Decizia civilă nr. 53/2013. Validare poprire
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR.53/2013
Ședința publică din data de 17 iunie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: N. K.
JUDECĂTOR: S. I. GREFIER: C. P.
Pe rol fiind apelurile declarate de apelantele SC B. G. SA - S. C. și SC A. SRL prin administrator judiciar C. de I. T. S., în contradictoriu cu intimata SC U. H. SA, împotriva sentinței civile nr.4879/2012 pronunțate la data de 27 noiembrie 2012 și a încheierii pronunțate la data de 29 iunie 2012, în dosarul nr._, de către Judecătoria Turda, cauza având ca obiect în primă instanță, validare poprire.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta apelantei B. G. SA - S.
C., d-na avocat M. I. Pașalega, cu împuternicirea avocațială depusă la dosar și reprezentantul intimatei SC U. H. SA, d-l Pisoceanu Cătălin- George, consilier juridic, cu delegația depusă la dosar, lipsind reprezentantul apelantei SC A. SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că în data de 17 iunie 2013 a fost înregistrat la dosar, un înscris din partea Casei de I. T. S.
, în calitate de administrator judiciar desemnat să administreze procedura
insolvenței deschisă împotriva SC A. SRL în cuprinsul căreia arată că-și însușește apelul formulat de SC A. SRL.
De asemenea, se constată că s-a depus o întâmpinare din partea intimatei SC U. H. SA și se comunică un exemplar reprezentantei apelantei B. G. SA - S. C. .
Reprezentantul intimatei SC U. H. SA solicită să se constate că motivele de apel formulate de SC A. SRL nu au fost depuse în termenul legal și solicită recalificarea lor ca note de ședință.
T. ul pune în vedere reprezentantului intimatei SC U. H. SA să indice temeiul de drept în ceea ce privește recalificarea motivelor de apel ca note de ședință.
De asemenea, instanța constată că s-a depus la dosar un înscris din partea Casei de I. T. S., în calitate de administrator judiciar desemnat să administreze procedura insolvenței deschisă împotriva SC A. SRL în cuprinsul căreia arată că-și însușește apelul formulat de SC A. SRL.
Reprezentantul intimatei SC U. H. SA solicită să se constate că motivele de apel formulate de SC A. SRL au fost depuse tardiv, după primul termen de judecată, sancțiunea este cea a decăderii și, prin urmare, consideră că sunt simple apărări depuse la dosarul cauzei.
Reprezentanta apelantei B. G. SA - S. C. arată că apelul se poate motiva până la prima zi de înfățișare și nu doar până la primul termen de judecată; prin urmare, apreciază că nu este tardiv. Consideră că abia la acest termen de judecată este prima zi de înfățișare având în vedere că până la acest termen au fost neregularități procedurale.
Instanța constată că motivele de apel formulate de SC A. SRL au fost depus la data de 17 mai 2013, iar primul termen de judecată a fost la data de 20 mai 2013.
Reprezentantul intimatei SC U. H. SA consideră că au mai fost termene de judecată, potrivit informațiilor de pe portalul instanței, respectiv se referă la cel din data de 20 aprilie 2013.
Instanța învederează reprezentantului intimatei SC U. H. SA faptul fost termenul la care se referă a fost acordat pentru soluționarea cererii de suspendare a executării sentinței atacate, termenul neavând legătură cu fondul cauzei.
Instanța, după deliberare, respinge cererea de constatare a tardivității motivelor de apel formulate de SC A. SR, acestea fiind depuse anterior primei zile de înfățișare. Prima zi de înfățișare a fost la data de 20 mai 2013 când procedura a fost legal îndeplinită și părțile puteau pune concluzii, termenele anterioare de judecată fiind stabilite exclusiv pentru soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul căii de atac și nu pentru soluționarea fondului apelului, fondul apelului având un prim termen de judecată la data de 20 mai 2013.
Reprezentantul intimatei SC U. H. SA depune la dosar exemplare din întâmpinare pentru comunicare.
Reprezentanta apelantei arată că a primit un exemplar din întâmpinarea depusă de intimata SC U. H. SA.
Instanța acordă cuvântul părților cu privire la cereri în probațiune sau excepții.
Reprezentanta apelantei B. G. SA - S. C. solicită în probațiune încuviințarea interogatoriului apelantei SC A. SRL prin administratorul judiciar C. de I. T. S., precum și proba cu expertiza contabilă. Teza probatorie o reprezintă dovedirea faptului că B. G. SA - S. C. nu a creditat cu sume de bani contul debitoarei SC A. SRL și faptul că în contabilitatea debitoarei, conform bilanțurilor balanțelor și celorlalte acte, nu se regăseau sumele de bani despre care se face vorbire în sentința atacată cu apel. A solicitat interogatoriul debitoarei prin administratorul judiciar deoarece, având în vedere faptul că administratorul judiciar, potrivit legii, are atribuții de a analiza activitatea debitoarei, acestuia fiindu-i predate actele contabile ale societății, consideră că poate răspunde la întrebări privind starea patrimonială a debitoarei, respectiv ce s-a întâmplat, efectiv, în contul bancar al acesteia. Arată că, în situația în care s-ar fi creditat cu sume suplimentare de bani patrimoniul debitoarei, acest aspect ar trebui să rezulte din actele contabile ale societății, din balanțe, din bilanț, din anumite conturi în care se regăsesc aceste sume de bani, iar administratorul judiciar, în cazul în care ar exista aceste sume de bani, poate lămurii ce s-a întâmplat cu sumele de bani, ulterior, respectiv dacă s-au distribuit, dacă s-au făcut plăți. În ceea ce privește expertiza contabilă solicitată, arată că a propus efectuarea expertizei pentru a se stabili dacă începând cu data de 20 octombrie 2011 debitoarea a beneficiat de sume de bani de la B. G. SA.
