Decizia civilă nr. 535/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 535/R/2013
Ședința publică de la 15 Mai 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE O. R. G.
Judecător O. -C. T. Judecător A. -F. D. Grefier L. C.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurenții I. V. și I.
M. -R. împotriva sentinței civile nr. 4741/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Turda, privind și pe intimat S. M. -N., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, tribunalul constată că la data de_ s-a depus la dosar prin registratură din partea intimatului S. M. -N. concluzii scrise (filele 19-21).
T. ul constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând, reține că prin Sentința civilă nr.4741/19 Noiembrie 2012, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Turda,
a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanții I. V. si I. M. -R., în contradictoriu cu pârâtul S. M. N., domiciliat în comuna L. nr.521, jud.Cluj.
Au fost obligați reclamanții să plătească pârâtului suma de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Prin Decizia civila nr.720/R/_ pronunțata de Tribunalul Cluj în dos. civil nr._, irevocabilă, a fost admis recursul formulat de recurentul Ș.
M. N. (pârât în prezenta cauză) împotriva Sentinței civile nr. 5442 din_ pronunțată de Judecătoria Turda în dosar nr._, care a fost modificată în întregime, în sensul admiterii acțiunii formulate de reclamantul Ș. M. N. în contradictoriu cu pârâții I. V. și I. M. R. (reclamanți în prezentul dosar), și în consecință s-a dispus rezoluțiunea contractului de întreținere încheiat la data de_ între reclamantul Ș. M. N., în calitate de întreținut și pârâții I. V. și I. M. R., în calitate de întreținători.
Prin aceeași hotărâre s-a dispus restabilirea situației anterioare de carte funciară prin reînscrierea dreptului de proprietate al reclamantului Ș. M. N. (pârât în prezenta cauză) asupra imobilului înscris în C.F. 2173 L., sub A.1, nr. top 668/2/3/1, cu destinația de casă familială, curte și grădină în suprafață de 719 m.p.
Prin această hotărâre s-a reținut culpa reclamanților I. V. și I. M.
R. care nu au prestat pârâtului întreținere potrivit obligațiilor asumate prin clauzele contractului de întreținere.
Prevalându-se de faptul că pârâtul a semnat înscrisul intitulat "minută";, prin care acesta recunoaște că în perioada 5 iunie 2007 - 31 mai 2008 a beneficiat din partea reclamanților de "întreținere constând din alimente, medicamente, consumuri, amenajări curte si casa, spălat, transport la clinicile si spitalele din Câmpia Turzii, Turda și Cluj, ajutor în procurarea actelor de pensie si asigurări sociale, in suma de 24.000 lei", reclamanții au formulat prezenta acțiune, prin care au solicitat obligarea pârâtului la restituirea sumei anterior menționate, reprezentând contravaloarea întreținerii prestate.
În ceea ce privește susținerile pârâtului în sensul că nu a semnat înscrisul intitulat "minută";, instanța nu a putut concluziona cu privire la veridicitatea acestora, în contextul în care, în cauză, au fost efectuate două rapoarte de expertiză, și anume raportul de expertiză criminalistică nr.80 din_ întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj, respectiv raportul de expertiză criminalistică nr.104 din_ întocmit de Institutul Național de Expertize Criminalistice B. ești, ale căror concluzii, pornind de la aceleași scripte de comparații fiind diametral opuse.
Astfel, în timp ce în raportul de expertiză criminalistică nr.80 din_ întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj, s-a concluzionat că pârâtul nu a semnat înscrisul intitulat "minută";, raportul de expertiză criminalistică nr.104 din_ întocmit de Institutul Național de Expertize Criminalistice B. ești, s-a concluzionat în sensul că pârâtul a semnat acest înscris.
Cât privește excepția nulității absolute a înscrisului intitulat "minută"; pentru cauză ilicită, instanța reține că art.948 cod civil enumeră printre elementele structurale ale convenției - cu aplicabilitate la toate actele juridice și elementul cauză licită, iar art.966 Cod civil precizează în plus "obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită nu poate avea nici un efect";. Cauza este ilicită potrivit art.968 Cod civil, când este prohibită de lege sau este contrară bunelor moravuri și ordinii publice.
