader, R. T., R. V., R. V., invocată de pârâtele SC TELESCHI S., Teletin M. și G. V. prin întâmpinare și, în consecință:
S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții R. V., R. Toader, R. T., R. V. și R. V., în contradictoriu cu pârâții Teletin M. , G. V.
, C. M., SC Teleschi S. și N. F. Graziela ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.
Au fost obligați reclamanții în solidar la plata sumei de 2.000 lei către pârâtele Teletin M. și G. V. cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens, judecătoria a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 137 alin. 1 C.Pr.Civ., instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Prima dintre excepțiile invocate de pârâți și care trebuie analizată în cauză este excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților având în vedere că prin soluționarea acesteia se determină cadrul procesual în care vor fi analizate și celelalte excepții. Mai concret instanța are obligația de a stabili dacă reclamanții R. V., R. Toader, R. T., R. V. și R. V. sunt titularii dreptului dedus judecății.
Calitatea procesuală reprezintă o condiție esențială pentru ca o persoană să fie parte în proces - legitimatio ad causam - condiție care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp împotriva căruia se poate exercita acțiunea.
Calitatea procesuala activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat, iar calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și persoana obligată în
raportul juridic dedus judecății. Reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuala activă, cât și calitatea procesuală pasivă. Lipsa calității procesuale active sau pasive poate fi invocată pe cale de excepție, care este o excepție de fond, peremptorie sau dirimantă si absolută.
Prezenta acțiune pornită de către reclamanții R. V., R. Toader, R. T., R.
V. și R. V. are ca scop constatarea nulității unor acte de vânzare-cumpărare, respectiv schimb, autentificate de notar, având ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui imobil teren înscris inițial în CF 174 M. . În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au arătat că sentința civilă nr. 851/2002 a Judecătoriei Huedin pronunțată în dosarul civil 1123/2012 a fost obținută fraudulos, Teletin M. și G. V. știind că există și alți moștenitori ai proprietarilor tabulari. Reclamanții au învederat instanței că sunt moștenitorii defuncților R. Teodor străbunicul reclamanților, R. G. este bunicul, iar R. V. este tatăl reclamanților.
Instanța a reținut că actele de stare civilă depuse la dosar de către reclamanți nu fac dovada calității de moștenitor, ci pot reprezenta doar dovada vocației succesorale de a participa la dezbaterea succesiunii după defuncții proprietari tabulari. Este însă un fapt necontestat că reclamanții nu au parcurs sau măcar inițiat procedura succesorală după antecesorii lor, cu respectarea principiilor generale ale devoluțiunii legale a moștenirii conform Codului civil 1864. Or, în lipsa dovezii calității de moștenitor reclamanții nu sunt îndreptățiți la promovarea unei acțiuni în constatarea nulității și restabilirea situației anterioare, precum și de sistare a lucrărilor de amenajare a unei pârtii de ski.
Raportat la dispozițiile art. 274 și urm. C.Pr.Civ., reținând culpa procesuală a reclamanților, instanța a obligat în solidar la plata sumei de 2.000 lei către pârâtele Teletin M. și G. V. cu titlul de cheltuieli de judecată, respectiv onorariu avocat conform dovezilor depuse la dosar.
Reclamanții R. V., R. T., R. T., R. V., R. V. au declarat recurs împotriva sentinței, prin care au solicitat instanței casarea hotărârii atacate pentru motivul prevăzut de art. 312 alin. 3, combinat cu art. n304 pct.9, C.pr.civ., și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului reclamanții au arătat că dosarul a fost soluționat in mod greșit pe excepția lipsei calității procesuale active, fără a se intra pe cercetarea fondului. Or, obiectul cauzei fiind unul complex, ce reclama clarificarea unor multiple aspecte în legătură cu dreptul dedus judecății, impunea unirea excepției invocate cu fondul cauzei și administrarea de probe.
Calitatea procesuală -ca una dintre condițiile de exercitare a acțiunii derivă din calitatea de titular al dreptului, respectiv al obligației. Calitatea procesuală semnifică titlul care conferă unei persoane puterea de a aduce în justiție dreptul a cărui sancțiune o cere, ea este traducerea procesuală a calității de titular al dreptului, puterea în virtutea căreia o persoană exercită acțiunea în justiție, puterea de a acționa in justiție, justificată de un interes personal și direct.
Calitatea procesuală este titlul legal care îndreptățește o persoană să fie parte în procesul civil.
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și titularul dreptului afirmat în cauza de față, presupune existența între reclamanți și proprietarul terenului-obiect al litigiului.
Doar prin administrarea de probe se putea stabili cu certitudine identitatea dintre reclamanți și persoana interesată să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 723/_ al BNP Asociații Gabor si Gabor, persoana ce justifică pe deplin un interes în cauză- folosul practic imediat pe care îl au și care justifică punerea în mișcare a procedurii judiciare.
