Decizia civilă nr. 579/2013. Pretenții
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIA CIVILĂ NR. 579/R/_
Ședința publică din data de 23 mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. | -A. | C. |
JUDECĂTOR: C. | -V. | B. |
JUDECĂTOR: M. | O. | S. |
GREFIE: D. | B. |
S-a luat spre examinare contestația în anulare promovată de contestatorul T. O. C., împotriva Deciziei civile nr. 1237/_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ privind și pe intimații D.
T. L., D. T., D. C., având ca obiect pretenții_ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă contestatorul T.
O. C. personal, intimata D. T. L. lipsă fiind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei după care, tribunalul constată că s-a acvirat dosarul în care s-a pronunțat decizia a cărei anulare se solicită, dosarul nr. _
.
De asemenea, constată că d-na judecător O. R. G. a formulat declarație de abținere (f.22-verso), admisă prin Încheierea nr. 152/CC/_ (f.23), încheiere prin care s-a dispus ca din prezentul complet de judecată să facă parte d-nul judecător A. F. D. .
La rândul său, d-nul judecător A. F. D. . A formulat declarație de abținere de la soluționarea prezentului recurs (f.24-verso), admisă prin Încheierea civilă nr. 153/CC/_, astfel, că prin încheierea amintită s-a dispus ca din prezentul complet de judecată să facă parte d-na judecător M.
O. S. .
Contestatorul arată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune. Intimata arată că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 150 C.pr.civ. declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul pe contestația în anulare.
Contestatorul T. O. C. solicită instanței admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată în scris, fără cheltuieli de judecată.
Intimata D. T. L., cu ocazia discuției pe fond, invocă excepția lipsei de interes a contestatorului în promovarea contestației în anulare, arătând că nu a fost parte.
Tribunalul pune în discuție această excepție.
Contestatorul T. O. C. solicită instanței respingerea excepției lipsei de interes, arătând că are interes în cauză, și el are avînd recuperat de la fratele său bani.
Tribunalul cava reține cauza în pronunțare pe excepția lipsei de interes și pe recurs.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 133/2012 pronunțată în data de_ Judecătoria Dej s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale și a lipsei de interes.
S-a respins acțiunea pentru pretenții și instituirea dreptului de retenție formulată de reclamanții D. T. L., D. T. și D. C. împotriva pârâților T. M., T. S. -C., Bindea M. -L., T. S. M. și T. O.
C. .
Împotriva sentinței menționate a declarat în termen legal recurs reclamanta D. T. -L.
solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și reclamanta D. C.
solicitând admiterea acestuia.
Prin Decizia civilă nr. 1237/_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Cluj,
s-a admis în parte recursul declarat de reclamanta D. T.
împotriva sentinței civile nr. 133 din_ în dosar nr._ a Judecătoriei Dej pe care modificat-o în sensul admiterii în parte a acțiunii civile formulate de reclamantă împotriva pârâților T. M., T. S. C., BINDEA
L. T. S. M. și T. O. C. și în consecință:
A obligat pe pârâta T. M. să achite reclamantei suma de 2845,53 lei reprezentând îmbunătățiri aduse ap.15, str. Luceafărului nr. 1 Bl.O2, scA și dobânda legală de la data introducerii acțiunii,_ .
A obligat pe pârâții T. S. C., BINDEA M. L. și T. S. M. să achite reclamantei câte 500 lei fiecare.
S-a respins recursul formulat de reclamanta D. C. și reclamanta D.
T. L. în calitate de succesoare a defunctului D. T. decedat în cursul procesului împotriva aceleiași sentințe.
A obligat pe pârâții T. M., T. S. C., Bindea M. L. și T. S.
M., T. O. C. să achite recurentei câte 50 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele
: Referitor la primul recurs menționat, în ceea ce privește primul petit formulat de către reclamanta D. T. L., Tribunalul a apreciat că acesta este întemeiat în parte, având în vederea faptul că împreună cu fostul său soț, pârâtul T. O. C. a efectuat o serie de investiții în apartamentul proprietatea fostei sale soacre, pârâta T. M., situat în Dej, str. Luceafărului nr. 1, b l. O 2, sc. A, ap. 15, jud. Cluj, în timpul căsătoriei lor, aspect dovedit prin răspunsurile la interogatorii a pârâților menționați și declarațiile
testimoniale (f.214-216 dosar fond).
