Decizia civilă nr. 57/2013. Plângere contravențională
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR.57
Ședința publică din 22 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: C. N. C., judecător
DP, vicepreședinte tribunal
P. A., judecător
C. C., grefier
S-a luat în examinare recursul formulat de petentul B. P., cu domiciliul în com. V. de Jos, sat V. de Sus, nr.281, ap.6, județul S. împotriva sentinței civile nr. 1347 din 6 noiembrie 2012 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei pronunțată în dosar civil nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul B. P., lipsă fiind intimatul I. de P. J. S. .
Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu prevederile art.85 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că potrivit dispozițiilor art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997, prezenta cauză este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, iar recursul este motivat și semnat.
Instanța verificându-și competența potrivit dispozițiilor art.1591Cod procedură civilă, se declară competentă în soluționarea prezentei cauze cu care a fost legal investită.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, se acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursului.
Recurentul B. P. solicită admiterea recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 1347 din 6 noiembrie 2012 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, pe care o consideră netemeinică și nelegală.
În temeiul art.150 Cod procedură civilă instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 1347/6 noiembrie 2012 pronunțata de J. Simleu Silvaniei, a fost admisă în parte plângerea petentului B. P., formulată în contradictoriu cu intimatul IPJ S. pentru anularea procesului verbal seria CP nr. 2097368 încheiat la data de_ . S-a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului pentru nepurtarea centurii de siguranță sancționată conform art. 36 alin. 1 raportat la art. 95 alin 2 și art. 108 alin.1 lit. a pct. 3 din OUG nr. 195/2002 și pentru neprezentarea documentelor sancționată conform art. 147 alin.
1 pct. 1 ROUG raportat la art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002. Au fost mențiunte restul dispozițiilor din cuprinsul procesului verbal seria CP nr. 2097368 încheiat la data de_ .
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele: Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria CP nr.
2097368 încheiat la data de_ petentul B. P. a fost sancționat cu amendă de 210 lei pentru nepurtarea centurii de siguranță, conform art. 36 alin. 1 raportat la art. 95 alin 2 și art 108 alin.1 lit a pct. 3 din OUG nr. 195/2002, cu amendă de 560 lei pentru neprezentarea documentelor, conform art. 147 alin. 1 pct. 1 ROUG raportat la art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002 și acum amendă de 560 lei deoarece nu a oprit la semnalul agentului de poliției efectuat cu girofarul, conform art. 31 lit a raportat la art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002. Pentru această ultimă faptă s-a dispus și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile. În fapt, în sarcina acestuia s-a reținut că, în data de_, în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare_, prin localitatea V. de Sus, petentul nu a oprit la semnalele polițistului, nu avea cuplată centura de siguranță și nu a oprit la semnalele polițistului.
Instanța a procedat la verificarea legalității procesului verbal în conformitate cu art. 17 din OG nr. 2/2001 sub aspectul lipsei mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrag nulitatea procesului verbal și constatând că acesta cuprinde mențiunile obligatorie a considerat procesul verbal legal întocmit.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși OG nr. 2/2001 nu prevede dispoziții exprese care să reglementeze forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului de lege a art. 34, rezultă că procesul verbal face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară. Forța probantă a rapoartelor și a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, cu condiția ca echitabilitatea procedurilor în ansamblu să nu fie afectată (cauza Bosoni c. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Reținând că fapta contravențională reținută în sarcina contravenientului a fost constată în mod direct de agenții de poliție, instanța a acordat acestuia valoarea probatorie a unei prezumții simple, acest aspect nefiind de natură a afecta echitabilitatea procedurii în ansamblul ei. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este un drept absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, existența unei prezumții relative simple nu contravine per se prevederilor art. 6 din Convenția Europeană, în măsura în care, în administrarea probatoriului, statul respectă anumite limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragr. 28, cauza Vastherga Tari Aktieholag c. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragr. 113).