Cauza este deci un element juridic de natură psihologică care determină consimțământul și explică de ce anume s-a încheiat actul juridic. Cauza cuprinde pe lângă un element abstract, obiectiv și invariabil în aceeași categorie de acte juridice și un element concret, subiectiv, element constând în scopul mediat al consimțământului, adică în mobilul principal care a determinat hotărârea de a consimți la încheierea actului juridic, cu alte cuvinte scopul actului juridic.
Instanța a apreciat această excepție ca nefondată în condițiile în care prin semnarea înscrisului intitulat "minută"; pârâtul din prezenta cauză nu și-a asumat niciun fel de obligație, ci doar a confirmat că pârâtul, în perioada 5 iunie 2007 - 31 mai 2008 a beneficiat din partea reclamanților de întreținere, detaliind modurile în care aceasta a fost prestată și cuantificând-o în limita sumei de 24.000 lei, acest înscris putând fi eventual valorificat în acțiunea ce a avut ca obiect rezilierea contractului de întreținere.
Cât privește posibilele efecte juridice produse de acest înscris, instanța a reținut că specific tuturor contractelor aleatorii, inclusiv celui de întreținere este faptul că, în opoziție cu cele comutative, întinderea exactă a prestațiilor la care părțile se obligă nu se cunoaște din momentul formării lor, întrucât aceasta depinde de un element viitor, alea, la a cărui producere se cunosc șansele părților de pierdere sau de câștig și, deci, și întinderea prestațiilor.
Fiind o convenție sinalagmatică nenumită, întreținerea intră sub incidența dispozițiilor art.1020 Cod civil potrivit cărora "condiția rezolutorie este subînțelesă totdeauna în contractele sinalagmatice, în cazul în care una din părți nu îndeplinește angajamentul său";.
S-a impus însă subliniat că, în cazul contractului de întreținere, repunerea părților în situația anterioară, ca efect al rezoluțiunii, presupune anumite particularități. Astfel, dacă din punctul de vedere al întreținutului, rezoluțiunea atrage întotdeauna restituirea bunului înstrăinat de el în schimbul întreținerii, chiar dacă, prin ipoteză, aceasta s-ar pronunța din culpa sa, în ce privește
restituirea întreținerii prestate de către întreținător, soluția va fi diferită după cum rezoluțiunea îi este sau nu imputabilă acestuia.
Dacă rezoluțiunea se pronunță din culpa debitorului întreținerii (întreținătorului), jurisprudența s-a pronunțat în mod constant în sensul că acesta nu este în drept să primească echivalentul întreținerii prestate de el până la acel moment, iar în final, această soluție a fost consacrată definitiv prin Decizia de îndrumare nr.3/1987 a T. ului Suprem.
În motivarea acesteia, T. ul Suprem, pornind de la caracterul aleatoriu al contractului de întreținere, a reținut că obligarea creditorului întreținerii la restituirea contraechivalentului acesteia, în ipoteza examinata, ar permite debitorului de rea-credință sa înlăture, in ceea ce-l privește, efectele aleatorii ale contractului, prin încetarea plății întreținerii atunci când valoarea acesteia ar ajunge la valoarea lucrului înstrăinat în schimb, făcându-și astfel un drept din propria culpa. Mai mult, dacă s-ar permite restituirea acesteia, beneficiarii întreținerii s-ar vedea puși în situația de a nu mai solicita rezoluțiunea, pentru că nu și-ar permite să restituie sumele cheltuite cu întreținerea.
De observat faptul că, așa cum s-a arătat anterior, prin înscrisul intitulat "minută";, pârâtul recunoaște doar că în perioada 5 iunie 2007 - 31 mai 2008 a beneficiat din partea reclamanților de întreținere, detaliind modurile în care aceasta a fost prestată și cuantificând-o în limita sumei de 24.000 lei, fără însă ca pârâtul să își asume în mod explicit vreo obligație de plată a acesteia.
Este real că în cuprinsul acestui înscris s-a menționat că scriptul "se va folosi numai în caz de transfer sau reziliere a contractului de întreținere";, însă această mențiune nu poate să ducă de plano la concluzia că, pe cale convențională, părțile au înțeles să deroge de la dispozițiile legale ce concretizează regimul juridic al contractului de întreținere.
