Decizia civilă nr. 55/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr.677/2001
DECIZIA CIVILĂ NR.55/R/2013
Ședința publică din 24 Ianuarie 2013 Completul este constituit din:
P.: C. -A. C. JUDECĂTOR: C. -V. B. JUDECĂTOR: A. -F. D. GREFIER: A. -P. B.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind soluționarea recursurilor declarate de recurentul reclamant T. N. și de recurenții N. I., N. A. și I. S. , toți în calitate de moștenitori ai defunctului N. I., decedat la data de 03, în contra Sentinței civile nr.974/18 Iunie 2012, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei H., privind și pe intimații pârâți LS ,
C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C., C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C., P. comunei C. în calitate de președinte al C. locale de fond funciar, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu a răspuns nimeni. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17 Ianuarie 2013, care face parte integrantă din prezenta decizie.
T R I B U N A L U L
Reține că prin Sentința civilă nr.974/18 Iunie 2012, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei H. a fost respinsă excepția lipsei de interes a reclamantului, invocată de către pârâta-reclamantă reconvențional LS .
A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul T. N., în contradictoriu cu pârâta LS și C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. și P. C. C. ca neîntemeiată.
Totodată, a fost admisă cererea reconvențională formulată de către pârâta-reclamantă reconvențional LS, în contradictoriu cu reclamantul T. N. și pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. și constată nulitatea absolută parțială a Hotărârii nr. 481/_ emisă de către C. J.
C., în privința art. 1, prin care s-a validat tabelul anexă nr. 6 la Lg. 247/2005, poziția 21, cu privire la suprafața de 0,49 ha din suprafața totală de 1,66 ha.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale a intervenientului în interes propriu N. I., invocată de către pârâta- reclamantă reconvențional LS .
De asemenea, a fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de către N. I., în contradictoriu cu T. N., L.
S., C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. și C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C., ca fiind formulată de către o persoană care nu justifică calitate procesuală.
A fost respinsă cererea formulată de către pârâta-reclamantă reconvențional LS privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca nedovedită.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
În speta, au fost invocate trei exceptii, respectiv excepția lipsei de interes a reclamantului, invocată de către pârâta-reclamantă reconvențional LS, exceptia lipsei calității procesuale a intervenientului în interes propriu N. I. si cea a interesului intervenientului, invocată de către pârâta-reclamantă reconvențional
LS, exceptii care au fost unite cu fondul la termenul de jduecata din data de_ si asupra carora partile au pus concluzii atat la respectivul termen de judecata, cat si in cadrul dezbaterilor judiciare, consemnate in incheierea de manare a pronuntarii din data de_ .
Cu privire la excepția lipsei de interes a reclamantului, invocată de către pârâta-reclamantă reconvențional LS, instanta a retinut urmatoarele:
Excepția lipsei interes este o excepție de fond, peremptorie, absolută care, potrivit dispozițiilor art. 137 alin. 1 Cod proced.civ., se soluționează fără cercetarea fondului.
Interesul reprezintă o condiție esențială pentru exercițiul drepturilor procesuale și este strâns legat de calitatea procesuală, care reprezintă o altă condiție esențială în ceea ce privește exercițiul dreptului la acțiune, deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între persoanele care își dispută dreptul în litigiu iar calitatea procesuală (legitimatio ad causam) contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp împotriva căruia se poate exercita acțiunea. Sub acest aspect, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății și se determină în concret, la speță, în raport de litigiul dedus judecății iar interesul conferă calitatea de parte.
Interesul, astfel cum s-a arătat anterior, este o cerință esențială și necesară pentru existența dreptului la acțiune, cerință care conferă calitatea de parte . Pentru a justifica sesizarea instanței de judecată, interesul trebuie să fie legitim, să fie născut și actual și să fie personal și direct, adică să fie născut și actual în momentul în care este
formulată cererea iar folosul practic urmărit prin declanșarea procedurii judiciare trebuie să aparțină celui care recurge la acțiune.