Prin probațiune raportat la scopul acțiunii s-ar fi constatat că justifică un interes legitim, născut și actual în promovarea acțiunii în constatarea nulității contractului de vânzare cumpărare și a actelor subsecvente. Admiterea acțiunii ar fi fost în folosul reclamantilor, în sensul reîntoarcerii imobilului din Cf nr. 174 M. în patrimoniul lor, deci pot pretinde un interes personal. Toate actele îndeplinite în
legătură cu moștenirea unei persoane pot fi contestate doar de persoanele cu vocație succesorală.
Instanța de fond chiar dacă le recunoaște vocația succesorală, reține că lipsa calității de moștenitor prin neparcurgerea procedurii succesorale nu le dă dreptul la promovarea acțiunii în constatarea nulității și restabilirea situației anterioare, nici la a solicita sistarea lucrărilor de amenajare a pârtiei de schi.
Dovada calității de moștenitor se face, este real, nu doar cu actele de stare civilă și prin dovedirea acceptării succesiunii i în mod expres sau tacit în cadrul termenului legal de acceptare a moștenirii.
Instanța de fond a pierdut din vedere două împrejurări esențiale justei soluționări a procesului: acceptarea tacită a moștenirii după proprietarii tabulari ai terenului din M.
.
Nu au fost analizate actele sau faptele ce nu puteau fi săvârșite de reclamanți decât în calitate de moștenitori, din care reieșea neîndoielnic intenția de a accepta succesiunea.
Până la înstrăinarea terenului ce a aparținut defuncților părinți au fost în posesia efectivă a terenului, dar și ulterior, până la momentul la care s-au pornit lucrările de amenajare.
Dacă s-ar fi intrat în cercetarea fondului cauzei, s-ar fi stabilit că nu au rămas în pasivitate după ce au luat act de manoperele dolosive intreprinse de pârâtele Teletin M. și G. V. pentru a fi în măsură să procedeze la înstrăinarea terenului prin act autentic.
Reclamanții arată că au promovat acțiuni civile, dar și penale care nu sunt finalizate până în acest moment.
Pentru considerentele de mai sus-încălcarea dispozițiilor art. 137 alin. 2 C.pr.civ. prin neadministrarea dovezilor necesare atât în soluționarea excepției, cât și la soluționarea pricinii în fond-soluția ce apare ca legală este casarea cu trimiterea cauzei de față spre rejudecare.
În drept, s-au invocat art. 312 alin. 3 și 5 com. cu art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
Prin întâmpinarea formulată în recurs de către intimați au solicitat, in principal prin admiterea excepției netimbrării recursului cu consecința anularii recursului ca netimbrat, iar pe fond respingerea recursului ca neîntemeiat cu consecința menținerii Sentinței civile nr. 209 pronunțata la data de_ de către Judecătoria Huedin ca temeinica si legala, cu obligarea recurenților la cheltuieli de judecata in recurs.
În motivare excepție netimbrării recursului a invocat disp. art. 20 alin. 1 și 2 din Legea 146/1997
Menționează ca prin citația comunicata recurenților s-a dispus de către instanța de recurs in sarcina acestora achitarea taxei de timbre aferenta recursului in cuantum de 10023,59 lei si timbre judiciar 16,5 lei, sub sancțiunea anularii recursului ca netimbrat.
In situația in care pana la termen recurenții nu vor ințelege sa achite taxa de timbru datorata, se impune anularea recursului.
Excepția lipsei calității procesuale active a fost rect soluționată.
Raportat la dispozitiile art. 700 C. Civ. actele de stare civilă depuse de reclamanți la dosar sunt insuficiente, calitatea de moștenitor legal nefiind dovedită doar prin acte de stare civilă, motiv pentru care in mod corect prima instanta a dispus admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor in promovarea cererii de chemare in judecata.
În speta nu se impunea administrarea de alte probe decat inscrisurile existente la dosar pentru a se stabili identitatea dintre persoana reclamantilor si persoanele care sunt titulari ai dreptului de proprietate dedus judecatii, pentru ca actele dosarului demonstrau exact lipsa acestei identitati.
O eventuala admitere a actiunii nu ar fi fost in niciun caz de natura a readuce imobilul inscris in CF 174 M. in patrimoniul reclamanților, ci in patrimoniul lor.
Cererea de chemare in judecata nu conține petit de dezbatere a masei succesorale după antecesori dar nici petit de constatare a acceptarii tacite a mostenirii dupa proprietarii tabulari ai terenului din M. .
Susținerile reclamanților in sensul ca nu au fost analizate de catre prima instanta actele si faptele despre care afirma ca nu puteau fi savarsite decat in calitate de mostenitori sunt pur teoretice, raportat la imprejurarea ca reclamantii nu au avut folosinta terenului in litigu, nu au facut acte de administrare, nu au achitat impozit pentru acest teren(nu au facut dovada in acest sens).
