Decizia civilă nr. 575/2013. Plângere contravențională
| Comentarii |
|
ROMANIA TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date 2516
DECIZIA CIVILĂ NR.575
Ședința publică din data de 21 mai 2013 Completul este compus din:
Președinte: DP Judecător: H. I. Judecător: C. N. C.
Grefier: H. V.
S-a luat în examinare recursul formulat de intimatul I. de P. Județean S., cu sediul în Z., Str. T. Vladimirescu, nr. 14, jud. S., împotriva sentinței civile nr. 403/_ a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr. _
, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă intimatul petent L.
F., lipsă fiind recurentul intimat I. de P. Județean S. .
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că pricina se află la primul termen de judecată, recursul este motivat și semnat, iar potrivit disp. art. 15 lit.i din legea nr. 146/1997, prezenta cauză este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Verificând potrivit dispozițiilor art. 1591Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă să judece prezenta cauză.
Nefiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța în baza art. 105 Cod procedură civilă, constată închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursului formulat.
Intimatul petent L. F., solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate.
Instanța, în baza înscrisurilor existente la dosar, reținând și solicitările formulate de către intimatul petent L. F., reține cauza în pronunțare.
T.
Prin sentința civilă nr. 403 din 13 februarie 2013 a Judecătoriei Z. a fost admisă plângerea formulată de petentul L. F., în contradictoriu cu intimatul I. de P. Județean S. și s-a anulat procesul - verbal de contravenție seria CP nr. 2523481 încheiat de intimat la data de_ .
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul verbal contestat, petentului L. F. i s-a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 630 lei, reținându-se în sarcina sa că în data de_, orele 09.06, a condus autoturismul cu număr de înmatriculare_, prin localitatea
Sutor, fiind înregistrat de aparatul radar montat pe auto MAI 39878, circulând cu viteza de 105 km/h.
În cazul contravențiilor rutiere care vizează încălcarea normelor legale privind viteza de deplasare pe drumurile publice, pe lângă mențiunile general obligatorii enumerate în 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, descrierea faptei trebuie să fie mai detaliată, respectiv, în procesul-verbal de contravenție trebuie trecute elemente suplimentare. Astfel, pe lângă data și locul săvârșirii faptei, trebuie consemnate inclusiv numărul și tipul mașinii pe care a fost montat aparatul radar.
În cazul procesului-verbal de contravenție contestat în cauză, descriind fapta reținută, agentul constatator a menționat că viteza de 105 km/h cu care se deplasa autoturismul condus de petent prin localitatea Sutor a fost înregistrată cu aparatul radar montat pe auto MAI 39878. Intimatul însă a depus la dosarul cauzei buletinul de verificare metrologică pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare_ (f.12).
În atare condiții, invocând atât prevederile art. 181 alin.1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, cât și cele ale art. 102 alin. 3 lit. e) din OUG 195/2002, care deopotrivă stabilesc, în mod obligatoriu, ca mijloacele tehnice cu ajutorul cărora se constată contravențiile rutiere să fie omologate si verificate metrologic, prima instanță a admis plângerea contravențională și a anulat procesul verbal, concluzionând că fapta contravențională reținută în sarcina petentului nu a fost constatată în mod legal și, prin urmare, nu a fost nici dovedită de către intimat, măsurătorile efectuate cu ajutorul unui aparat radar neverificat metrologic neputând valora probe în procesul contravențional.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs intimatul I. de P. Județean S., solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii ca neîntemeiate a plângerii contravenționale.
În motivare, recurentul a arătat că, în mod greșit, prima instanță a apreciat că fapta contravențională a fost constatată cu un mijloc tehnic care nu era certificat. Consideră această soluție greșită, întrucât autovehiculul pe care era amplasat aparatul radar a fost retranscris, purtând nr. de înmatriculare_, această operațiune neafectând aparatul radar. Recurentul mai arată că viteza este unul dintre factorii care contribuie la creșterea numărului de accidente, motiv pentru care apreciază că fapta săvârșită de petent are un grad ridicat de pericol social.
Intimatul-petent L. F. nu a formulat întâmpinare dar, prezent fiind la judecarea recursului, a solicitat respingerea acestuia și menținerea sentinței atacate..
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului și sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, inclusiv 304 indice 1 Cod procedură civilă, T. constată că recursul este neîntemeiat pentru următoarele motive:
Instanța de fond a efectuat o analiză temeinică a procesului verbal atacat, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G.2/2001, analizând întâi legalitatea și ulterior temeinicia procesului verbal, pe baza materialului probator administrat în cauză.
Făcând în mod corect aplicarea dispozițiilor legale incidente în speță, prima instanță a reținut că intimatul I.P.J.S. nu a dovedit, în condițiile legale, săvârșirea faptei contravenționale de către petent.
Astfel, prevederile art. 181 alin.1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, stabilesc pentru cazul constatării faptei cu ajutorul unui mijloc tehnic, că acesta trebuie să fie certificat, respectiv omologat și verificat metrologic.
În mod similar sunt dispozițiile art. 102 alin. 3 lit. e) din OUG 195/2002, potrivit cărora constituie contravenție depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.
Prin urmare, constatarea vitezei de rulare a unui autovehicul se poate realiza, în mod exclusiv, doar cu un astfel de mijloc tehnic, omologat și verificat metrologic, iar dovada îndeplinirii acestor condiții imperative incumbă organului constatator.
În speță, în mod corect s-a reținut de către prima instanță faptul că organul constatator intimat nu a făcut această dovadă, deoarece nu există identitate între numărul de înmatriculare al autovehiculului pe care era montat aparatul radar utilizat la înregistrare, menționat în cuprinsul procesului-verbal, respectiv MAI 39878, și aparatul pentru care s-a depus la fila 12 din dosarul de fond buletinul de verificare metrologică, cu privire la care se face mențiunea că este montat pe auto cu nr.de înmatriculare_ .
În cererea de recurs se susține de către recurent că este vorba despre unul și același autovehicul, pentru care însă a fost schimbat doar numărul de înmatriculare, însă nu se depune nici un înscris doveditor în acest sens, deși era la îndemâna recurentului să procure, fără nicio dificultate, o astfel de dovadă.
Nefiind probată identitatea dintre aparatul radar utilizat la constatarea contravenției și aparatul menționat în cuprinsul buletinului de verificare metrologică depus de către intimat, nici înregistrarea video pe suport CD nu poate fi luată în considerare ca mijloc de probă, din moment ce această înregistrare nu s-a realizat în condiții de legalitate.
În această situație, întrucât organul constatator nu a dovedit, în condițiile impuse în mod obligatoriu de lege, săvârșirea faptei contravenționale, iar sarcina probei îi revenea în exclusivitate, în mod temeinic și legal prima instanță a apreciat că nu se poate reține fapta contravențională pentru care intimatul - petent a fost sancționat, respectiv depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv, cu atât mai mult cu cât acesta a contestat viteza menționată în procesul-verbal.
Față de cele arătate, apreciind neîntemeiate motivele invocate în cererea de recurs și neidentificând nici alte motive de ordine publică, văzând și dispozițiile art. 312 al. 1 C. proc. civ., instanța de control judiciar va respinge recursul, urmând să mențină în integralitate hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de I. de P. Județean S., împotriva Sentinței civile nr. 403 din_ a Judecătoriei Z. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
DP H. I. C. N. C. H. V.
Red. H.I./_ | ||
Dact.H.V./_ | ||
Jud. fond: D. | U. | R. |
Ex.2 |
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 111/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 828/2013. Plângere contravențională → |
|---|