Instanța a avut în vedere declarația martorului Banci V. din care reiese faptul că acesta era în mașină cu petentul, dar nu a auzit și nici nu a văzut vreun semnal al polițistului efectuat cu girofarul, recunoscând totuși că nu s-a uitat în spate ca să poată observa autoturismul poliției. Martorul a arătat că a văzut că petentul nu avea asupra sa cartea de identitate și că aceasta i-a fost adusă de soție din casă, dar nu a văzut personal ce documente i-a înmânat aceasta petentului.
Instanța a analizat declarația martorului prin raportare la declarația petentului dată în fața agentului constatator și a constatat că există inadvertențe, reținând că petentul a aratat că în spatele mașinii pe care o conducea a văzut autoturismul poliției ce avea girofarul pornit, dar nu a oprit. De asemenea instanța a constatat că petentul a recunoscut că nu purta centura de siguranță deoarece s-a deplasat pe o distanță scurtă și nu poseda asupra sa actul de identitate și permisul.
Instanța a reținut că autoturismul poliției avea girofarul pornit, efectuând doar semnal luminos, nu și acustic. Petentul, fiind conducător auto avea posibilitatea observării acestui semnal în vederea conformării, dar a preferat să-și continue drumul până în cartierul de romi.
Instanța a apreciat că prezumția simplă de legalitate a procesului verbal nu a fost răsturnată de către petent.
Referitor la individualizarea sancțiunilor, instanța a constatat că față de modul de săvârșire a faptelor de nepurtare a centurii de siguranță și lipsa documentelor, se impune reindividualizarea pedepsei prin înlăturarea amenzii și aplicarea sancțiunii "avertismentului";.
Referitor la fapta de a nu opri la semnalele agentului de poliție, instanța a considerat că agentul constatator a individualizat corespunzător sancțiunea, nefiind permisă nici unei persoane a nu se conforma în mod voit semnalelor efectuate de un reprezentant al statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul B. P. prin care a solicitat ca în urma rejudecării cauzei să se dispună admiterea plângerii formulate și anularea integrală a procesului-verbal de sancționare contravențională, urmând a fi înlăturată și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce. Recurentul a menționat că în ziua respectivă, în timp ce se afla la magazinul din localitatea V. de Sus a observat mașina poliției care circula cu girofarul în funcțiune, iar după ce s-a urcat la volanul autoturismului a observat în spatele său mașina poliției cu girofarul pornit. Recurentul a susținut că a redus viteza pentru a face loc mașinii de poliție, însă autoturismul său nu a fost depășit și din acest motiv și-a continuat deplasarea spre comunitatea de romi. Petentul a recunoscut că nu avea asupra lui cartea de identitate care i-a fost adusă din casă de soția lui, însă a învederat că a prezentat organelor de poliție permisul de conducere. Recurentul a menționat că a avut convingerea că organele de poliție sunt în căutarea unui infractor atunci când a observat mașina acestora cu girofarul pornit rulând în spatele său, raportat la faptul că observase în timp ce se afla în magazin mașina poliției care se deplasa cu girofarul în funcțiune.
Analizând recursul prin prisma prevederilor dispozițiilor art. 304 și 304/1 Cod Procedură Civilă tribunalul constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria CP nr. 2097368 încheiat la data de_ petentul B. P. a fost sancționat cu amendă de 210 lei pentru nepurtarea centurii de siguranță, conform art. 36 alin. 1 raportat la art. 95 alin 2 și art 108 alin.1 lit a pct. 3 din OUG nr. 195/2002, cu amendă de 560 lei pentru neprezentarea documentelor, conform art. 147 alin. 1 pct. 1 ROUG raportat la art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002 și acum amendă de 560 lei deoarece nu a oprit la semnalul agentului de poliției efectuat cu girofarul, conform art. 31 lit a raportat la art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002. Pentru această ultimă faptă s-a dispus și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile. În fapt, în sarcina acestuia s-a reținut că, în data de_, în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare_, prin localitatea V. de Sus, petentul nu a oprit la semnalele polițistului, nu avea cuplată centura de siguranță și nu a oprit la semnalele polițistului.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului- verbal seria nr. 2097368 încheiat la data de_, tribunalul constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, aspect reținut în mod corect și de prima instanță.