În speță, instanta a apreciat ca reclamantul justifica interes in promovarea prezentei cereri de chemare in judecata,intrucat a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenul in litigiu, considerandu-se persoana indreptatita, astfel incat exceptia lipsei de interes a reclamantului va fi respinsa, urmand ca cererea acestuia sa fie analizata pe fond, in sensul de a se analiza daca reclamantul are intr-adevar calitatea de persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu pentru a putea solicita, raportat la art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, nulitatea absoluta partiala a TP nr. 17502/_ emis pe numele paratei reclamante reconventional LS .
C. a de persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor in temeiul fondului funciar este reglementata in cuprinsul dispozitiilor art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, rep. iar pentru a beneficia de prevederile legilor fondului funciar reclamantul trebuia sa faca dovada ca are calitatea de persoana indreptatita la reconstituire in temeiul acestor legi.
Reclamantul si-a justificat pretentiile raportat la imprejurarea ca este mostenitorul proprietarilor tabulari din cartea funciara in care este inscris terenul in litigiu, respectiv CF 386 C. .
Instanta a apreciat ca cererea reclamantului nu este intemeiata, intrucat acesta nu a facut dovada ca este, raportat la dispozitiile art. 8 alin. 2 din Lg. 18/1991 rep, mostenitorul persoanelor de la care terenul a fost preluat in vederea cooperativizarii iar sarcina probei revine, conform art.1169 C civ, celui care face o afirmatie in fata judecatii, numai in aceasta situatie reclamantul putand avea calitatea de a solicita constatarea nulitatii absolute, fie si partiale, a unui titlu de proprietate.
Aceasta intrucat in materia fondului funciar, potrivit dispozițiilor speciale, derogatorii de la dreptul comun, cuprinse în art. III alin. 2 din Lg. 169/1997, nulitatea actelor de reconstituire sau de constituire poate fi invocată de primar, prefect, procuror sau alte persoane care justifică un interes legitim.
Aceste dispoziții au un caracter imperativ, stabilind în mod clar sfera subiecților care pot promova o astfel de acțiune în justiție.
Ori, calitatea de titular al unei astfel de acțiuni o poate avea doar persoana care urmărește un interes personal, justificat de faptul că a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar iar solutionarea favorabila a unei astfel de cereri este conditionata de dovedirea calitatii de persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la acest teren.
Instanta a retinut, raportat la cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamant, si faptul ca acesta a renuntat la judecarea cererii in contradictoriu cu C. J. C., renuntare fata de care s-a luat deja act in cursul judecatii, astfel incat, cadrul procesual, astfel cum a fost stabilit de catre reclamant potrivit
principiului disponibilitatii, este acela al unei cereri de judecata in contradictoriu cu C. L. C. si P. C. C. .
Raportat la acest aspect si in situatia in care reclamantul ar fi facut dovada indreptatirii sale la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu, cererea sa privind anularea partiala a TP nr.17502/_ emis pe numele paratei reclamante reconventional LS nu s-ar fi putut pronunta numai in contradictoriu cu aceasta, intrucat o astfel de cerere presupune respectarea principiului contradictorialitatii si fata de C. J. .
Cererea de chemare in judecata formulata in contradictoriu cu C.
C. a fost respinsa potrivit motivarii de mai sus.
Avand in vedere considerentele expuse anterior, cererea de chemare in judecata formulata in contradictoriu cu P. C. C.
, privind obligarea acestuia la daune, va fi respinsa, intrucat instanta a apreciat ca reclamantul nu justifica calitatea de persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul in litigiu.
Cu privire la excepția lipsei calitatii procesuale a intervenientului in interes propriu N. I. si exceptia lipsei de interes a acestuia invocată de către pârâta-reclamantă reconvențional LS, instanță a retinut urmatoarele:
Instanta s-a pronuntat cu prioritate asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale si ulterior, in masura in care se mai justifica, asupra exceptiei lipsei de interes, intrucat s-a analizat mai intai existenta calitatii procesuale si numai in masura in care se justifica aceasta calitate, s-a analizat si interesul persoanei in promovarea cererii deduse judecatii.