Instanța pune în vedere reprezentantei apelantei B. G. SA - S. C.
-N. să precizeze dacă consideră că este un aspect contestat în cauză, respectiv să indice partea care a contestat faptul că sumele respective nu ar fi provenit dintr-o linie de credit.
Reprezentanta apelantei B. G. SA - S. C. apreciază că este vorba de un aspect contestat. Arată că nu s-au dat sume de bani, respectiv sume de bani noi nu au intrat în patrimoniu. Consideră că aspectul în discuție a fost contestat de creditoare care a solicitat validarea popririi, iar
instanța de judecată a validat poprirea. Arată că în momentul când se reînnoiește o linie de credit, pentru a nu se trece la executare silită, se face o creditare din partea B. G. SA, strict scriptic, în extrasul de cont, după care o debitare; practic, SC A. SRL nu a plătit o sumă de bani, dar consideră că instanța de fond a înțeles că această creditare a reprezentat sume de bani noi, suplimentare, acordate debitoarei. Raportat la situația descrisă, dorește să demonstreze că, de fapt, în extrasul de cont s-a făcut o mențiune de creditare și debitare scriptică dar, în realitate, B. G. SA nu a acordat SC A. SRL sume suplimentare de bani.
Instanța acordă cuvântul cu privire la cererile în probațiune formulate de către reprezentanta apelantei B. G. SA - S. C. .
Reprezentantul intimatei SC U. H. SA solicită respingerea probei cu interogatoriul considerând că această probă este admisibilă doar pentru a stabili anumite fapte personale ale administratorului. Solicită să se constate că este vorba de un administrator judiciar și nu este vorba fostul administrator care efectua, la momentul respectiv, aceste plăți; prin urmare, solicită respingerea probei cu interogatoriul pentru că nu există de demonstrat fapte personale, acestea rezultă din înscrisurile de la dosarul cauzei.
Reprezentanta apelantei B. G. SA - S. C. -N. precizează că nu a solicitat interogatoriul persoanei juridice prin administratorul judiciar în fața instanței pentru a vorbi de faptele personale ale administratorului judiciar, ci s-a referit la faptele personale ale SC A. SRL.
Reprezentantul intimatei SC U. H. SA susține poziția exprimată în sensul respingerii probei cu interogatoriul. În ceea ce privește expertiza contabilă, reprezentantul intimatei arată că ar solicita, anterior discutării utilității probei, depunerea un extras de cont.
Instanța învederează reprezentantului intimatei SC U. H. SA faptul că i-a fost acordat cuvântul privire la proba solicitată de reprezentanta apelantei B. G. SA - S. C. și îi solicită să-și exprime poziția procesuală necondiționat, deocamdată, de administrarea altor probe.
Reprezentantul intimatei SC U. H. SA consideră că la acest moment nu se impune admiterea probei cu expertiza contabile; ulterior, dacă din dezbateri va rezulta necesitatea administrării probei, urmează a fi avută în vedere.
Instanța pune în vedere reprezentantului intimatei să precizeze dacă are probe de solicitat.
Reprezentantul intimatei SC U. H. SA arată că solicită depunerea la dosar a unui extras de cont, solicitat și la fond dar care nu a fost administrat; extrasul de cont se află în posesia terțului poprit B. G. SA.
Instanța pune în vedere reprezentantului intimatei SC U. H. SA să precizeze extrasul de cont la care se referă.
Reprezentantul intimatei SC U. H. SA arată că s-a depus la dosar un extras de cont curent al SC A. SRL în care apar mai multe operațiuni dar nu a fost depus și extrasul de cont aferent creditului, pentru a se observa plățile, încasările și alte operațiuni efectuate pe acel cont, având în vedere că legea precizează că poprirea se referă la toate conturile debitoarei, iar contul de credit nu este exceptat de la poprire întrucât cele trei excepții sunt strict reglementate de lege, în speță nefiind vorba despre o
finanțare internațională sau nerambursabilă. Menționează că nu a fost depus extrasul de cont arătat, iar partea pe care o reprezintă și-a formulat apărările și pretențiile doar raportat la extrasul de cont curent. În consecință, consideră că ar fi utilă și administrarea probei cu înscrisuri
constând în extrasul de cont aferent contului de credit al debitoarei SC A. SRL.
Reprezentanta apelantei B. G. SA - S. C. menționează că contul de credit este prin intermediului contului curent, în extrasul de cont curent se vizualizează și operațiunile care se efectuează pe contul de credit.
Reprezentantul intimatei SC U. H. SA consideră că este un cont separat, extras separat și s-ar fi văzut ceea ce a susținut, respectiv faptul că sumele de bani au plecat din extrasul de cont curent și au ajuns în contul de credit.
Reprezentanta apelantei arată că nu există un extras separat, iar creditul se administrează prin intermediul contului curent.
Instanța, după deliberare, respinge toate probele solicitate; în ceea ce privește interogatoriul și proba cu expertiza contabilă, instanța le consideră inutile raportat la ansamblul material probator care a fost administrat până în prezent în dosar, cât privește cererea în probațiune formulată de către apelanta B. G. SA - S. C., iar cât privește cererea formulată de intimata SC U. H. SA, instanța precizează că extrasul de cont se află la dosarul cauzei, operațiunile efectuate în contul de credit sunt relevate în extrasul de cont al contului curent prin intermediul căruia se realizează orice operațiune bancară, atunci când această operațiune este pe cont.