În privința temeiniciei procesului - verbal, instanța de fond a reținut că starea de fapt a fost descrisă în mod corect în cuprinsul procesului-verbal, nefiind răsturnată prezumția relativă de legalitate și temeinicie instituită în privința actelor administrative încheiate de agenți ai statului aflați în exercițiul atribuțiilor de serviciu.
Pentru a aprecia în acest fel, prima instanță a procedat la audierea martorului care se afla în autoturismul condus de recurent, precum și la analiza susținerilor petentului din plângerea formulată și declarația dată în fața agentului constatator în data de 21 august 2012. Analiza coroborată a acestor mijloace de probă relevă săvârșirea de către recurent a faptelor descrise în procesul verbal de sancționare contravențională, care de altfel a fost semnat de către contravenient fără a formula obiecțiuni. T. constată că și în cuprinsul recursului formulat petentul recunoaște faptul că a observat mașina poliției care circula cu girofarul în funcțiune în spatele autoturismului său, condiții în care avea obligația să oprească, neputând fi reținută pentru înlăturarea răspunderii contravenționale apărarea acestuia în sensul că a avut reprezentarea că organele de poliție caută un infractor.
Din aceste motive tribunalul constată că în mod legal și temeinic instanța de fond a apreciat că prezumția simplă de legalitate a procesului verbal nu a fost înlăturată.
În privința individualizării sancțiunilor contravenționale, instanța de fond aplicând dispozițiile art. 21 din OG nr. 2/2001 a procedat la înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului pentru două dintre faptele reținute în sarcina recurentului, respectiv fapta prevăzută de art. 36 alin. 1 raportat la art. 95 alin. 2 și art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din OUG nr. 195/2002 și fapta prevăzută de art. 147 alin. 1 pct. 1 ROUG, raportat la art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002, apreciind în mod corect că acestea prezintă un grad de pericol social redus.
În privința individualizării sancțiunii contravenționale aplicate pentru contravenția prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002, raportat la dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, care prevăd că sancțiunile aplicate trebuie individualizate în funcție de gradul de pericol al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost comisă fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, tribunalul apreciază că sancțiunea aplicată petentului (amendă în sumă de 560 lei) reflectă gradul de pericol social al faptei săvârșite și nu se impune reindividualizarea sancțiunii contravenționale aplicate.
În legătură cu sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile, a cărei aplicare este prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002, tribunalul constată că petentul nu a făcut dovada că fapta contravențională a fost săvârșită în anumite împrejurări care să-i confere un grad de pericol social mai redus decât acela avut în vedere de către legiuitor, pentru a se impune anularea acesteia. Gradul de pericol social al contravenției săvârșite de petent este ridicat raportat la faptul că acesta nu a oprit la semnalul organelor de poliție în timp ce conducea autoturismul prin localitatea V. de Sus, conduită care se impune a fi sancționată și prin aplicarea sancțiunii complementare, pentru îndeplinirea funcției de educare și prevenire a săvârșirii faptelor ilicite de către petent și alte persoane care ar manifesta tendința pentru adoptarea unei asemenea conduite.
Raportat la cele de mai sus, nefiind constatate motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii recurate de către petentul B. P., în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de acesta împotriva sentinței civile nr. 1347/_ a Judecătoriei Simleu Silvaniei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul B. P., împotriva sentinței civile nr. 1347 din_ a Judecătoriei Simleu Silvaniei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publica din_ .
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | ||
C. N. C. | D. | P. | P. A. | C. C. |
Red./Dact.A.P. 2 ex/_
Jud. Fond S. L.
| ← Decizia civilă nr. 601/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 181/2013. Plângere contravențională → |
|---|