Astfel, martorii COHAN G. și O. I. G. au arătat că și-au montat centrală în apartament, schimbând caloriferele și instalația aferentă, s- au înlocuit geamurile vechi cu geamuri tip termopan, au înlocuit ușa de la intrare, au montat parchet melaminat și au contribuit la cheltuielile privind acoperișul blocului și ușa de intrare în scara blocului.
Sumele solicitate de către reclamantă cu titlu de investiții au fost calculate pornind de la prețurile actuale care se practică pentru asemenea bunuri, însă Tribunalul apreciază că nu pot fi avute în vedere aceste sume ci însărăcirea efectivă a acesteia, raportat la sumele plătite la acel moment, dovedite prin chitanțele care se regăsesc la filele 219-236 respectiv, 12-46 dosar fond.
În contextul în care aceste investiții, așa cum s-a arătat, au fost realizate în timpul căsătoriei, se supun regimului juridic al comunității de bunuri, așa încât Tribunalul a trebuit să stabilească care este cota de contribuție a fiecărui soț la dobândirea acestora, evident foștii soți având față de proprietara apartamentului un drept de creanță.
În acest sens, pârâtul T. O. C. s-a prevalat de faptul că, spre deosebire de reclamantă, a obținut venituri mult mai mari și în plus a practicat taximetria - fila 252-267 dosar fond, aspect necontestat de către reclamantă, în timp ce aceasta a fost angajată doar în perioada_ -_ cu venituri mult mai mici, iar apoi, în intervalul_ -_ a beneficiat de indemnizația de creștere a copilului, iar ulterior până în_ de indemnizație de creștere pentru un copil cu handicap (fila 169-174).
Într-adevăr, cercetând copia cărților de muncă ale părților, rezultă că pârâtul a avut venituri salariale net superioare reclamantei în perioada de referință acestea totalizând 97246 lei, în timp ce ale reclamantei au însumat
32.260 lei.
În plus, s-a făcut dovada că pârâtul a realizat în cursul anului fiscal 2008 un venit anual de 7000 impozitat cu 560 lei (fila 257 dosar fond), însă reclamanta a depus efort cu creșterea și îngrijirea copilului, cu atât mai mult cu cât acesta este încadrat ca fiind cu grad de handicap.
În consecință, raportat la această situație, Tribunalul a apreciat că reclamanta a avut o cotă de contribuție de 35 % și pârâtul de 65% la dobândirea bunurilor comune, cote pe care le-a avea în vedere evident, și la calcularea creanței derivând din realizarea investițiilor din apartament.
Însumând investițiile acestea se ridică la suma de 6.627,5 lei reprezentând cheltuielile ocazionate de amenajarea apartamentului și 1.502,6 lei reprezentând cheltuielile aferente scării blocului, reieșind astfel o sumă de 2.845,53 lei aferentă cotei de 35 % menționate anterior, cu dobânda legală conform prevederilor OG 9/2000 de la data introducerii acțiunii,_ .
Referitor la cel de-al doilea petit formulat de către reclamantă, respectiv obligarea fraților și surorilor pârâtului de a-i achita fiecare jumătate din sumele încasate în vederea escontestării acestora pentru apartamentul care a făcut obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat de cei doi soți cu soacra sa, respectiv pârâta T. M., ca urmare a constatării nulității acestui act, Tribunalul constată că aceasta este îndreptățită la această sumă având în vedere pe de o parte contribuția comună de 35 %, și pe de altă parte contribuția proprie raportat la faptul că părinții acesteia, reclamanții D. C. și D. T.
- decedat în cursul procesului, au donat o sumă de 14.000 lei, obținută prin acordarea unui credit de către Banca Comercială Română SA, conform graficului de rambursare credit, fila 176-199 dosar fond, fiicei sale, aspect care rezultă din declarațiile martorilor COHAN G. și CERNUCAN A. D. - fila 69-70 dosar nr._ al Judecătoriei Dej, având ca obiect constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare.
Astfel, primul martor a relatat că are cunoștință despre faptul că părinții reclamantei s-au împrumutat cu un credit bancar, neputând preciza suma, pentru a le da tinerilor, fără a cunoaște în ce scop.