Reprezentanții prezenți ai părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul cu privire la cele două apelurile declarate.
În ceea ce privește apelul declarat de B. G. SA - S. C., reprezentanta apelantei B. G. SA - S. C. solicită, în principal, modificarea încheierii pronunțate de judecătoria T. la data de 29 iunie 2012 în sensul de a se constata suspendarea de drept a judecării litigiului și desființarea sentinței atacate; în secundar, solicită casarea sentinței atacate și a încheierii privind respingerea suspendării de drept a litigiului, ca nelegale și trimiterea cauzei spre rejudecare; în terțiar, solicită modificarea sentinței atacate și să se dispună respingerea cererii de validare a popririi ca neîntemeiată.
Referitor la prima solicitare, apreciază că litigiul ar fi trebuit suspendat de drept în fata Judecătoriei T. datorită faptul că SC A. SRL se află în procedura insolvenței prevăzută de Legea nr.85/2006. Arată că a formulat cererea de suspendare în temeiul dispozițiilor art.36 din Legea nr.85/2006, iar instanța de fond a respins cererea de suspendare a cauzei; prin urmare, apreciază că s-au încălcat dispozițiile art.36 din Legea nr.85/2006. Consideră că o cerere de validare a popririi este indisolubil legată de procedura de executare silită împotriva debitorului SC A. SRL. Astfel, în situația în care nu poate exista o cerere de validare a popririi fără o executare silită pe rol, apreciază că efectele juridice care se aplică în ceea ce privește procedura de executare silită se extind și asupra cererii de validare a popririi. Prin urmare, având în vedere că orice cerere de executare silită
împotriva SC A. SRL este suspendată de drept deoarece se află în procedura insolvenței, consideră că și acest litigiu ar fi trebuit să fie suspendat de drept în fața primei instanțe. Menționează că nu a reiterat această din urmă solicitare în fața instanței de apel deoarece consideră că nu este legal să existe o hotărâre de validare împotriva părții pe care o reprezintă și, implicit, să se suspende, în acest moment, litigiul pentru că, în această situație, din nou, s-ar denatura dispozițiile art.36 din Legea nr.85/2006. Pentru considerentele expuse, apreciază că se impune și
modificarea sentinței atacate în situația în care instanța ar fi de acord cu faptul că acest litigiu ar trebui suspendat de drept.
În subsidiar, în situația în care instanța nu va fi de acord cu apărarea susținută anterior, arată că a solicitat casarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea probațiunii. Având în vedere faptul că prima instanță a rămas în pronunțare asupra excepției lipsei de interes, arată că la acel termen de judecată nu s-a administrat probațiune, nu s-a discutat probațiunea propusă de partea pe care o reprezintă și nu au fost întrebate părțile cu privire la probațiune, instanța pronunțându-se pe fondul litigiului, iar acesta este motivul pentru care a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se da posibilitatea cercetării efective a fondului cauzei în fața primei instanțe.
În terțiar, solicită, pe fond, respingerea cererii de validare a popririi întrucât arată că, după ce s-a primit poprirea de la executorul judecătoresc, nu s-au eliberat debitorului alte sume de bani astfel cum, în mod eronat, s-a consemnat în sentința de validare a popririi și în mod eronat banca a fost obligată să suporte respectivele sume de bani. Menționează că a existat un contract de credit încheiat cu debitoarea SC A. SRL care a ajuns la scadență; acel contract de credit a fost reînnoit succesiv pentru că debitoarea avea probleme financiare, respectiv se află în insolvență; B. G. SA nu i-ar fi acordat un alt credit având în vedere situația precară; din contră, intenția B. G. SA nu a fost niciodată să-i acorde sume suplimentare de bani pentru a exista premisa obligării băncii la plata respectivelor sume de bani pe considerentul că nu ar fi respectat poprirea. Nu solicită cheltuieli de judecată. Cât privește apelul formulat de SC A. SRL, reprezentanta apelantei B. G. SA - S. C. solicită admiterea acestuia.
Reprezentantul intimatei SC U. H. SA arată că dorește să menționeze câteva aspecte la care a făcut referire și în cuprinsul întâmpinărilor depuse la dosar. Referitor la mențiunile apelantei B. G. SA privind sumele datorate către SC A. SRL, arată că nu a susținut nici prin cererea de validare și nici prin notele de ședință și concluziile scrise, faptul că B. G. datorează sume SC A. SRL. Consideră că este vorba în cauză de situația prevăzută de art.457 alin.1 ind. 1 și alin.2 C.pr.civ., respectiv poprirea asupra conturilor bancare ale debitoarei SC A. SRL la terțul poprit B. G. SA, poprire care privește toate conturile din bancă, privește soldul curent la momentul emiterii adresei de înființare a popririi, cât și
încasările viitoare. Astfel cum a demonstrat, arată că au fost făcute încasări pe toată perioada de la primirea adresei de înființare a popririi, chiar și în cursul cererii de validarea a popririi; consideră că aceste încasări ar fi trebuit poprite, indisponibilizate și consemnate la dispoziția executorului judecătoresc. Terțul poprit susține faptul că creditul a ajuns la scadență și ar fi fost prelungit sau reînnoit; solicită să se constate că există două acte adiționale, respectiv nr.5 și 6, actul adițional nr.5 prelungește scadența, cu 30 de zile, iar actul adițional 6 reînnoiește; arată că reînnoirea este o altă operațiune, este prevăzută de art. 457 alin.2 C.pr.civ. potrivit căruia din momentul indisponibilizării, din ianuarie și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, terțul poprit nu va face nici o altă plată-nu este cazul în speță sau o altă operațiune care ar putea diminua suma indisponibilizată. Arată că, prin reînnoirea creditului, s-a efectuat o operațiune care a diminuat suma indisponibilizată, a afectat interesele părții pe care o reprezintă, iar suplimentar, au fost și încasări ale creditului, deși acestea nu era ajuns la scadență. A indicat, fiind reținute în sentința atacată, datele și sumele principalelor plăți și încasări efectuate de către B.