Potrivit dispozițiilor art. 137 alin. 1 Cod proced. civ., instanța s-a pronunțat cu prioritate asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Lipsa calității procesuale active poate fi invocată pe cale de excepție, care este o excepție de fond, peremptorie sau dirimantă, absolută.
C. a procesuală reprezintă o condiție esențială pentru ca o persoană să fie parte în proces - legitimatio ad causam - condiție care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp împotriva căreia se poate exercita acțiunea.
C. a procesuală activă presupune existența unei identități între persoana care are initiativa promovarii unei cvereri de chemare in judecata, cerere principala sau, cum este cazul in speta, cerere de interventie in interes propriu și titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății, calitatea procesuală fiind titlul legal care îndreptățește o persoană să fie parte în proces.
Pentru ca titularul cererii de interventie sa justifice calitatea procesuala in aceasta cauza, trebuie ca acesta sa fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenul in litigiu, considerandu-se persoana indreptatita la reconstiuirea dreptului de prorpietate cu privire la acest teren.
In speta, au fost depuse dosarele de fond funciar constituite ca urmare a cererilor formulate de catre reclamant, de catre parata reclamanta reconventional si de catre intervenientul in interes propriu.
Reconstituirea dreptului de proprietate se face, potrivit legilor fondului funciar, la cerere.
Potrivit cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de catre intervenient, cerere inregistrata sub nr. 1212/_
, N. I. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafata de teren de 1,6 ha fanat si pentru o suprafata de 5420 mp. teren intravilan.
Cererea nu a fost formulata insa in calitate de mostenitor, astfel cum a fost formulata cererea reclamantei reconventional, inregistrata sub nr. 280/_, ci in nume propriu, la cerere intevenientul atasand si copii din registrul agricol referitoare la terenul cu privire la care solicita reconstituirea dreptului de proprietate.
Ori, pe de o parte, intervenientul nu are calitate de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate in nume propriu si, pe de alta parte, astfel cum s-a aratat in cursul judecatii, acesta si-a justificat eventualele pretentii asupra terenului in litigiu in calitate de mostenitor, alaturi de sora sa, reclamanta reconventionala si nu in nume propriu.
Instanța a apreciat ca intervenientul in interes propriu nu justifica calitate procesuala in prezenta cauza intrucat nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenul in litigiu in calitate de mostenitor, astfel incat exceptia lipsei calitatii procesuale urmeaza a fost admisa, cu consecinta respingerii cereriii de interventie, astfel cum a fost promovata aceasta, ca fiind formulată de către o persoană care nu justifică calitate procesuală.
Avand in vedere modul de solutionare a exceptiei lipsei calitati procesuale a interveneintului, instanta nu s-a mai pronuntat asupra exceptiei lipsei de interes a acestuia.
In ceea ce priveste cererea reconventionala formulata de catre pârâta-reclamantă reconvențional LS, instanță a retinut urmatoarele:
Reclamanta reconventionala a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu in calitate de mostenitor al tatalui sau N. P., raportat la dispozitiile art. 8 alin. 2 din Lg. 18/1991, cererea inregsitrata sub nr. 280/_ fiind formulata pentru o suprafata de 4 iug 1551 stjp, plus 45 ari. La aceasta cerere reclamanta reconventionala a atasat contractul de vanzare-cumparare incheiat in 1950 (f. 56), contract prin care P. V. a Diti si sotia sa Lucuta vand 4 iug 1551 stjp catre defunctul tata al acesteia, N. P. .
Raportat la actele dosarului, instanta a apreciat ca reclamanta reconventional este indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafata de 2,8 ha, astfel cum a fost aceasta inclusa in Hotararea nr. 61/_ a C. L. C., la anexa 3, pozitia 139, suprafata pentru care in favoarea acesteia a fost emis TP nr. 17502/_ .