De asemenea, ce-a de a doua martoră și-a amintit că în anul 2006, când părinții reclamantei au contractat suma de 14.000 lei, se afla în apartamentul acestora când au numărat banii în fața sa și a rezultat această sumă, iar ulterior s-au îndreptat către apartamentul foștilor soți cu intenția de a le remite suma de bani.
Așadar, din totalul sumei de 30.000 lei achitată în urma contractului de vânzare-cumpărare de către foștii soți, 14.000 lei reprezintă contribuția comună a soților, iar 16.000 lei contribuția proprie a reclamantei, în conformitate cu art.
31 lit. b C. Fam., în contextul în care nu s-a făcut dovada că voința dispunătorilor a fost aceea ca suma respectivă să devină bun comun.
Raportat la acestea, a rezultat că reclamantei i se cuvine suma de 4.666,6 lei bun propriu de la fiecare frate al fostului soț și 1.866,66 lei, contribuție comună.
Dar, în condițiile în care s-a solicitat doar 5.000 lei de la fiecare frate al fostului soț, în virtutea principiului disponibilității, tribunalul a acordat doar această sumă, fiind lipsit de relevanță că unii dintre ei au achitat-o pârâtului și nu reclamantei.
Petitul formulat de către părinții reclamantei de restituire a sumei de
7.000 lei reprezentând cota de ½ din împrumutul acordat este neîntemeiat, aceștia prevalându-se de faptul că a fost acordat cu titlu de împrumut, aspect nedovedit în cauză în conformitate cu art. 129 alin. 3 C.pr.civ. și având în vedere considerentele expuse anterior privind donarea acestei sume.
Chiar dacă reclamanta D. T. L. nu s-a prevalat în mod expres de donația făcută de părinții săi, Tribunalul a avut în vedere acest aspect, atâta timp cât a solicitat implicit sistarea comunității de bunuri, fiind necesar a se avea în vedere toate contribuțiile foștilor soți și mai mult, și-a însușit starea de fapt avută în vedere de către părinții săi în ceea ce privește acordarea sumei obținute cu titlu de creditare.
Față de cele ce preced, Tribunalul a admis în parte recursul cu consecința obligării pârâților, în baza art. 276 C.pr.civ. reținând culpa procesuală a acestora, la plata sumei de câte 50 lei cheltuieli de judecată în recurs, constând în onorariu avocațial, conform chitanței nr. 262 din_ eliberate de avocat Todea S. M., proporțional cu pretențiile admise raportat la suma totală achitată de 500 lei, alte cheltuieli de judecată nefiind justificate.
Prin Încheierea civilă nr. 40/_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Cluj
, s-a dispus îndreptarea din oficiu a erorii materiale strecurate în cuprinsul Deciziei civile nr. 1237/_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ în sensul că în loc de "obligă pe pârâții T. S. C., Bindea M. L. și T. S. M. să achite reclamantei câte 500 lei fiecare"; cum din eroare s-a trecut, se va menționa "obligă pe pârâții T. S. C., Bindea M. L. și T. S. M. să achite reclamantei câte 5000 lei fiecare";, așa cum este corect.
S-a dispus obligarea intimatei T. M. să achite în favoarea Statului Român suma de 238,62 lei taxă judiciară de timbru aferentă fondului și 119,31 lei cu același titlu și 2,5 lei timbru judiciar, aferente recursului, sume pentru care recurenta D. T. L. a beneficiat de scutire.
S-a dispus obligarea intimaților T. S. C., Bindea M. L. și T.
S. M. să achite fiecare în favoarea Statului Român suma de câte 411 lei taxă judiciară de timbru aferentă fondului și câte 205,5 lei cu același titlu și câte 0,83 lei timbru judiciar, aferente recursului, sume pentru care recurenta D. T.
L. a beneficiat de scutire.
Prin Decizia civilă nr. 464/R/_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Cluj
, s-a admis în parte cererea de completare a dispozitivului Deciziei civile nr.1237/14 Decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ și, în consecință:
S-a completat dispozitivul deciziei în sensul obligării pârâtelor T. S. C.