G. SA în contul SC A. SRL, fapt ce denotă că nu a fost o simplă încălcare ci aceasta s-a perpetuat pe întreaga perioadă a popririi, de la momentul primirii adresei, chiar și în timpul judecării la fond a dosarului execuțional. Solicită instanței să constate că nu a fost declarat scadent anticipat creditul acordat debitoarei SC A. SRL și că, de asemenea, în contractul de gaj pe conturi se prevede faptul că în cazul punerii în executare a prezentului contract, pentru a se asigura rambursarea, creditorul poate să preia în contul creanței sumele încasate de la debitor. Solicită instanței să constate că nu este vorba în speță despre o punere în executare, atâta timp cât s-a prelungit și s-a reînnoit creditul nu putea fi vorba despre executare silită. Potrivit dispozițiilor Legii nr.99/1999, menționate și în contract, în caz de neexecutare, creditorul poate folosi mijloace proprii pentru luarea în posesie a bunului afectat garanției; consideră că, în speță, nu este aplicabilă ipoteza neexecutării întrucât nu s-a constatat neexecutarea, scadența anticipată și executarea creditului; mai mult, dacă acesta ar fi fost făcut, a arătat faptul că trebuia efectuat în cadrul procedurii inițiate de executorul judecătoresc și nu de către un executor bancar.
Referitor la aplicabilitatea dispozițiilor art.36 din Legea nr.85/2006, arată că a apreciat că nu sunt aplicabile aceste dispoziții pentru că există o executare silită împotriva debitoarei și a bunurilor sale pentru a antrena principiul consensual și colectiv al legii procedurii insolenței, există un terț poprit împotriva căruia a obținut o sentință de validare. Validarea popririi presupune faptul că terțul poprit plătește direct creditorului suma urmăribilă; de asemenea, validarea de poprire are rolul unei cesiune de creanță forțată. Apreciază că nu ne aflăm sub incidența prevederilor art.36 din Legea nr.85/2006, în acest sens fiind practica judiciară a Curții de Apel
C. ; depune la dosar un extras din decizia civilă nr.2953/5 iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel C. -Secția Comercială, de contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă, prin care se constată că, atâta timp cât terțul poprit nu este supus procedurii insolvenței se poate continua validarea de poprire, precizând că a procedat la executare silită și a încasat suma ce face obiectul dosarului menționat. Menționează că susține aceleași apărări privitoare la respingerea aplicării dispozițiilor art.36 din Legea nr.85/2006 și în ceea ce privește apelul declarat de SC A. SRL, arătând că a depus și întâmpinare și solicită să se ia act de apărările menționate în cuprinsul întâmpinării.
Instanța constată că reprezentantul intimatei SC U. H. SA a depus trei file din decizia civilă nr.2953/5 iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel C. -Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ .
Reprezentantul intimatei SC U. H. SA arată că a depus un extras din hotărâre, acesta având 21 de file, extrasul fiind doar cu privire la validarea de poprire.
Instanța pune în vedere reprezentantului intimatei SC U. H. SA să comunice reprezentantei apelantei B. G. SA - S. C. un exemplar din înscrisul depus la dosar.
Reprezentanta apelantei B. G. SA - S. C. se opune înscrisului depus de către reprezentantul intimatei SC U. H. SA pe considerentul că acesta este depus după intrarea în dezbateri.
Reprezentantul intimatei SC U. H. SA arată că este vorba de practică judiciară și nu despre un înscris nou depus la dosar.
Instanța învederează reprezentantului intimatei SC U. H. SA faptul că are obligația să comunice înscrisul.
Reprezentantul intimatei arată că nu deține încă un exemplar în vederea comunicării, ar putea depune integral hotărârea, dar nu deține un exemplar în acest moment. Își manifestă intenția de a solicita un termen în vederea depunerii de concluzii scrise, ocazie cu care ar putea depune integral hotărârea și să procedeze la comunicarea acesteia reprezentantei părții adverse.
Instanța pune în vedere reprezentantului intimatei SC U. H. SA să comunice reprezentantei apelantei B. G. SA - S. C. un exemplar al deciziei depuse în extras, în caz contrar, urmând a fi lăsată cauza la a doua strigare pentru a-i da posibilitatea să ia cunoștință despre conținutul hotărârii.
Reprezentantul intimatei arată că poate efectua o copie spre a fi comunicată reprezentantei părții adverse.
Reprezentanta apelantei B. G. SA - S. C. arată că nu solicită să se efectueze în acest moment o copie a înscrisului. În replică, arată că validarea de poprire a fost pronunțată împotriva părții pe care o reprezintă datorită faptului că sumele care apar la creditarea societății, tot de către B.