De altfel, Decizia de îndrumare nr.3/1987 a Plenului T. ului Suprem admite doar că debitorul întreținerii (întreținătorul) are dreptul la restituirea contraechivalentului acesteia în cazul în care este de acord cu rezoluțiunea convențională, la cererea creditorului (întreținutului) care se află în culpă și care, pentru acest motiv, nu ar putea obține rezoluțiunea judiciară.
Cu alte cuvinte, dreptul debitorului întreținerii la restituirea contraechivalentului acesteia poate lua naștere pe cale convențională numai atunci când debitorului nu i se poate reproșa vreo conduită culpabilă în neîndeplinirea obligațiilor ce derivă din contractul de întreținere. Sau altfel spus, culpa debitorului întreținerii aneantizează dreptul acestuia la restituirea contravalorii întreținerii prestate.
Ori, așa cum s-a arătat anterior, contractul de întreținere a fost rezoluționat din culpa reclamanților din prezenta cauză, care nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale, sau cel, mult, așa cum s-a reținut prin Decizia civila nr.720/R/_ pronunțata de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr._, și le-au îndeplinit cel mult în mod parțial.
Față de aceste considerente, instanța raportat la dispozițiile legale a respins acțiunea.
În temeiul art.274 alin.1 Cod procedură civilă, instanța a obligat reclamanții să plătească pârâtului suma de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva Sentinței civile nr.4741/19 Noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Turda, au declarat recurs în termen legal, reclamanții I. V. și I. M. -R.
(f.3-4), prin care au solicitat în temeiul art.312 alin.3 din vechiul Cod de procedură civilă, admiterea recursului, modificarea în întregime a sentinței civile atacate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea pârâtului la plata integrală a cheltuielilor de judecată ocazionate atât la fond, cât și în recurs.
În motivare au arătat că înțeleg să-și întemeieze recursul pe dispozițiile art.304 pct.7 și 9 vechiul Cod de procedură civilă, respectiv art.3041Cod procedură civilă și urmare admiterii recursului și, implicit a acțiunii, solicită să se dispună obligarea pârâtului intimat Ș. M. -N. să le restituie suma de 24.000 lei,
reprezentând contravaloarea prestațiilor efectuate în favoarea acestuia în intervalul 05 Iunie 2007 - 31 Mai 2008, așa cum rezultă din cuprinsul înscrisului intitulat
"minută";, încheiat la data de 31 Mai 2008.
Așa cum au arătat și în acțiune, cu pârâtul au încheiat la data de 05 Mai 2008 o convenție de întreținere sub semnătură privată care a fost valorificată prin instanță, devenind astfel proprietari tabulari asupra imobilului din C.F. nr.2173 L. iar ulterior, această convenție a fost rezoluționată prin Decizia civilă nr.720/R/08 Iunie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, irevocabilă.
În timpul executării convenției de întreținere, respectiv la data de 31 Mai 2008 au încheiat cu pârâtul un înscris intitulat "minută"; prin care acesta recunoștea sub semnătură că în perioada 05 Iunie 2007 - 31 Mai 2008 a beneficiat din partea lor de "întreținere constând din alimente, medicamente, consumuri, amenajări curte și casă, spălat, transport la clinicile și spitalele din Câmpia-Turzii, Turda și Cluj-Napoca, ajutor în procurarea actelor de pensie și asigurări sociale, în sumă de 24.000 lei";.
În alin.2 al acestei ";minute"; s-a arătat că "prezenta se va folosi numai în caz de transfer sau reziliere a contractului de întreținere";.
Mai învederează recurenții că în fața instanței de fond pârâtul s-a apărat invocând excepția nulității absolute a înscrisului intitulat "minută"; pentru cauză ilicită, invocând în apărarea sa prevederile art.948 din vechiul Cod civil.
Instanța de fond a respins această excepție, apreciind-o ca nefondată, cu motivarea că "pârâtul nu și-a asumat nici un fel de obligație, ci doar a confirmat că în perioada 05 Iunie 2008 - 31Mai 2008 a beneficiat din partea reclamanților de întreținere, detaliind modurile în care aceasta va fi prestată și cuantificându-o la suma de 24.000 lei";.