, Bindea M. L. și T. S. M. să achite reclamantei D. T. -L. și dobânda legală aferentă sumelor de câte 5.000 lei, fiecare de la momentul introducerii acțiunii, respectiv 14 Februarie 2011 până la momentul achitării sumelor arătate.
Împotriva Deciziei civile nr. 1237/_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Cluj au formulat contestație în anulare contestatorii T. O.
C. și T. S. M.
, solicitând instanței a se constata că prin erorile de la fila 7, ultimul aliniat și fila 7 verso, aliniat 1,2, raportat la aliniatul 3 al aceleași file, Tribunalul prin decizia contestată i-a obligat să achite reclamantei câte 5000 lei, în loc de 3500 lei fiecare, cum era, consideră aceștia, temeinic și legal; iar în baza probațiunii solicită admiterea cererii formulate și să se dispună modificarea actualului aliniat 3 al dispozitivului Deciziei, în sensul de a se
obliga la plata sumei în cuantum de 3500 lei fiecare. Mai solicită reanalizarea cauzei sub toate aspectele prevăzute la art. 318 C.pr.civ.
În motivare contestatorii arată faptul că referitor la cel de-al doilea petit formulat de către reclamantă, respectiv obligarea fraților și surorilor pârâtului de a-i achita fiecare jumătate din sumele încasate în vederea escontestării acestora pentru apartamentul care a făcut obiectul antecontractului de vânzare- cumpărare încheiat de cei doi soți cu soacra sa, respectiv pârâta T. M.
,instanța a săvârșit mai multe greșeli materiale.
Dacă în dispozitivul încheierii Civile nr. 40/2013 instanța, " a avut în vedere sumele de 16.000 lei reprezentând contribuția soților și respectiv 14.000 lei reprezentând donația făcută de către părinții săi", în Decizia 1237/_, pentru a demonstra că " reclamantei i se cuvine suma de 4.666.6 lei bun propriu de la fiecare frate al fostului soț și 1.866.66 lei contribuție comună, instanța a ajuns la aceste rezultate eronate pornind de la elementul de fapt că "din totalul sumei de 30.000 lei achitată în urma contractului de vânzare- cumpărare de către foștii soți, 14.000 reprezintă contribuție comună a soților, iar 16.000 lei contribuția proprie a reclamantei", în condițiile în care " părinții reclamantei au contractat suma de 14.000 lei", rezultând concluzia că de fapt reclamantei i s-ar cuveni suma totală de 6.533,32 lei, cu mult peste suma solicitată, cu rea credință.
Deși face numeroase referiri la " contractul de vânzare-cumpărare încheiat de cei doi soți cu soacra sa, respectiv T. M. " și referiri la faptul "că părinții acesteia, reclamanții D. C. și D. T. " ... au donat o sumă de
lei, obținută prin acordarea unui credit de către B.C.R s.a. conform graficului de rambursare credit, fila 176-199dosar fond, fiicei sale, aspect care rezultă din declarațiile martorilor Cohan G. și Cernucan A. ..." instanța a comis mai multe erori, în baza cărora a adoptat versiunea eronată din care " rezultă că reclamantei i se cuvine suma 4.666.6 lei bun propriu de la fiecare frate al fostului soț și 1.866.66 lei contribuție comună
În acest sens arată contestatorii următoarele:
Referitor la Contractul de vânzare-cumpărare (fila 1 anexă), acest înscris folosit ca mijloc de probă în dosar conexat nr._ al Judecătoriei Dej, întocmit și redactat de către cei trei reclamanți, se arată că el a fost
"încheiat azi_, " prețul de vânzare este de 400.000.000 lei cu 300.000.000 lei i-a despăgubit pe cei trei copii ai vânzătoarei", deci anterior datei de_, cu precizarea că nici una din părți nu mai poate contesta sau schimba cele menționate în prezentul act".
Cu privire la contractul de credit cu B.C.R si graficului de rambursare credit, rezultă că această convenție cu banca a fost încheiată de către reclamanții D. T. și D. C. tot în data de_, rezultând că în zilele următoare datei de_, să primească suma solicitată, după aprobarea de către bancă a dosarului de credit.