G. SA, au fost luate înapoi tot de către B. G. SA. Potrivit extrasului de cont, B. G. SA a creditat o sumă de bani, suma din contractul de credit, ulterior suma fiind retrasă pentru plata creditului;. Practic, arată că B. G. SA a fost obligată la validarea de poprire, deci, implicit, la plata sumelor de bani, pentru a luat datoria, sumele de bani din cont pentru a stinge creditul, datoria pe care o are debitorul față de B. G. SA. Arată că, în esență, poprirea înseamnă obligarea terțului să plătească sumele de bani pe care acesta le datorează debitorului însă, în cazul din speță, nu există un sold- creditor, ci B. G. SA avea propria datorie, astfel că, dacă debitorul datorează sume de bani terțului poprit, terțul poprit nu este obligat să dea sumele mai departe; nu se poate susține că B. G. SA datorează ceva SC A. SRL, deci nu se aplică poprirea până când B. G. SA nu are stinse toate datoriile, respectiv până când terțul poprit nu are stinse toate datoriile, acesta nu poate să afirme că datorează ceva debitorului, în realitate, situația fiind inversată în sensul că debitorul datorează B. G. SA. Chiar dacă B. G. SA ar fi dat debitorului sume de bani, pentru faptul că B. G. SA a stins datoria SC A. SRL față de B. G. SA, consideră că nu poate susține că B.
G. SA avea o datorie față de SC A. SRL, respectiv să-i restituie sume de bani. B. G. SA avea un sold negativ al creditului în sensul că debitorul îi datora bani, situația în care apreciază că nu mai poate fi obligată la plata sumelor de bani către terți.
În replică, reprezentantul intimatei SC U. H. SA consideră că nu este cazul situației menționate de reprezentanta apelantei ci, astfel cum a arătat, consideră că este situația prevăzută de art.457 C.pr.civ., poprirea conturilor bancare ale debitoarei. Prin urmare, nu este vorba de sume datorate ci de tranzacțiile efectuate pe acest cont, iar aceste tranzacții,
inclusiv prin reînnoirea creditului și acordarea unuia nou, au dus la diminuarea sumei indisponibilizate, inclusiv prin comisionul de acordare care a fost perceput și se află menționat în extrasul de cont. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T. UL,
Prin sentința civilă nr. 4879 pronunțată la data de 27 noiembrie 2012 de Judecătoria Turda în dosarul nr._ a fost admisă în parte cererea
de validare a popririi formulată de reclamanta-creditoare S. U. H. S. în contradictoriu cu terțul poprit B. -G. SA prin S. Grup C. si debitoarea SA S. prin administrator judiciar C. DE I. T.
S. și s-a dispus validarea popririi înființate în dosarul execuțional nr. 16/2011 al BEJ Miron Boca Moldovan A. Laura până la concurența creanței de 1.335.326,36 lei, fiind respinse celelalte pretenții formulate.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin adresa din data de_ emisă de Biroul Executorului Judecătoresc Miron Boca Moldovan A. Laura în dosarul execuțional nr. 16/2011 s-a dispus poprirea conturilor debitoarei respectiv poprirea asupra contului deschis de debitoare la B. -G. SA cu privire la indisponibilizarea sumei de 1.315.909,78 lei reprezentând 1.315.909,78 lei reprezentând creanta prevăzută în titlul executoriu si suma de 18.966,58 lei reprezentând cheltuieli de judecata. S-a pus în vedere terțului poprit interdicția de plăti contravaloarea sumelor de bani poprite, până la concurența sumei datorate, urmând ca în termen de 15 zile acesta să consemneze sumele de bani poprite pe adresa creditorului.
În soluționarea cererii instanța a avut in vedere că potrivit dispozițiilor art. 452 Cod. pr.civ. "sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.";, iar potrivit dispozițiilor art. 460 Cod.pr.civ. "dacă terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.";
Ca atare, s-a reținut că potrivit acestor dispoziții legale poprirea poate fi validată, în sensul obligării terțului la plata debitului direct către creditor, în cazul in care se probează existența unui drept de creanță al debitorului fata de o terța persoana, fiind evident necesar sa analizeze existenta - caracterul cert - al creanței și daca întinderea acestei creanțe se circumscrie celei pe care creditoarea o are fată de debitoare.
Prima instanță a constatat că tertul poprit B. -G. SA - S. C. nu a comunicat lipsa unei astfel de calitati determinat de faptul ca debitoarea nu ar avea conturi deschise la aceasta banca, asumandu-si astfel obligatia de a proceda la indisponibilizarea si consemnarea sumelor ce fac obiectul executarii silite ; mai mult tertul poprit a raspuns adresei de înfiintare a popririi cu privire la instituirea popririi fara a înstiinta la dosarul de executare ca executa silit aceeiasi debitoare .
Potrivit art. 460 alin.3Cod.pr.civ, dacă sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadenta, cat si pentru cele care vor fi scadente in viitor, validarea producându-si efectele numai la data când sumele devin scadente
Aplicând aceste dispoziții la situația speței, instanța a constatat că debitorul are de încasat sume de bani prin contul deschis la tertul poprit B.
-G. SA - S. Grup C., avand în vedere ca potrivit Interogarii-stare credit-linie credit ca la data de_ debitoarea figureaza cu o retragere de
300.000 lei rambursari, alte retrageri .
Potrivit extrasului, în contul debitoarei SC A. SRL la tertul poprit
B. -G. SA - S. C., s-au efectuat operatiuni-încasari viitoare în perioada_ -_ ; în vederea restituirii/rambursarii creditului acordat de tertul poprit, în acest cont sunt efectuate plati dupa cum urmeaza :_ - suma de 3.700 lei ;_ -suma de 1150 lei ;_ suma de 84,74 lei ;_ -
suma de 34,78 lei ;_ -suma de 3000 lei ;_ -suma de 15,70 lei ; _
-suma de 34,74 lei ;_ -suma de 3100 lei ;_ -suma de 4,77 lei ;_ -suma de 34,66 lei si_ -suma de 3020 lei, ultimele operatiuni derulandu-se dupa data înregistrarii de validare a popririi .