Pârâta LS a formulat cerere reconvenționala, solicitând constatarea nulitatii absolute partiale a hotararii nr.481/_ emisa de catre C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor C., in privinta art.1, prin care s-a validat tabelul- anexa nr.6 la legea nr.247/2005, pozitia 21, unde figureaza paratul- reconventional T. N., in privinta suprafetei de teren de 0,49 ha din suprafata totala de 1,66 ha teren validata in favoarea acestuia, intrucat la data emiterii acestei hotarari de validare a anexei aratate, terenul in litigiu de 0,49 ha din suprafata totala validata de 1,66 ha, era deja aprobat si validat in favoarea pârâtei LS, inca din anul 1991, facand parte din suprafata totala de 2,80 ha teren aprobata si validata prin hotararea comisiei judetene C. nr.45/_, anexa 3, pozitia 139, asa incat nu mai putea fi validata suprafata de 0,49 ha in anul 2006 in favoarea paratului T. N. .
Instanta a analizat deja calitatea de persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu atat a reclamantului T. N., cat si a reclamantei reconventional LS . Raportat la considerentele deja expuse, instanta a apreciat ca cererea reconventionala formulata de catre LS este intemeiata, astfel incat aceasta a fost admisa, constatând nulitatea absolută parțială a Hotărârii nr.481/_ emisă de către C. J. C., în privința art.1, prin care s-a validat tabelul anexă nr. 6 la Lg. 247/2005, poziția 21, cu privire la suprafața de 0,49 ha din suprafața totală de 1,66 ha.
Pârâta-reclamantă reconvențional LS a solicitat obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
Potrivit dispozitiilor art. 274 C pr. Civ., partea care cade in pretentii a fost obligata, la cerere, sa plateasca cheltuieli de judecata. O astfel de cerere trebuie insa dovedita sub aspectul cuantumului acestor cheltuieli.
În speta insa, nu s-a depus nicio dovada cu privire la cheltuielile efectuate, astfel incat instanta a respins cererea formulată de către privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca nedovedită.
Împotriva Sentinței civile nr.974/18 Iunie 2012 pronunțată de Judecătoria Huedin a declarat recurs în termen legal reclamantul T. N. (f.6) prin care a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
În motivare recurentul T. N. a arătat că din actele depuse la dosar rezultă clar că antecesorii săi au deținut conform C.F. nr.386 C.
, suprafața de teren de 0,49 ha aflată în litigiu.
Din conținutul contractului de vânzare-cumpărare invocat de către pârâta LS arată că, N. P., antecesorul pârâtei și fratele ei, N. I. au cumpărat de la P. V. a Diții și soția P. Oniță suprafața pe care aceștia au deținut-o în proprietate în proporție de 144/576 - parte din terenurile cuprinse în C.F. nr.386 C., teren fânaț în Dealul Mare, terenuri identificate cu nr. top_, 1505, 1506 care însumează suprafața de 0,72 ha și nu întreaga suprafață din CF 386 C. .
Mai arată că a depus la dosar actele de stare civilă care atestă faptul că este moștenitorul defuncților, la dosarul cauzei existând
totodată și o expertiză extrajudiciară care arată că pentru terenul în litigiu nu corespund numerele topo cu cele din cartea funciară.
Împotriva aceleiași hotărâri judecătorești a declarat recurs în termen legal și intervenientul în nume propriu N. I., care a decedat ulterior promovării cererii de recurs-la data de_, procesul fiind continuat de către moștenitorii acestuia N. I., N.
, I. S. (f.3, f.25), prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei H.
,
În motivare a arătat că instanța de fond a respins cererea de intervenție în interes propriu fără a intra în cercetarea fondului cererii, admițând excepția lipsei calității procesuale, reținând pe scurt că nu ar avea calitate procesuală, întrucât nu a solicitat terenul din litigiu, iar reconstituirea dreptului de proprietate se face conform Legii nr.18/1991, la cerere.