In cauza, anterior instrainarii terenului catre parata N. F. -Graziela impozitul pentru teren a fost achitat de catre ele
Prin pozitia procesuala exprimata de catre reclamanti, acestia le recunosc calitatea de proprietare asupra terenului;
Prin hotararea judecatoreasca pronuntata la data de_, in dosarul penal_ (630/P/2012), instanta in temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. a s-a respins ca neintemeiata plangerea formulata de catre recurenta R. V. si Bonas V. impotriva rezolutiilor pronuntate de procuror si prim procuror. Conform art. 278^1 alin. 9 solutia este definitiva.
Pentru aceste considerente solicitam onoratei instante respingerea recursului conform solicitarilor și obligarea la cheltuieli de judecată în recurs.
În drept, s-a invocat art. 114, art. 274 C. Pr. Civ.
Văzând natura patrimonială a cauzei, valoarea imobilului in litiguu și disp. art. 282 ind. 1 pct. 1 Cod pr.civ și 282 Cod pr.civ, tribunalul a recalificat drept apel cale a de atac declarată in cauză.
Analizând sentința prin prisma motivelor și apărărilor invocate, a probatoriului administrat în cauză și a dispozițiilor legale incidente T. ul constată netemeinicia apelului declarat în cauză, având în vedere următoarele considerente:
Instanța de fond a respins acțiunea reclamantului pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, pentru considerentul că aceștia nu și-au dovedit calitatea de moștenitori, după defunctul R. Teodor, proprietar tabular in CF 174 M., despre care reclamanții au pretins că a fost moștenit de fiul R. G., bunicul lor, iar acesta de fiul R. V., tatăl lor, pe care la rândul lor l-au moștenit.
În apelul formulat reclamanții nu au contestat faptul că pe calitatea lor de succesori ai antecesorilor R. Teodor, R. G. și R. V. se bazează calitatea lor procesuală activă în cauză, însă au arătat că acceptarea moștenirii poate fi făcută și în mod tacit, nu numai în mod expres, iar instanța nu s-a preocupat să analizeze actele sau faptele ce nu puteau fi săvârșite de ei decât în calitate de moștenitori și din care rezulta neîndoielnic intenția de acceptare a succesiunii, fapte cum sunt: renunțarea la moștenire, chiar gratuită, în folosul unuia sau mai multor moștenitori, folosința bunului moștenit, acte de administrare, achitare impozite…
Suntem de acord că actele sau faptele arătate de apelanți pot constitui acte de acceptare tacită a moștenirii, însă, în cauză, nu s-a făcut dovada unor asemenea acte sau fapte juridice.
Potrivit disp. art. 137 alin 2 Cod pr.civ. excepțiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi in legătură cu fondul cauzei.
Textul legal nu cuprinde nici un indiciu in sensul că unirea excepției cu fondul este obligatorie in situația in care verificarea excepției prespune probe ce sunt și in legătură cu fondul.
Din cuprinsul încheierii de ședință din_, rezultă că reclamanții nu au solicitat instanței unirea excepției cu fondul și nici nu au solicitat administrarea unor probe prin care să facă dovada calității lor procesuale active.
Apelanții reclamanți nu pot să reproșeze instanței omisiunea de a administra din oficiu probe în dovedirea actelor de acceptare tacită a succesiunii de către reclamanți, căci litigiul de față a fost început după intrarea în vigoare a Legii 202/2010, or, potrivit art. 129 alin. 5 ind. 1 din C.pr.civ., modificat prin Legea 202/2010, părțile nu pot invoca
în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
Pentru considerentele reținute mai sus, apreciem neîntemeiate criticile aduse de reclamanți sentinței pronunțate de judecătorie, și, în consecință, în temeiul art. 294-296 C.pr.civ., instanța va respinge apelul ca nefondat.
În temeiul dispozițiilor art. 274 C.pr.civ., apelanții vor fi obligați să plătească intimatei T. M. suma de 2000 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariul avocațial, achitat potrivit chitanțelor de la filele 73-74.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanții R. V., R. T., R. T.
, R. V., R. V., împotriva Sentinței civile mr. 209/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Huedin, pe care o menține în totul.
Obligă apelanții să plătească intimatei T. M. suma de 2000 lei cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 24 Octombrie 2013.
Președinte Judecător
C. -V. B. C. -A. C.
Grefier
C. -S. Ș.
C.Ș. 29 Octombrie 2013 Red.C.V.B./Tehn.L.C./ dact C.H._ /12 ex.
Jud. fond:Călin Tătar-Jud. Huedin
| ← Decizia civilă nr. 531/2013. Anulare act | Sentința civilă nr. 3239/2013. Anulare act → |
|---|