Astfel desi se sustine ca debitoarei, careia i s-a prelungit scadenta creditului de descoperire de cont acordat în anul 2009, nu i s-a eliberat vreo suma de bani, întreaga operatiune reprezinta o noua creditare a debitoarei ; creditul în valoare de 300.000 lei este reînnoit prin încasarea lui si pus din nou la dispozitia acesteia, aspecte în raport de care apararile tertului poprit se dovedesc neîntemeiate .
Față de cele arătate, instanța, constatând îndeplinite condițiile art. 460 Cod de procedură civilă a admis cererea de validare a popririi înfiintata în dosar executional nr 16/2011 al BEJ Miron Boca Moldovan A. Laura, până la concurența creanței urmarite de 1.335.326,36 lei .
Obligatia de consemnare a sumelor reprezentand creanta urmarita decurge din poprirea înfiintata, rezultat al acesteia si întrucat textul art. 640 pct. 2 C proc civ face referire la obligarea tertului poprit sa plateasca creditorului, a fost respinsă cererea formulata de creditoare de a se dispune obligarea la consemnarea sumelor în contul BEJ Miron Boca Moldovan A. .
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel apelanta SC A. SRL care a solicitat modificarea încheierii din ședința publică din data de_ în sensul admiterii cererii de suspendare a litigiului în conformitate cu dispozițiile art. 36 din lege anr. 85/2006, iar în subsidiar s-a solicitat modificarea sentinței civile nr. 4879/2012 în sensul respingerii cererii de validare a popririi.
Motivele de apel au fost înregistrate la dosar la data de 17 mai 2013, iar în cuprinsul acestora s-a arătat că debitoarea SC A. SRL a intrat în procedura insolvenței care formează obiectul dosarului nr._ al T. ului Specializat C., în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006 urmând a fi suspendate de drept toate procedurile de executare silită îndreptate împotriva debitoarei. Chiar și în situația în care s-ar constata că terțul poprit nu și-a îndeplinit obligațiile din actul emis de executorul judecătoresc, eventuala plată a sumei pentru care se solicită validarea de poprire ar urma să se facă în cadrul unei proceduri de executare suspendate, astfel încât creditoarea nu ar putea beneficia de suma de bani urmărită. Mai mult, ar trebuie ca procedura de distribuire a sumelor de bani rezultate în urma popririi să se facă de executorul judecătoresc, o astfel de distribuire fiind
imposibilă, ca urmare a suspendării executării silite.
Apelanta a arătat că, în urma deschiderii procedurii insolvenței, creanțele împotriva debitorului se pot realiza numai în cadrul procedurii speciale a insolvenței, iar creditoarea SC U. H. SA a fost, de altfel,
înscrisă la masa credală a debitoarei cu creanța a cărei executare silită o urmărește în prezenta cauză.
Cu privire la suma de 300.000 lei care apare în extrasul de cont, s-a arătat că aceasta reprezintă valoarea unei linii de credit acordată debitoarei de către terțul poprit și care a fost prelungită la data de_, fără însă ca debitoarea să încaseze sume de bani de la terțul poprit. De fapt debitoarea datorează terțului poprit suma de 300.000 lei, iar operațiunea consemnată în extrasul de cont este una pur scriptică, fără a se fi operat în mod efectiv o plată a acestei sume. Totuși, în situația în care s-ar admite cererea de validare a popririi, acesta ar trebui să aibă ca obiect numai suma de
300.000 lei.
Apelul declarat de apelanta SC A. SRL prin administrator special Arion Lețiția a fost însușit de administratorul judiciar al debitoarei, C. DE I.
T. S., în acest sens fiind depus la dosar înscrisul de la fila 70 din dosarul de apel.
Împotriva aceleiași hotărâri, precum și a încheierii din data de_ a declarat apel și apelanta SC B. GROUPE SOCIETE GENERALE SA solicitând modificarea încheierii în sensul constatării suspendării de drept a judecării litigiului și desființarea sentinței civile nr. 4879/2012. În subsidiar, s-a solicitat casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe sau modificarea sentinței civile nr. 4879/2012 în sensul respingerii cererii de validare a popririi formulate de SC U. H. SA, ca neîntemeiată.
În motivarea apelului s-a arătat că față de debitorul urmărit SC A. SRL s-a deschis procedura insolvenței în dosarul nr._ și toate executările silite individuale începute împotriva acesteia sunt suspendate de drept în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006. Suspendarea de drept operează pentru toate formele de executare silită, inclusiv pentru executarea silită prin poprire. Scopul prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 este acela de a prezerva caracterul concursual, colectiv și egalitar al procedurii
insolvenței, precum și starea patrimoniului debitoarei astfel cum acesta se găsește la data deschiderii procedurii. Pentru realizarea acestui scop, toate litigiile și pretențiile asupra averii debitorului se atribuie în competența judecătorului sindic. Astfel, pentru a-și recupera creanța, creditoarea SC U.
H. SA s-a înscris la masa credală a debitoarei. Chiar și în situația în are debitorul ar deține o creanță împotriva terțului poprit, această creanță ar reprezenta un activ patrimonial care este supus concursului tuturor creditorilor debitorului SC A. SRL și toți creditorii ar trebuie să beneficieze de această creanță. În situația în care nu se suspendă judecarea prezentului litigiu se încalcă caracterul colectiv, egalitar și concursual al procedurii insolvenței.
Cu privire la nelegalitatea sentinței civile nr. 4879/2012, apelanta a susținut că cererile în probațiune formulate de terțul poprit, respectiv înscrisuri, interogatoriul debitoarei, expertiza contabilă, nu au fost puse în discuția contradictorie a părților și instanța nu s-a pronunțat asupra acestora, încălcându-se astfel dreptul la apărare al terțului poprit.