Recurenții consideră că eroarea săvârșită printr-o astfel de abordare este categoric greșită, solicitând instanței de recurs să o suplinească prin acceptarea punctului lor de vedere în sensul că "minuta"; a statuat în mod clar efectele juridice ce urmează să se producă "în caz de transfer sau de reziliere a contractului de întreținere";.
Dispozițiile art.969 Cod civil stabilesc în mod clar faptul că, convențiile legal făcute între părți au putere de lege, așa cum este și cazul de față, iar părțile semnatare ale "minutei din data de 31 Mai 2008 au înțeles să dea eficiență unei înțelegeri care urma să se concretizeze și să își producă efectele prin împlinirea unei condiții, și anume că acea convenție de întreținere "să se transfere";, adică să se schimbe subiectul creditorului obligației de întreținere sau "să se rezilieze, ceea ce s-a și întâmplat.
Pentru toate aceste considerente, au solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul Ș. M. N.
a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea în totalitate a sentinței atacate, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată în recurs, constând în onorariu avocațial.
În motivare
a învederat faptul că instanța de fond a făcut o corect apreciere a probelor administrate în cauză, în sensul că în mod corectă a apreciat că prin scriptul intitulat "minută"; pe care recurenții își întemeiază pretențiile, nu și-a asumat nici un fel de obligație de a restitui vreo sumă de bani, respectivul înscris confirmând doar că în perioada 05 Iunie 2007 - 31 Mai 2008 a beneficiat de întreținere din partea recurenților, detaliindu-se modurile în care aceasta a fost prestată și cuantificând-o la suma de 24.000 lei.
Acest înscris intitulat "minută"; a fost avut în vedere în dosarul nr._, atât de instanța de fond, cât și de către instanța de recurs și, mai mult contractul de întreținere încheiat în data de 05 Iunie 2007 a fost rezoluționat irevocabil prin Decizia civilă nr.720/R/2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ din culpa exclusivă a reclamanților, care nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale. Prin urmare, în mod corect instanța de fond a apreciat faptul că în cuprinsul înscrisului s-a menționat că scriptul se va folosi în caz de transfer sau reziliere a contractului de întreținere, nu poate duce de plano la concluzia că, pe cale
convențională, părțile respectivului înscris am fi înțeles să derogăm de la dispozițiile legale ce concretizează regimul juridic al contractului de întreținere.
Pentru toate aceste considerente, a solicitat respingerea recursului că nefondat și menținerea hotărârii atacate, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând recursul prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată următoarele:
Astfel, critica adusă sentinței recurate, în sensul în mod eronat prima instanță a interpretat efectele juridice ale înscrisului intitulat "minută"; nesocotind astfel dispozițiile artr.969 Cod civil, nu poate fi reținută ca fiind fondată având în vedere argumentele ce vor fi expuse în continuare:
Așa cum în mod pertinent a reținut prima instanță, prin Decizia civila nr.720/R/_ pronunțata de Tribunalul Cluj în dos. civil nr._, irevocabilă, a fost admis recursul formulat de recurentul Ș. M. N. împotriva Sentinței civile nr. 5442 din_ pronunțată de Judecătoria Turda în dosar nr._, care a fost modificată în întregime, în sensul admiterii acțiunii formulate de reclamantul Ș. M. N. în contradictoriu cu pârâții I. V. și I. M.
R. și în consecință s-a dispus rezoluțiunea contractului de întreținere încheiat la data de_ între reclamantul Ș. M. N., în calitate de întreținut și pârâții
I. V. și I. M. R., în calitate de întreținători.
Prin aceeași hotărâre s-a dispus restabilirea situației anterioare de carte funciară prin reînscrierea dreptului de proprietate al reclamantului Ș. M. N. (pârât în prezenta cauză) asupra imobilului înscris în C.F. 2173 L., sub A.1, nr. top 668/2/3/1, cu destinația de casă familială, curte și grădină în suprafață de 719 m.p.
În aceste condiții, chestiunea care trebuie clarificată, în ipoteza existenței acelui înscris intitulat ";minută";, este cea a efectelor rezoluțiunii pentru neexecutarea obligației de întreținere.