Această reținere a instanței de fond este eronată și nedovedită, întrucât la data de 26 August 2005 a introdus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu nr.1212/2005 care se află și la dosarul cauzei, din cuprinsul căreia se poate observa clar că a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 1,6 ha fânaț și 5.420 mp. teren intravilan,.Recurentul a arătat că acest fapt a fost reținut și în motivarea hotărârii atacate numai că instanța de fond a apreciat că a formulat cererea în nume propriu și nu în calitate de moștenitor.
Prin întâmpinarea formulată intimata LS a solicitat respingerea recursurilor ca vădit nefondate, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, menținerea în integralitate ca temeinică și legală a sentinței civile atacate, fără cheltuieli de judecată.
În ce privește recursul declarat de recurentul reclamant T. N. pârâta-intimată arată că este nefondat, pe de o parte, pentru că, renunțând la judecată în contradictoriu cu C. județeană C., cererea sa, având ca pârâți doar C. locală C., P. comunei C. și intimata LS, era vădit informă și nu putea sub nici o formă a fi admisă, în condițiile în care nu era împrocesuat emitentul titlului de proprietate atacat, respectiv C. J. C., iar pe de altă parte, terenul în litigiu a fost preluat de CAP C. de la defunctul său tată,
N. P., care l-a cumpărat anterior de la numiții P. V. a Diții și soția P. Oniță.
Din simplul studiu al cărții funciare existentă in extenso la dosarul cauzei, C.F. nr.386 C. se poate observa că ultimii proprietari înscriși cel mai recent în cartea funciară au fost înscriși în anul 1928, la data de 03 Iulie, fiind numiții P. Vasilie a Diții și soția Lucuța (P. ) Oniță, de la care a cumpărat terenul în litigiu tatăl intimatei, defunctul N. P., în timp ce persoanele după care pretinde în prezent drepturi reclamantul apar întabulate în cartea funciară în anul 1904, care în afară de simplul fapt al menționării scriptice a numelui acestora în cuprinsul cărții funciare, nu au folosit niciodată terenul în litigiu.
În ceea ce privește recursul declarat de către N. I., decedat și continuat de către moștenitorii acestuia N. I., N. A. și I. S., acesta este neîntemeiat, solicitând respingerea lui ca atare, în mod legal fiind admisă excepția lipsei calității procesuale active a acestuia, întrucât intervenientul nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în privința terenului în litigiu, în calitate de moștenitor al defunctului N. P., cel care a introdus terenul în C.A.P.
.
Analizând recursurile declarate în cauză, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor
legale incidente în materie, tribunalul reține următoarele:
Recurentul-reclamant T. N. a formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu intimata-pârâtă LS prin care a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.17502/_ pentru suprafața de 2,8 ha eliberat în favoarea intimatei-pârâte LS și obligarea pârâtei C. L. pentru S.
de P. asupra T. C. să procedeze la punerea în posesie și la eliberarea procesului-verbal de punere în posesie.
La termenul de judecată din data de_ recurentul-reclamant
T. N. a arătat că înțelege să se judece atât cu intimata-pârâtă L.
S. cât și cu C. L. pentru S. D. de P. asupra T.
C. și cu C. J. pentru S. D. de P. asupra T.
C. .
La termenul de judecată din data de_ recurentul-reclamant
T. N. a arătat că renunță a se judeca cu C. J. pentru S.
D. de P. asupra T. C., renunțare față de care instanța a luat act în cursul judecății și și-a extins verbal acțiunea față de P. com.C., T. P., în calitate de P. al comisiei locale de fond funciar.
Din întreaga reglementare adoptată în materie funciară rezultă că implicate în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate sunt atât C. L. de fond funciar cât și C. J. ( art.12 din Legea nr.18/1991, art.22 din Legea nr.1/2000, art.9, art.10 din HG nr.890/2005 ), situație ce impune și chemarea acestor persoane în judecată, în calitate de pârâte.Cererea de constatare nulitate a unui titlu de proprietate nu se poate soluționa decât în contradictoriu și cu emitentul actului, dar și persoana pe numele căreia s-a eliberat titlul de proprietate.