Apelanta a arătat că a prelungit scadența unui credit acordat anterior înființării popririi, iar prin prelungirea scadenței și reînnoirea creditului, debitoarea nu a primit nici o sumă de bani, ci doar a beneficiat de amânarea scadenței creditului. Debitoarei nu i s-a eliberat la data de_ nicio sumă de bani, iar în extrasul de cont depus la dosarul judecătoriei suma de
300.000 lei apare la coloana "credit"; cu titlu de transfer din linie de credit și, la aceeași dată, suma apare în coloana "debit"; cu titlu de rambursare linie de credit. Din punct de vedere contabil, aceste mențiuni reprezintă expresia prelungii/reînnoirii creditului de descoperit de cont. În ceea ce privește încasările enumerate de prima instanță, s-a arătat că aceste sume au fost încasate în cont pentru a stinge dobânzile datorate de debitoare în temeiul contractului de credit nr. 9/2009, acestea nefiind sume pe care terțul poprit le-ar fi datorat debitoarei și care ar fi putut face obiectul popririi.
Terțul poprit a înțeles să-și intituleze calea de atac declarată ca fiind recurs, iar la termenul de judecată din data de_, instanța de recurs a recalificat calea de atac din recurs în apel, fiind avute în vedere dispozițiile art. 84 coroborat cu art. 282 c.pr.civ., precum și obiectul cererii de chemare în judecată.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata SC U. H. SA a solicitat respingerea apelurilor declarate de terțul poprit și de debitoare. Cu privire la incidența în cauză a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 s-a arătat că prin acțiunea de validare a popririi nu sunt avute în vedere averea și bunurile debitoarei, ci se urmărește obținerea unui titlu executoriu împotriva terțului poprit. Soluționarea cererii de validare a popririi și a căilor de atac în privința terțului poprit, nu este și nu poate fi împiedicată de deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare. Ca urmare a validării de poprire, ia naștere un raport juridic nou în virtutea căruia creditorul poate urmări direct pe terțul poprit întocmai ca pe debitorul principal. Creând un raport juridic nou, hotărârea de validare a popririi are caracterul unui act constitutiv de drepturi. Astfel, prin validarea de poprire are loc o cesiune forțată de creanță în favoarea creditorului popritor, iar în limita creanței urmărite terțul poprit devine un debitor principal. Suspendarea acțiunilor
individuale asupra debitorului nu are efecte asupra acțiunilor propriu-zise sau a urmăririlor silite îndreptate împotriva unui codebitor solidar pentru că o asemenea urmărire nu îi afectează pe ceilalți creditori.
Față de susținerile apelantelor privind realizarea creanței în procedura
insolvenței debitoarei, s-a arătat că prin planul de reorganizare aprobat, creditoarea intimată nu îți realizează creanța deoarece nu ns-a prevăzut efectuarea de distribuiri în favoarea sa.
Cu privire la cererea de a se efectua validarea popririi numai în limita sumei de 300.000 lei, intimata a arătat că executarea silită vizează creanța în cuantum de 1.335.326,36 lei, astfel încât validarea popririi trebuie să se facă pentru suma urmărită, conform dispozițiilor art. 460 c.pr.civ.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate și a prevederilor art. 295 C.pr.civ., tribunalul reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată de creditoarea S. U.
H. S. s-a solicitat în contradictoriu cu debitoarea SA S. prin administrator judiciar C. DE I. T. S. și cu terțul poprit B. - G.
prin S. GRUP C. validarea popririi înființate în dosarul execuțional nr. 16/2011 al executorului judecătoresc Miron Boca Moldovan A. Laura pentru suma de 1.335.326,36 lei compusă din suma de 1.315.909,78 lei reprezentând creanța prevăzută în titlul executoriu și suma de 19.416,58 lei reprezentând onorariul executorului judecătoresc. De asemenea, s-a solicitat obligarea terțului poprit la consemnarea în contul executorului judecătoresc a sumei de 1.335.326,36 lei.
ul reține că titlul executoriu care a stat la baza executării silite este reprezentat de fila cec seria BE.32700044319 emisă la data de_ de SC A. SRL în favoarea SC U. H. SA pentru suma de 1.315.909,78 lei(f.90 din dosarul judecătoriei). Cecul a fost investit cu formulă executorie, iar creditoarea a formulat la data de_ cerere de executare silită(f.87 din dosarul judecătoriei). La data de_ executorul judecătoresc a emis o adresă de înființare a popririi asupra conturilor debitoarei deschise la terțul poprit B. -G. SA pentru indisponibilizarea sumei de 1.315.909,78 lei reprezentând creanța prevăzută în titlul executoriu și cheltuieli de executare(f.100 din dosarul judecătoriei).
Prin încheierea civilă nr. 2043/_ pronunțată de T. ul Specializat C. în dosarul nr._ s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei SC A. SRL, fiind desemnat administrator judiciar C. DE I. T. S. (f.608 din dosarul judecătoriei). În fața primei instanțe, atât debitoarea-prin administrator judiciar, cât și terțul poprit au solicitat suspendarea cererii de validare a
poprrii în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006, iar la termenul de judecată din data de_ Judecătoria Turda a respins această cerere, reținând că prin cererea formulată creditoarea urmărește obținerea unui titlu împotriva terțului poprit și nu realizarea creanței sale împotriva debitorului, nefiind incidente dispozițiile legale invocate(f.616 din dosarul judecătoriei).