Astfel, ca efect al rezoluțiunii pentru neexecutare, este incontestabil că dreptul de proprietate asupra bunului prestat de beneficiarul întreținerii va fi redobândit de către el. În schimb, valoarea întreținerii prestate, datorită caracterului aleatoriu al contractului, nu trebuie restituită.
Soluția contrară ar duce la imposibilitatea pentru beneficiarul întreținerii de a cere rezoluțiunea contractului din culpa debitorului ori de câte ori valorile primite cu titlul de întreținere ar egala valoarea bunului sau ar depăși-o.
Astfel, beneficiarul întreținerii ar fi lăsat la discreția debitorului, care ar putea să nu mai execute contractul, știind că nu va mai fi obligat să restituie bunul, deoarece creditorul întreținerii nu ar mai avea interes să obțină rezoluțiunea din cauza sumei ce ar trebui să restituie drept contravaloare a întreținerii.
S-ar ajunge astfel la înlăturarea efectelor aleatorii ale contractului de întreținere, dându-se posibilitatea debitorilor de rea-credință să înceteze prestarea întreținerii ori de câte ori valoarea prestațiilor efectuate depășește valoarea bunului primit. De altfel, nici debitorul întreținerii nu face o restituire integrală, întrucât nu poate restitui alea consumată de el până în momentul rezoluțiunii.
Raportat la aceste aspecte, în mod judicios prima instanță a reținut că dacă rezoluțiunea se pronunță din culpa debitorului întreținerii, jurisprudența s-a pronunțat în mod constant în sensul că acesta nu este în drept să primească echivalentul întreținerii prestate de el până la acel moment, iar în final, această soluție a fost consacrată definitiv prin Decizia de îndrumare nr.3/1987 a T. ului Suprem.
În considerentele aceste decizii s-a statuat că dacă obligația de întreținere nu poate fi executată din culpa creditorului întreținerii, acțiunea acestuia în rezoluțiunea contractului urmează a fi respinsă, afară de cazul în care debitorul este de acord a se desființa contractul, situația în care el este îndreptățit a obține întoarcerea valorii întreținerii dată creditorului, care redobândește bunul.
Or, așa cum în mod pertinent a reținut prima instanță, contractul de întreținere a fost rezoluționat exclusiv din culpa reclamanților din prezenta cauză, care nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale, sau cel, mult, așa cum s-a reținut prin Decizia civila nr.720/R/_ pronunțata de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr._, și le-au îndeplinit cel mult în mod parțial.
În concordanță cu opinia primei instanțe, tribunalul conchide că inserarea în cuprinsul înscrisului intitulat " minută"; a mențiunii că " se va folosi numai în caz de transfer sau de reziliere a contractului de întreținere";, nu poate genera în sarcina creditorului întreținerii, în speță intimatul Ș. M. -N., o obligație de restituire a sumei de 24000 lei, reprezentând doar cuantificarea întreținerii prestate de către reclamanți în favoarea acestuia în intervalul de timp 05 iunie 2007-31 mai 2008.
În mod pertinent prima instanță a reținut că prin inserarea acestei mențiuni, părțile contractante nu au înțeles să deroge de la dispozițiile legale care guvernează regimul juridic al contractului de întreținere, astfel că susținerile recurenților că în speță au fost nesocotite dispozițiile artr.969 Cod civil nu pot fi primite ca fiind întemeiate.
Raportat la toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.312 alin1 C pr civ va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții I. V. și I.
M. -R. împotriva sentinței civile nr. 4741 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Turda, pe care o menține în totul.
În temeiul art.274 C pr civ va obliga recurenții să plătească intimatului S.
M. -N. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții I. V. și I. M.
-R. împotriva sentinței civile nr. 4741 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Turda, pe care o menține în totul.
Obligă recurenții să plătească intimatului S. M. -N. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Mai 2013.
Președinte, O. R. G. | Judecător, O. -C. T. | Judecător, A. -F. D. |
Grefier, L. C. |
L.C. 16 Mai 2013
Red. A.P.B./15 Mai 2013/1530
Red. A.F.D./2 exemplare/27 mai 2013
Judecător fond: M. M. O. - Judecătoria Turda
| ← Încheierea civilă nr. 281/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 971/2013. Pretenții → |
|---|