Rolul activ al judecătorului în cadrul procesului civil nu poate fi analizat în mod abstract de principiul disponibilității, în acord cu care părțile sunt cele care fixează limitele în care va avea loc judecata din punct de vedere al obiectului, al persoanelor între care se stabilesc raporturile juridice procesuale și al fundamentului pretenției deduse judecății.
Cum instanța nu are prerogrativa de a introduce din proprie inițiativă un terț în proces și în raportul de obiectul acțiunii cu care recurentul-reclamant T. N. a învestit instanța, în mod corect, prima instanță respins cererea, ca fiind neîntemeiată în cadrul procesual stabilit de către acesta, anume fără împrocesuarea
emitentului titlului de proprietate nr.17502/_ | , respectiv C. | J. |
pentru S. D. de P. asupra T. | C. . |
În atare situație, în mod corect, s-a apreciat de către prima instanță că nu mai prezintă relevanță dovedirea de către reclamant a îndreptățirii sale la reconstituirea dreptului său de proprietate asupra terenului în litigiu și, în consecință și motivele de recurs referitoare la acest aspect sunt neîntemeiate.
Reținerea de către instanța de fond a lipsei calității procesuale a intervenientului-recurent N. I. pe considerentul că nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu este greșită.Așa cum susține și recurentul N. I., acesta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 1,6 ha fânaț și 0,08 ha teren construcție situat pe raza loc.C. înregistrată la Primăria com.C. sub nr.1212/_
.Recurentul-intervenient N. I. a atașat înscrisuri în sensul că, cererea sa se referă la suprafața de 1,3 ha fânaț situat la locul numit
"Dealul Mare";, respectiv la suprafața de 0,3 ha fânaț situat pe raza loc.C. Pădure, imobil care a aparținut antecesorului său, def.N. P.
.(f.4,79 din dosarul nr._ al Judecătoriei H. ; f.127,128 din dosarul nr._ al Judecătoriei H. ).
În această situație revenea primei instanțe să analizeze pretențiile intervenientului N. I. sub aspectul temeiniciei, a faptului dacă a formulat cererea în nume propriu sau în calitate de moștenitor, întrucât legea nu prevede o anumită modalitate de completare a cererii, în sensul că nu impune folosirea unor anume termeni sau expresii.
Respingerea cererii de intervenție pentru lipsa calității procesuale a intervenientului echivalează cu necercetarea fondului cererii, fapt ce impune, în tem.art.312 al.3 cod pr.civ. admiterea recursului declarat de recurentul N. I. împotriva Sentinței civile nr.974/18 Iunie 2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei H., pe care o casează în parte și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe în ceea ce privește cererea de intervenție formulată de recurentul intervenient N. I. .
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței civile sus- menționată.
În ce privește recursul declarat de recurentul T. N. împotriva aceleiași hotărâri judecătorești, este neîntemeiat, motiv pentru care în tem.art.312 cod pr.civ. tribunalul urmează a-l respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de T. N. împotriva Sentinței civile nr.974/18 Iunie 2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei H. .
Admite recursul declarat de N. I. împotriva Sentinței civile nr.974/18 Iunie 2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al
Judecătoriei H., pe care o casează în parte și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe în ceea ce privește cererea de intervenție formulată de recurentul intervenient N. I. .
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile sus-menționată.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 24 Ianuarie 2013.
P. , C. -A. C. | Judecător, C. -V. B. | Judecător, A. -F. D. |
Grefier, A. -P. B. |
Red. C.A.C./dact.APB 2 exemplare
Judecător fond: LIliana-E. M.
| ← Decizia civilă nr. 871/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 67/2013. Fond funciar → |
|---|