În concluzie - suma de 14.000 lei obținută de cei doi reclamanți cu titlu de credit de la B.C.R după data de_ nu poate fi apreciată contribuția proprie a reclamantei, deoarece înscrisul de la fila 1 anexă stipulează fără echivoc "... cu, 300.000.000 lei i-a despăgubit pe cei trei copii ai vânzătoarei ... ". prin urmare înaintea datei de_ .
Cele două înscrisuri prezentate mai sus sunt suficiente din punct de vedere cantitativ și eficiente din punct de vedere calitativ pentru a demonstra temeinicia cererii, acestea prezentând fapte și acțiuni sigur determinate, ele fiind administrate în cauză chiar de reclamanți.
Eroarea instanței poate fi probată și cu declarația martorului Cohan G.
, declarație care prin decizia nr. 1237/_ este apreciată astfel: " primul martor a relatat că are cunoștință despre faptul că părinții reclamantei s-au
împrumutat cu un credit bancar, neputând preciza suma, pentru a le da tinerilor, fără a cunoaște în ce scop."
În fapt acest martor conform " Procesului verbal, ședința publică din _
, dosar fond, referitor la suma de 14.000 lei solicitată de către reclamanți declară în principal că:
" Din discuțiile purtate în familie știu că cei doi soți au plătit anumite sume de bani fraților pârâtului T. O. C., un fel de drept asupra locuinței respective ... Nu știu dacă reclamanții Pogan T. și C. au scos bani în acest sens. Nu pot preciza ce sume trebuiau plătite în contul apartamentului de către cei doi soți. ... Nu știu dacă cei doi reclamanți Pogan T. și C. au dat vreo sumă de bani pentru despăgubiri".
Și această probă coroborată cu cele de la lit."a"; și "b";, a fost întrebuințată de către instanță, pentru elucidarea tuturor împrejurărilor, cu scopul aprecierii exacte a situației de fapt pentru stabilirea sumei corecte ce reprezintă " contribuția proprie a reclamantei", " la achitarea sumei de 30.000 lei rezultată în urma contractului de vânzare-cumpărare din_ ."
Declarația martorei Cernucan A. -D. . a determinat instanța să aprecieze eronat starea de fapt cu toate că " martora și-a amintit că în anul 2OO6 cand părinții reclamantei au contractat suma de 14.OOO lei se afla în apartamentul acestora când au numărat banii în fața sa și a rezultat această sumă, iar ulterior s-au îndreptat către apartamentul foștilor soți cu intenția de a le remite suma de bani, aspectele prezentate de către aceasta fiind nerelevante și neconcludente pentru soluționarea justă a cauzei deoarece martora declară fără dubii "că nu a asistat la predarea de către reclamanții Pogan T. si C. a sumei de 4O milioane lei vechi reclamantei Vogan T. și pârâtului T. O. ." Instanța de recurs a respins deoarece " petitul formulat de părinții reclamantei de restituire a sumei de 7.OOO lei reprezentând cota de ½ din împrumutul acordat este neântemeiat, aceștia prevalându-se de faptul că a fost acordat cu titlu de împrumut, aspect nedovedit în cauză în conformitate cu art. 3-2 alin. 3 C.PROD.CIV...." ignorând faptul că cei doi reclamanți nu au probat nici faptul că au donat această sumă, cu probele aflate la dosar și la care au
făcut referire la pct.2 al prezentei.
Din aceste probe nu rezultă nici o informație exactă cu privire la data și locul "acordării împrumutului sau donației, dar nici vreo legătură de cauzalitate între cele două elemente de fapt și împrumutul contractat de reclamanții D. T. și C. cu despăgubirea pârâților de rând 2-4.
Din aceste probe rezultă în schimb că cei trei reclamanți au mințit instanțele de judecată, pentru a obține venituri necuvenite și în urma acestui proces, cea ce au reușit până în prezent.