T. ul reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006, de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
P. rirea reprezintă o modalitate de executare silită creanțelor, iar în conformitate cu prevederile art. 452 C.pr.civ. sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăririle datorate debitorului de a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.
Astfel, poprirea presupune existența concomitentă a două raporturi juridice obligaționale, unul între creditorul urmăritor și debitorul urmărit în
temeiul căruia acesta din urmă are o obligație de plată față de primul, iar al doilea raport există între terțul poprit și debitor și constă în obligația de plată a unor sume prezente sau viitoare pe care o are terțul poprit față de debitorul urmărit. Ca urmare a validării popririi, datoria pe care terțul poprit o are față de debitorul urmărit nu va fi plătită acestuia, ci creditorului urmăritor cu consecința directă a stingerii obligației de plată pe care debitorul o avea față de creditor.
T. ul reține că dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 au un caracter imperativ, iar efectul suspensiv se produce de drept de la momentul deschiderii procedurii insolvenței. Măsura suspendării vizează toate măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului, fără ca legiuitorul să facă vreo distincție cu consecința aplicării unor reguli diferite în funcție de modalitatea în care se realizează executarea silită. Suspendarea produce efecte de drept și în situația în care executarea silită împotriva debitorului se realizează sub forma popririi. Chiar dacă, prin cererea de validare a popririi creditorul urmăritor urmărește obținerea unui titlu executoriu împotriva terțului poprit și că validarea popririi produce consecințele juridice ale unei cesiuni de creanțe forțate, nu înseamnă că această modalitate de executare silită nu vizează realizarea creanțelor asupra debitorului și nu afectează patrimoniul acestuia. Astfel, prin efectul validării popririi se poate ajunge la stingerea obligației de plată pe care debitorul o are față de creditor, însă în același timp este afectat și patrimoniul debitorului deoarece din acesta iese un drept de creanță pe care debitorul îl avea împotriva terțului poprit. Prin afectarea patrimoniului debitorului, ceilalți creditori care participă la procedura insolvenței sunt
lipsiți de dreptul acestora de a se îndestula din sumele obținute din valorificarea patrimoniului debitoarei, patrimoniu care incluse și eventualele drepturi de creanță ale acesteia.
T. ul reține că este pe deplin întemeiată susținerea apelantei SC B.
- G. SA conform căreia scopul prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 este acela de a prezerva caracterul concursual, colectiv și egalitar al procedurii insolvenței, precum și starea patrimoniului debitoarei astfel cum acesta se găsește la data deschiderii procedurii. În situația în care s-ar permite unui creditor să-și realizeze creanța deținută împotriva debitoarei prin executare silită individuală, ar fi prejudiciați ceilalți creditori participanți la procedura insolvenței, fiind eludate dispozițiile speciale și
imperative ale legii insolvenței. Faptul că intimata SC U. H. SA nu își poate acoperi creanța în cadrul procedurii insolvenței deoarece în programul de plăți al planului de reorganizare al debitoarei nu au fost prevăzute plăți și în favoarea acestei creditoare, nu îi dă acesteia dreptul de a urmări executarea propriei creanțe într-o altă modalitate decât cea prevăzută de legea specială a insolvenței și cu respectarea caracterului concursual, colectiv și egalitar al procedurii insolvenței.
Raportat la considerentele reținute și având în vedere prevederile art. 295 c.pr.civ. coroborat cu prevederile art. 296 c.pr.civ., tribunalul reține că soluția primei instanțe asupra cererii de suspendare a judecării cererii, precum și asupra fondului cererii de validare a popririi este nelegală, fiind dată cu interpretarea greșită a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, astfel încât vor fi admise apelurile declarate de apelantele SC B. - G. SA și SC A. SRL și vor fi anulate atât sentința civilă nr. 4879/2012, cât și
încheierea pronunțată la data de_ în dosarul nr._ . Reținând incidența în cauză a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 se va admite cererea de suspendare formulată de terțul poprit SC B. - G. SA și se va constata suspendată de drept cererea de validare a popririi formulată de creditoarea SC U. H. SA în contradictoriu cu debitoarea SC A. SRL și cu terțul poprit SC, urmând ca dosarul să fie trimis spre păstrare Judecătoriei T. .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite apelurile declarate de apelantele SC B. G. SA - S. C. și SC A. SRL prin administrator judiciar C. de I. T. S. împotriva sentinței civile nr.4879/2012 pronunțate la data de 27 noiembrie 2012 și a încheierii pronunțate la data de 29 iunie 2012, în dosarul nr._
, de către Judecătoria Turda pe care le anulează și, în consecință:
Admite cererea de suspendare formulată de terțul poprit SC B. G. SA
- S. C. și constată suspendată de drept cererea de validare a popririi formulate de creditoarea SC U. H. SA cu sediul în loc V., str. C.
P. nr. 125/9 et. 3 jud. Ilfov în contradictoriu cu debitoarea SC A. SRL prin administrator judiciar C. DE I. T. S. cu sediul în C. -N.
, str. D. nr. 48 et. 6-7 incinta S. Business C. jud. C. și terțul poprit SC B. G. SA - S. C. cu sediul în C. -N. B-dul 21 D. 1989 nr. 81-83 jud. C., în temeiul art.36 din Legea nr.85/2006 și trimite dosarul spre păstrare Judecătoriei T. .
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare Pronunțată în ședința publică din 17 iunie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | ||
N. K. | S. I. | C. | P. |
Red./Dact.SI-5 ex. _
Judecător fond: Ana A., Judecătoria Turda.
| ← Decizia civilă nr. 354/2013. Validare poprire | Sentința civilă nr. 2054/2013. Validare poprire → |
|---|