Tribunalul " si-a însușit starea de fapt avută în vedere de către părinții săi în cea ce privește acordarea sumei obținute cu titlu de creditare ", cu toate că reprezintă un "aspect nedovedit în cauză ". nedovedit fiind și aspectul referitor la titlul de donație. titlu nesolicitat în cauză, dar așa după cum se arată în decizia 1237/_ - "fiind necesar a se avea în vedere toate contribuțiile foștilor soți". Starea de fapt prezentată, reieșită și apreciată de instanță conform căreia "reclamanta a avut o cotă de contribuție de 35% și pârâtul de 65% la dobândirea bunurilor comune ", solicită a corija decizia raportat la erorile cu privire la calculul despăgubirilor datorate de pârâții de rând 2-4, reclamantei D. T. stabilind ca aceasta să fie în cuantum de 3.500 lei pentru fiecare, sumă ce reprezintă contribuția acesteia de 35% la dobândirea bunurilor comune.
La data de _ | intimata | D. T. | L. a depus la dosar |
întâmpinare, solicitând | instanței | respingerea | contestației formulate de |
contestatorii T. O. C. | și T. S. | M. . |
În motivare intimații arată faptul că prin Decizia civilă nr. 1237/_ și prin încheierea civilă nr. 40/2013 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosarul civil nr._, contestatorii au fost obligați la plata sumei de 5000 lei fiecare, soluția pronunțată ținând cont de adevărata stare de fapt și de drept dedusă cauzei spre soluționare.
Tribunalul Cluj a stabilit corect că din totalul sumei de 30.000 lei achitată în urma contractului de vânzare-cumpărare de către foștii soți, suma de 14.000 lei reprezintă contribuția sa proprie respectiv ajutorul dat de părinții săi conform contractului de credit nr. 2508/_ iar de 16.000 lei a fost considerată contribuție comună în proporție de 65 %, respectiv 35%.
Mai arată faptul că instanța de judecată i-a obligat la plata sumei de 5000 lei fiecare frate, întrucât atât au cerut, în loc de 6.533,26 lei fiecare, așa cum ar fi fost corect.
Intimata D. T. L. a invocat excepția lipsei de interes a contestatorului T. O. C. in formularea contestației in anulare, arătând că și acesta este creditor al fraților și surorilor sale, or nu are interes să reducă suma datorată.
Contestatorul a solicitat respingerea excepției, arătând că in situația in care se reduce suma cuvenită intimatei ca bun propriu, corelativ crește suma ce le revine ca bun comun, din care se îndestulează și el.
Potrivit dispozițiilor art. 137 alin 1 Cod pr.civ, instanța a analizat cu precădere excepția lipsei de interes, pe care a găsit-o neîntemeiată și urmează să o respingă, apreciind că, așa cum a arătat contestatorul, este interesat să reducă suma datorată intimatei D. T. L., ca bun propriu, de către frații și surorile sale, căci această reducere duce corelativ la creșterea sumei datorată in comun foștilor soți, din care jumătate i se cuvin contestatorului.
Analizând contestația in anulare prin prisma disp. art. 318 alin 2 teza I Cod pr.civ, tribunalul constată următoarele
:
Potrivit dispoziției legale invocate drept temei al contestației in anulare, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Această noțiune de eroare materială nu a fost dezvoltată de legiuitor în cuprinsul C. proc. civ., însă doctrina și practica judiciară au statuat constant că aceste erori materiale la care se referă art. 318 alin. 1 teza I C. proc. civ. sunt greșeli involuntare săvârșite de instanță, cum ar fi neobservarea chitanței prin care s-a făcut dovada plății taxei de timbru, neobservarea plicului prin care a fost expediat un act de procedură și alte asemenea erori .
În speță, așa cum rezultă din motivarea contestației în anulare, se reclamă greșita apreciere a probatoriului administrat in cauză, respectiv declarațiile martorilor și contractul de vânzare-cumpărare încheiat între foștii soți și T. M. .
Motivele invocate constituie critici de netemeinicie sentinței, specifice căii de atac a recursului, nu contestației in anulare, care vizează doar erori materiale, involuntare, asemănătoare celor la care ne-am referit mai sus.
Față de considerentele reținute, văzând disp. art. 320 Cod pr.civ., instanța va respinge contestația in anulare dedusă judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge excepția lipsei de interes a contestatorului T. O. C. . Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii T. O. C.
și T. S. M. împotriva Deciziei civile nr. 1237/_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. A. C. V. M. O.
B. S.
GREFIER,
B.
D.B. 27 Mai 2013 Red. CB/dact. CB _
← Decizia civilă nr. 343/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 1006/2013. Pretenții → |
---|